BusinessMagazin

Blog

  • Opinie Oana Ionită, Ziarul Financiar: „Cum să ceri 5.000 de lei la primul job?” Răspunsul e simplu: coşul minim de consum pentru o persoană singură a ajuns la 4.322 lei/lună

    În ultima vreme, au devenit tot mai frecvente discuţiile aprinse despre salariile pe care le cer tinerii la început de drum. Mulţi angajatori şi membri ai celorlalte generaţii consideră nerealist faptul că un tânăr aflat la primul loc de muncă îşi doreşte un salariu de 5.000–6.000 de lei net. „Păi eu pe vremea mea am început cu salariul minim.” spun mulţi. Însă care e realitatea economică de astăzi şi care sunt costurile reale ale traiului în România anului 2025?

    Potrivit datelor oficiale frunizate de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, coşul minim de consum pentru o persoană adultă singură este de 4.322 de lei pe lună. Această valoare a fost recalculată în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2025, raportat la septembrie 2024. În septembrie anul trecut, coşul minim fusese calculat la 3.972 lei pe lună. Aşadar, salariile de 5-6.000 de lei pe care generaţia Z le cere nu sunt o dorinţă subiectivă, ci o evaluare oficială a costurilor minime necesare pentru un trai decent.

    Conceptul de „coş minim de consum pentru un trai decent” presupune acoperirea unui set de nevoi esenţiale: locuinţă, hrană, îmbrăcăminte, igienă, educaţie, sănătate, transport, comunicaţii, recreere, dar şi cheltuieli neprevăzute precum probleme medicale sau evenimente familiale. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre lux, ci despre normalitate — despre posibilitatea de a trăi fără stresul permanent al supravieţuirii.

    Prin contrast, salariul minim net în România anului 2025 este de doar 2.575 de lei (4.050 de lei brut). Aşadar, un angajat plătit cu salariul minim câştigă cu aproape 40% mai puţin decât costul minim al traiului decent. Datele arată că din 2020 până în 2025, valoarea coşului minim de consum a crescut cu 56%, în timp ce salariul minim nu a ţinut pasul. Rezultatul? Un decalaj tot mai mare între veniturile reale şi costurile vieţii. Şi desigur dorinţa tinerilor (şi nu numai) de a fi plătiţi corect într-o piaţă care doare se preface că nu îi aude.

    În aceste condiţii, întrebarea firească este: de ce se aşteaptă mereu ca angajatul să „strângă cureaua”? De ce este criticat pentru că cere o remuneraţie care să-i permită să trăiască, nu doar să supravieţuiască, în timp ce responsabilitatea ajustării nu cade şi asupra angajatorilor? A cere un salariu care acoperă nevoile de bază nu este o pretenţie exagerată, ci un act de normalitate într-o economie care ar trebui să fie echitabilă.

    Mai mult, din perspectiva performanţei şi motivaţiei la locul de muncă, problema devine evidentă: dacă un salariu nu acoperă nici nevoile de bază, nu mai vorbim despre motivaţie şi performanţă, ci despre supravieţuire. Iar din supravieţuire nu se naşte performanţă, loialitate sau implicare. Este nerealist să cerem productivitate şi eficienţă de la angajaţi care trăiesc constant sub presiunea financiară.

    Interesant este că, încă din anul 2000, legea prevede că „coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată” (OUG nr. 217/2000). Cu toate acestea, prevederea nu a fost aplicată nici până astăzi, pentru că Institutul Naţional de Statistică nu a stabilit în mod regulat valoarea acestui coş, deşi ar fi trebuit.

    Prin urmare, discuţia despre tinerii care cer salarii de 5.000–6.000 de lei nu este una despre aroganţă sau lipsă de modestie, ci despre adecvarea între venituri şi costurile reale ale vieţii. Atunci când un trai decent costă peste 4.000 de lei, cerinţa unui salariu puţin peste acest prag este justificată şi necesară.

    Poate că, dacă punem alături cele două sume — 5.000 de lei, cât îşi doresc tinerii ca salariu, şi 4.322 de lei, valoarea coşului minim de consum — angajatorii vor înţelege că această cerinţă nu este deloc exagerată.

    Oana-Maria Ioniţă este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri PREMIUM

  • Gabriela Firea anunţă că nu va candida la Primăria Capitalei; continuă mandatul de europarlamentar

    Gabriela Firea, preşedinte PSD Bucureşti, a clarificat, într-o postare publică, sâmbătă dimineaţă, că nu va candida pentru Primăria Capitalei în acest moment, preferând să îşi continue mandatul de europarlamentar. 

    „Ori de câte ori am început un proiect – privat sau public, l-am dus până la capăt, oricât de greu mi-a fost sau câte provocări au apărut pe parcurs. Merg pe aceeaşi linie şi acum: doresc să-mi continui mandatul de europarlamentar, obţinut în urma votului şi încrederii românilor, chiar dacă pentru o mamă cu doi copii şcolari naveta la Strasbourg şi Bruxelles nu este simplă”, spune Gabriela Firea.

    Ea a subliniat că „mă preocupă să-mi aduc contribuţia la proiectele europene care vizează o viaţă mai bună pentru România, pentru copii, familii, femei, tineri, seniori, fermieri, antreprenori etc.”.

    Despre administraţia Capitalei, Firea a precizat că „mi-aş fi dorit să pot relua şi finaliza câteva mari proiecte de infrastructură abandonate, cu siguranţă aş fi continuat investiţiile în spitale, parcuri, transport şi termoficare, începute în mandatul anterior şi blocate în mare parte. Dar, în viaţă trebuie să facem alegeri. Am speranţa că vom avea un primar general care să nu mai creadă că viaţa începe cu el şi să continue toate investiţiile foştilor edili, în paralel cu lansarea unora noi, absolut necesare”.

    Ea a mai spus că sprijină total pe cine îşi va depune candidatura din PSD.

    „Voi acorda susţinere totală colegului meu social-democrat care îşi va depune candidatura. Nu am trădat şi nu voi trăda, cum au procedat unii colegi de-ai noştri, inventând tot felul de pretexte”, a spus Firea.

    Ea a adăugat: „Ca preşedintă PSD Bucureşti, am depus şi voi depune în continuare eforturi pentru ca niciodată candidatul nostru să nu fie în postura în care am fost eu anul trecut: candidatul ‘deocamdată’, apoi lansată în cursă ca variantă de a salva imaginea partidului şi lista de consilieri generali, fără vreun fel de sprijin logistic şi politic – doar la sectoare s-a negociat candidatură pe alianţă de trei partide -, boicotată prin candidaţi ‘iepuraşi’, menţinuţi în cursă şi răsplătiţi ulterior chiar de către colegi de-ai noştri, campanii on line împotriva mea finanţate chiar din fondurile partidului. Pare greu de crezut, dar e purul adevăr pe care îl cunosc din interior mulţi colegi”.

    „Le mulţumesc şi acum celor peste 170.000 de bucureşteni care mi-au acordat votul anul trecut! (…) Sunt şi voi rămâne devotată echipei noastre social democrate şi, în special, oamenilor care ne acordă încrederea!”, a conchis Firea.

  • Nicuşor Dan:Modernizarea Armatei este o prioritate. România este protejată pentru că a fost serioasă

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române, în cadrul unei ceremonii organizate la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iaşi, subliniind rolul esenţial al instituţiei militare în apărarea suveranităţii şi consolidarea parteneriatelor internaţiona

    „Sărbătorim azi Armata Română, o instituţie fără de care suveranitatea, independenţa, unitatea naţională şi integritatea nu ar fi protejate corespunzător”, a declarat şeful statului, evocând jertfa eroilor căzuţi în războaie pentru independenţă şi reîntregirea naţională.

    În contextul actual marcat de tensiuni geopolitice, preşedintele a avertizat că „pacea nu este un dat” şi a pledat pentru responsabilitate şi pregătire militară ca mijloace de descurajare a conflictelor.

    „Nu este suficient să te baţi cu pumii în piept să spui că vrei pace. Trebuie să fii responsabil ca să ai pace”, a spus acesta.

    Nicuşor Dan a reafirmat angajamentul statului român pentru modernizarea forţelor armate, precizând că „România investeşte în modernizarea Armatei Române. Şi în anii precedenţi şi în anii care vor veni vom aloca suficiente fonduri pentru ca armata să fie pregătită. Şi vom fi suficient de inteligenţi pentru ca aceste fonduri pe care le alocăm să meargă şi în industria naţională de apărare şi să dezvolte această industrie şi implicit să aducă locuri de muncă pentru economia naţională”.

    „România este protejată azi pentru că are nişte parteneri şi avem nişte parteneri pentru că în toată această perioadă am fost serioşi în parteneriatele pe care le-am avut, inclusiv prin participarea militarilor români în teatrele de operaţiune”, a subliniat preşedintele.

    În încheiere, şeful statului a transmis felicitări militarilor şi veteranilor, apreciind profesionalismul din rândul trupelor: „În toate sondajele de opinie, instituţia armatei este cea mai apreciată din România. Înseamnă că în interiorul armatei găsim profesionalişti”.

  • Poliţia Română: România a înregistrat o scădere semnificativă a infracţionalităţii

    În primele nouă luni ale anului 2025, România a înregistrat o scădere semnificativă a infracţionalităţii, potrivit datelor oficiale prezentate sâmbătă de Poliţia Română. În total, au fost sesizate 368.493 de fapte penale, cu 51.264 mai puţine (-12,2%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Luna septembrie a consemnat o reducere suplimentară de 2.994 de fapte (-6,4%).

    Structurat pe categorii de infracţiuni, raportul evidenţiază:

    Infracţiuni judiciare: 228.431, cu 42.490 mai puţine (-15,7%).

    Infracţiuni economico-financiare: 32.558, în scădere cu 3.176 (-8,9%).

    Infracţiuni contra persoanei: 119.897, mai puţine cu 34.915 (-22,6%).

    Loviri sau alte violenţe: 58.775, cu 23.240 mai puţine (-28,3%).

    Infracţiuni contra patrimoniului: 138.738, cu 17.026 mai puţine (-10,9%).

    În ceea ce priveşte infracţiunile specifice:

    Furturi: 66.325 (-11,6%).

    Tâlhării: 1.357 (-15%).

    Distrugeri: 29.001 (-6.778).

    Infracţiuni stradale: 36.852 (-9.851).

    În mediul rural, au fost înregistrate 126.056 de infracţiuni, cu 23.467 mai puţine comparativ cu primele 9 luni ale anului 2024.

    În domeniul siguranţei rutiere, s-au raportat 2.939 de accidente, soldate cu 940 de decese şi 2.352 de persoane rănite grav, cifre mai mici faţă de anul precedent (-6,5% accidente, 145 decese şi 81 răniţi grav mai puţin).

  • Un român a cerut intrarea în insolvenţă personală pentru datorii de 500.000 de euro! Câte solicitări s-au depus la ANPC de când a apărut legea şi ce condiţii trebuie îndeplinite.

    Câteva sute de români care s-au simţit depăşiţi de datorii au încercat să intre în insolvenţă în cei aproape opt ani de la intrarea in vigoare a legii, conform datelor transmise în exclusivitate pentru Mediafax de oficialii Direcţiei de insolvenţă a persoanelor fizice din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

    Unul dintre cazurile recent apărute în spaţiul public care a demarat procedura legală este o verişoară a latifundiarului Gigi Becali, Tudora Chiacu, potrivit unui articol exclusiv publicat de Cancan. Tudora Chiacu a cerut ajutorul statului şi a obţinut, în primă instanţă, insolvenţa personală după ce s-a înglodat în datorii şi nu a mai putut face faţă plăţilor. Judecătoria Buftea i-a admis recent cererea de insolvenţă pe persoană fizică şi a dispus prelungirea suspendării provizorii a executărilor până la aprobarea planului de rambursare a datoriilor.

    Ce este insolvenţa
    Legii nr. 151/2015 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, după ce proiectul de act normativ fusese avizat favorabil de Guvern, trecuse de votul Parlamentului şi a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în iunie 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Grindeanu: Deocamdată suntem în această coaliţie, nu suntem pe niciun picior de plecare

    Deocamdată suntem în această coaliţie, nu suntem pe niciun picior de plecare, dar nu ne ţine nimeni cu forţa în această coaliţie, spune vineri preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

    El a vorbit după Conferinţa Extraordinară a PSD Dâmboviţa despre congresul partidului.

    „Şi în 7 noiembrie facem, dacă vreţi, şi o reaşezare statutară a partiului, pentru că în 7 noiembrie îmi doresc să punem la punct toate echipele. Şi acum se lucrează. Eu nu pot să spun că nu lucrăm. Şi vedeţi, doar că de atunci PSD-ul va lucra în echipă completă şi va avea în spate legitimitatea unui congres. Asta este foarte important şi asta, cred eu, e şi dătător de energie pentru mine şi pentru colegii mei. Sunt lucruri care vor trebui să fie clarificate în congres”, a declarat Sorin Grindeanu.

    El a spus că PSD nu este ţinut cu forţa în coaliţie, dar că decamdată nu este pe picior de plecare.

    „Nu ne ţine nimeni cu forţa în această coaliţie. Am votat aproape 5.000 de oameni, dacă vă aduceţi aminte, n-am făcut o consultare doar în forul de conducere, în Comitetul Politic Naţional, au votat atunci toate comitetele politice judeţene, toţi primarii PSD, toţi consilierii judeţeni parlamentari şi aproape 5.000, cred că 4.700 sau 4.800 de colegi am votat. Într-un procent covârşitor, noi am spus da, intrăm la guvernare, suntem parteneri serioşi, vrem să facem politică pentru români, vrem să contribuim cu tot ceea ce ştim noi la îmbunătăţirea vieţii românilor, cred că până la urmă asta trebuie să ne ghideze pe toţi. Dacă propunerile noastre sunt de fiecare dată tratate la <şi altele>, sigur că trebuie să facem. Nu ne ţine, aşa cum am spus, nu ne ţine nimeni cu forţa şi sigur că putem să facem o evaluare. Deocamdată, suntem în această coaliţie, nu suntem pe niciun picior de plecare, dar avem propuneri decente, bune pentru români, pe care le vrem a fi puse în practică”, a mai spus Grindeanu.

  • Care este oraşul ce surclasează din nou Bucureştiul în topul celor mai performante oraşe din România. Educaţia şi calitatea vieţii bat economia

    Cluj-Napoca îşi consolidează poziţia de lider urban al României, devansând capitala la educaţie, calitatea vieţii şi inovaţie, în timp ce Bucureştiul rămâne puternic doar la capitolul economie.

    Oraşul de pe Someş îşi păstrează locul fruntaş în clasamentul performanţei urbane, confirmându-şi statutul de etalon al dezvoltării locale din România. Potrivit celei de-a doua ediţii a City Index 2025, realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), Cluj-Napoca continuă să domine la educaţie, calitatea vieţii şi spirit antreprenorial, fiind lider la indicatori precum calitatea învăţământului, nivelul de educaţie universitară, densitatea antreprenorială şi conectivitatea pe calea aerului cu alte destinaţii.


    Performanţă prin educaţie şi comunitate
    De asemenea, oraşul excelează la componenta Vibraţie – care măsoară energia socială şi culturală a oraşului, adică felul în care oamenii trăiesc, interacţionează şi se bucură de viaţa urbană. Şi aici a depăşit capitala, obţinând cel mai mare scor din ţară (69,9 puncte), iar la Calitatea locului – categorie care reflectă atractivitatea urbană, serviciile publice, mediul şi sănătatea, Cluj-Napoca a devansat Sibiul, Bucureştiul, Braşovul şi Iaşiul.

    „Rezultatele din acest an arată clar că nu există oraşe fără potenţial. Peste 80% dintre municipii se află în top 3 naţional la cel puţin un indicator, ceea ce confirmă diversitatea şi competitivitatea locală”, a explicat directorul executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare, Florian Filat.

    Deşi capitala ocupă locul al doilea în clasamentul general şi este lider incontestabil la Prosperitate (69,6 puncte), continuă să piardă teren la calitatea vieţii. Bucureştiul stă foarte bine la economie şi inovaţie, dar are probleme la siguranţă, locuinţe şi evoluţia populaţiei.

    „Capitala are forţă economică, dar competitivitatea urbană este dezechilibrată de problemele legate de locuire, trafic şi mediu”, se arată în raportul City Index.

    Viaţa culturală, noul indicator al succesului urban
    Datele arată o schimbare importantă de perspectivă: divertismentul şi educaţia au devenit cei mai influenţi factori ai performanţei urbane, depăşind chiar economia. Potrivit analiştilor, contribuţia acestor domenii la scorul total al oraşelor depăşeşte 10%, iar „oraşele care investesc în viaţă culturală şi recreativă autentică îşi cresc atractivitatea şi performanţa urbană”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cloud9 Evolution depăşeşte 50% din vânzări şi porneşte faza a treia cu 560 de apartamente

    Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, anunţă că proiectul din Pipera a trecut de jumătatea vânzărilor în faza a doua, în ciuda blocajului de după alegeri. Dezvoltatorul vizează extinderea în alte oraşe şi ţinteşte utilizatorul final, nu investitorii mari.

     

    Proiectul rezidenţial Cloud9 Evolution din Pipera a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua şi începe deja construcţia etapei a treia, care va aduce încă 560 de apartamente pe piaţă, într-un context în care preţurile locuinţelor noi din Capitală au crescut constant în ultimul an. „Faţă de când am lansat noi proiectul, am avut două creşteri de preţ, 50 până la 100 de euro pe metru pătrat. Când am pornit noi, acum un an, cred că vecinii noştri deja făcuseră achiziţia terenului Speedway cu Regina Maria”, a declarat Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, la ZF Office & Rezidenţial Summit 2025 din septembrie. Indicatorii pieţei arată că preţul mediu al locuinţelor noi în Bucureşti a ajuns în luna mai la peste 2.000 de euro pe metru pătrat, o creştere alimentată atât de scumpirea materialelor de construcţii şi a manoperei, cât şi de cererea susţinută din partea tinerilor cu venituri combinate de minimum 3.500 de euro lunar.

    Faza a doua a proiectului, numită Cloud Evolution, cuprinde 612 apartamente şi aduce îmbunătăţiri semnificative faţă de prima etapă, care a avut 800 de apartamente vândute integral.

    „Faţă de prima fază, am schimbat faţadele. În prima fază am folosit un pic ciment. Acum avem ceramică, avem un perete cortină pe partea de balcon”, a explicat Brasla. Finisajele interioare au primit un upgrade din punct de vedere al designului şi al calităţii, iar sistemele smart home sunt mult mai avansate şi mai complexe decât în prima etapă. Clădirile respectă standardele NZEB (Nearly Zero Energy Building) şi vor beneficia de panouri solare pentru spaţiile comune, o măsură menită să reducă dramatic costurile de întreţinere pentru proprietari şi viitorii chiriaşi, aproape de zero pentru părţile comune. Proiectul oferă 21 de tipuri de apartamente, de la studiouri la apartamente de patru camere, inclusiv un produs inovator de două camere jumătate – o cameră cu birou dedicat.

    „Pentru că după pandemie am văzut că mulţi vor să lucreze şi de acasă şi am creat un spaţiu în apartament, un birou în locuinţă”, a spus CEO-ul Cloud9. Preţurile pornesc de la 160.000 de euro plus TVA pentru apartamentele de două camere şi de la 195.000-200.000 euro plus TVA pentru cele de trei camere.

    La începutul lunii septembrie, dezvoltatorul a demarat construcţia fazei a treia, fiind deja la jumătate din săpătură şi în proces de licitaţie pentru selectarea constructorului. Această nouă etapă va aduce 560 de apartamente suplimentare. „Dorinţa noastră este să ieşim, să terminăm construcţia efectivă în doi ani de zile de acum încolo, în 24 de luni, cum îl vom termina cu vânzările după o perioadă de alegeri şi tot blocajul care a fost”, a precizat Brasla.

    Decizia de a începe faza a treia a fost luată după ce dezvoltatorul a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua. „De asta am avut curajul să pornim şi ne-a dat încredere să pornim faza a treia”, a adăugat el. Piaţa a înregistrat o uşoară încetinire în perioada alegerilor din aprilie, însă lucrurile s-au redresat rapid. Potrivit lui Brasla, 40% din faza a doua este deja contractată, iar vânzările lunare medii ale companiei se situează între 30 şi 40 de apartamente, cu vârfuri în perioadele de toamnă şi iarnă. Cloud9 Evolution se dezvoltă pe un teren de 3,2 hectare şi urmăreşte conceptul de „oraş de 15 minute”, în care rezidenţii au acces imediat la toate serviciile necesare.

    Proiectul include deja o şcoală cu grădiniţă, o sală de fitness şi diverse servicii din faza întâi: supermarket, coafor, clinică. În faza a treia se vor construi o brutărie, o spălătorie de haine şi un spaţiu suplimentar pentru servicii comunitare. „Avem o şcoală cu grădiniţă, avem o sală de fitness, avem toate serviciile. O construim în faza a treia, o brutărie, spălătorie de haine şi mai avem un spaţiu. Încă nu ne-am decis exact, dar totuşi să fie un serviciu pentru comunitate. Toate sunt pe această suprafaţă de 3 hectare”, a detaliat CEO-ul.    

    Complexul va include peste 1.200 de locuri de parcare, aproximativ un hectar de spaţii verzi amenajate, teren multifuncţional de sport, loc de joacă, alei pietonale, cafenea şi staţii de încărcare pentru vehicule electrice.

    Strategia comercială a Cloud9 se concentrează pe vânzarea către utilizatori finali, nu către investitori mari.

    „Noi ţintim userul, consumatorul final, adică utilizatorul final. Avem şi investitori în proiect, dar investitori nu mari, nici 1, 2, 3 apartamente. Ţinta noastră este să vindem către consumatorul final, ca să beneficieze, să se bucure de tot”, a subliniat Brasla.

    Totuşi, aproximativ 20% din apartamente sunt cumpărate de investitori, în general persoane fizice sau juridice care achiziţionează 2-3 unităţi. Principala ţintă rămân tinerii cu venituri combinate de peste 3.500 euro lunar.

    „Vedem un cumpărător mult mai atent, mult mai bine informat şi mai educat”, a observat CEO-ul, descriind evoluţia pieţei.

    După rezultatele din Pipera, dezvoltatorul îşi propune să extindă conceptul Cloud9 în alte oraşe din ţară.

    „Vrem să ieşim din Bucureşti, ne uităm la terenuri din alte oraşe, să aibă cel puţin 2-3 hectare”, a declarat Brasla în iulie 2025. Dezvoltatorul caută terenuri urbanizate, cu infrastructură deja trasată, pentru a evita întârzierile birocratice care afectează multe proiecte din Capitală.

    Alfa Group, controlat de antreprenorul Alin Niculae şi compania-mamă a Cloud9, are o experienţă de peste trei decenii în sectorul imobiliar, realizând peste 15.000 de apartamente şi construind mai mult de un milion de metri pătraţi de spaţii rezidenţiale şi de birouri.

    În Bucureşti, portofoliul grupului cuprinde clădiri de birouri precum Oscar One, Maria Rosetti Tower, Eminescu Offices şi Mendeleev Office 5, dar şi ansambluri rezidenţiale precum 19th Residence, 20th Residence şi 21 Residence.

    Dezvoltatorul are în continuare proiecte în parteneriat pe terenuri mari din sectorul 6 al Capitalei şi estimează că piaţa bucureşteană poate absorbi în continuare circa 20.000 de unităţi pe an. În luna mai s-au vândut aproximativ 3.400 de apartamente în Bucureşti, majoritatea unităţi noi.

    Investiţia totală în proiectul Cloud9 Evolution se ridică la 90 de milioane de euro, cu finalizări estimate pentru 2026 şi 2027.

     

    Şcoală privată de 3 mil. euro, deschidere în 2026-2027

    Alfa Group investeşte 3 milioane de euro în construirea unei şcoli incluse în proiectul Cloud9 Evolution din Pipera. Instituţia va fi deschisă în anul şcolar 2026-2027 şi va putea primi elevi atât din proiectele rezidenţiale Cloud9, cât şi din zona de nord a Capitalei.

    Clădirea şcolii va avea un regim de înălţime SĂPĂ2E şi va include 10 săli de clasă, patru laboratoare, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical şi zone administrative. Proiectul prevede şi facilităţi suplimentare, precum terenuri de sport interioare şi exterioare, parcare subterană pentru personal, lift, bucătărie proprie şi suprafeţe vitrate mari, menite să asigure un mediu de învăţare luminos şi funcţional.

  • Speedwell mizează pe infrastructură şi dialog cu autorităţile pentru a transforma centrele urbane din România

    Dezvoltatorul imobiliar accelerează expansiunea portofoliului său de proiecte mixed-use cu o investiţie totală de aproximativ 2 miliarde de euro. CEO-ul Didier Balcaen pledează pentru returnarea străzilor către copii şi comunităţi, criticând lipsa de dialog cu autorităţile care blochează dezvoltarea infrastructurii urbane moderne.

     

    Didier Balcaen pledează pentru o redefinire a infrastructurii urbane şi returnarea străzilor către comunităţi, într-o piaţă unde lipsa dialogului cu autorităţile blochează dezvoltarea sustenabilă.

    „Infrastructura este principalul motor, dar totul începe cu a defini ce este infrastructura: ne gândim mereu la drumuri, la transport public, dar este vorba şi despre utilităţi şi facilităţi“, spune Didier Balcaen, CEO şi partner Speedwell Development, în cadrul ZF Office & Residential Summit 2025. Dezvoltatorul belgian subliniază că strategia companiei se concentrează pe crearea infrastructurii pe care sectorul public nu o oferă încă în centrele oraşelor mari din România. „Ne alegem proiectele în centrele oraşelor, unde creăm infrastructura pe care zona publică nu o oferă astăzi. Vrem să limităm traficul de maşini, să dăm străzile înapoi copiilor să se joace. Asta lipseşte în centrele oraşelor mari ca Bucureşti“, adaugă Balcaen, care conduce operaţiunile unui dezvoltator cu nouă proiecte în curs de dezvoltare în România şi trei în Polonia.

    Provocările colaborării cu autorităţile locale sunt ilustrate de o situaţie concretă din Bucureşti, unde Speedwell s-a confruntat cu blocaje birocratice în încercarea de a îmbunătăţi infrastructura rutieră. „Avem un proiect în Bucureşti în care avem o propunere care ne cere să construim un drum cu patru benzi, două benzi pe partea noastră, două benzi cu vecinul. Aşa că am construit drumul şi apoi vrem să-l deschidem. Dar şi vecinul a spus: nu, am construit acest drum pe banii mei. Am pus o barieră şi nu folosiţi drumul meu“, relatează CEO-ul Speedwell. Situaţia devine şi mai frustrantă când dezvoltatorul încearcă să găsească o soluţie în beneficiul comunităţii. „Apoi mergem la primărie şi spunem este în beneficiul oamenilor. Avem un drum cu patru benzi. Şi nu avem mijloace legale să obligăm vecinul să-şi deschidă drumul. Deci ceea ce ne dorim este o abordare pragmatică care să servească cu adevărat oamenilor“, explică Balcaen.

    Lipsa unui cadru de dialog eficient între dezvoltatori şi autorităţi rămâne o problemă sistemică în piaţa locală. „Această abordare pragmatică lipseşte. Cuvântul dialog este esenţial aici. Cu toţii putem învăţa unii de la alţii. Cu toţii avem experienţă în diferite ţări“, subliniază executivul belgian, făcând referire la modele de succes din alte pieţe europene. „Spania este, de asemenea, un exemplu în care toată infrastructura rutieră trebuie construită înainte de a putea construi primul apartament. Există multe exemple de urmat, dar cineva ar trebui să le urmeze. Ne lipseşte dialogul pentru a avea contribuţia necesară. Dar, din nou, totul porneşte de la a avea ceva pe masă de analizat. Şi astăzi, aceasta este încă o problemă foarte vagă“, conchide Balcaen.

    Speedwell avansează cu proiectul Queens District din zona Pipera-Barbu Văcărescu, care va cuprinde 237 de unităţi rezidenţiale, 23.000 mp de birouri şi 3.700 mp de retail, cu finalizare estimată pentru sfârşitul anului 2026. Clădirea de birouri va fi una dintre primele dezvoltate în logica net zero din România, fără conexiune la gaz şi cu alimentare exclusiv electrică. Maria Jianu, leasing director Speedwell, estimează o chirie de 18,75 euro pe metru pătrat în perioada de pre-lease, subliniind că specificaţiile tehnice avansate vor aduce optimizări semnificative la nivelul costurilor de utilizare.

    „În prezent, avem nouă proiecte în curs de dezvoltare în România şi trei deja în Polonia. Începem săptămâna aceasta vânzările pentru proiectul nostru din cartierul Queens pe reţelele sociale“, anunţă Balcaen, adăugând că sunt foarte avansaţi în semnarea unui contract de închiriere principal pentru componenta de birouri.

    Proiectul Queens District reprezintă o dezvoltare complexă care integrează multiple funcţiuni urbane. „Este un proiect cu utilizare mixtă, cu 250 de apartamente, 23.000 m² de birouri şi, de asemenea, spitalul Regina Maria, cel mai mare spital privat din Bucureşti. Suntem foarte încântaţi să vedem startup-ul”, detaliază CEO-ul Speedwell.

    În paralel, compania consolidează dezvoltarea proiectului rezidenţial THE IVY din nordul Bucureştiului, pentru care recent a semnat un nou acord de finanţare cu Garanti BBVA România în valoare de 8 milioane de euro. Această facilitate va susţine construcţia clădirii C8, a patra din cadrul ansamblului, ridicând finanţarea totală acordată de bancă pentru acest proiect la aproape 40 de milioane de euro. Structurată pe şase etaje, clădirea C8 va livra 45 de unităţi rezidenţiale, de la garsoniere la apartamente cu patru camere, cu suprafeţe cuprinse între 44 şi 128 metri pătraţi. Finalizarea lucrărilor de construcţie este estimată pentru finalul anului 2026, predarea apartamentelor fiind programată pentru trimestrul al doilea din 2027.

    „La Garanti BBVA, ne-am angajat să finanţăm proiecte care îmbină performanţa economică cu sustenabilitatea. THE IVY este un exemplu elocvent al modului în care dezvoltările rezidenţiale moderne pot aduce valoare pe termen lung atât comunităţii, cât şi mediului înconjurător”, declară Bilge Demirer, director general adjunct, aria enterprise banking, Garanti BBVA România. THE IVY, dezvoltat ca o comunitate de tip gated community pe o suprafaţă de peste cinci hectare, va include în total zece clădiri rezidenţiale şi peste 800 de apartamente, alături de facilităţi moderne precum restaurant, grădiniţă şi centru de fitness. Două dintre clădiri au fost deja livrate, iar a treia clădire a fost finalizată şi va fi livrată în această toamnă. „Lansarea clădirii C8 este un reper important, care ne permite să răspundem cererii puternice pentru locuinţe premium, cu un adevărat spirit de comunitate. În ultimii ani, THE IVY s-a transformat într-un cartier vibrant, unde încrederea şi recomandările locatarilor existenţi joacă un rol decisiv”, spune Mădălina Arsene, sales manager Speedwell. Yanick Van de Parre, country manager Speedwell România, subliniază strategia de diversificare geografică a companiei, care include expansiunea în Polonia şi dezvoltarea de proiecte în mai multe oraşe din România. Compania are în construcţie proiecte în Bucureşti, Timişoara, unde dezvoltă proiectul de regenerare urbană PALTIM şi pregăteşte reconversia fostei fabrici de textile 1 Iunie, şi pregăteşte lansarea proiectului TINO în Braşov.

    În Timişoara, viziunea lui Balcaen despre transformarea centrelor urbane prinde contur prin două proiecte majore de regenerare urbană. La PALTIM, situat în apropierea râului Bega, compania a finalizat o clădire şi vila monument renovată, construieşte a doua clădire rezidenţială şi pregăteşte o a treia care va aduce încă 150 de apartamente. Pentru reconversia fostei fabrici 1 Iunie, Speedwell vizează un mix de birouri şi rezidenţial, combinând clădiri noi cu renovarea structurilor existente. Filozofia dezvoltatorului de a îmbunătăţi nu doar propriile proiecte, ci şi zonele adiacente, se aplică în toate oraşele unde este prezent. „Împreună cu autorităţile trebuie să dezvoltăm aceste facilităţi nu doar la proiectele noastre dar şi în jurul lor. Asta facem în Timişoara, Cluj, Braşov, există dialog şi dorinţă ca aceste lucruri să se întâmple”, spune Balcaen. Pe segmentul industrial-logistic, Speedwell a finalizat proiectul SpacePlus West, prima sa dezvoltare pentru IMM-uri din România fiind complet închiriată în 2024, şi a demarat lucrările pentru SpacePlus East. Compania îşi menţine optimismul faţă de piaţa locală în ciuda turbulenţelor macroeconomice, mizând pe fundamentele solide ale economiei româneşti şi pe cererea crescândă pentru proiecte de calitate. Portofoliul actual al Speedwell în România include aproximativ 160.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri şi retail, peste 5.500 de apartamente şi 23.000 de metri pătraţi de spaţii industriale, cu o valoare totală estimată la aproximativ 2 miliarde de euro. În Polonia, compania finalizează MILESTONE Mokotow Warsawa, un proiect de 575 de locuinţe studenţeşti în Varşovia, şi dezvoltă un ansamblu rezidenţial premium de peste 500 de unităţi în Gdansk.    

    Cum arată portofoliul Speedwell în România şi Polonia

    Proiecte în dezvoltare:

    Ÿ♦ QUEENS DISTRICT (Bucureşti) – 237 apartamente, 23.000 mp birouri, 3.700 mp retail

    Ÿ♦ THE IVY (Bucureşti) – 10 clădiri, peste 800 apartamente

    Ÿ♦ THE MEADOWS (Bucureşti) – proiect rezidenţial exclusivist

    Ÿ♦ GLENWOOD ESTATE (Corbeanca) – ansamblu vile premium

    Ÿ♦ TRIAMA Residence (Bucureşti) – proiect rezidenţial

    Ÿ♦ PALTIM (Timişoara) – regenerare urbană mixed-use

    Ÿ♦ Reconversia Fabricii 1 Iunie (Timişoara) – comunitate urbană mixtă

    Ÿ♦ CityZen (Bucureşti) – în fază de autorizare

    Ÿ♦ TINO (Braşov) – dezvoltare mixtă sustenabilă

    Ÿ♦ SpacePlus East (Bucureşti) – spaţii industriale

    Proiecte finalizate:

    Ÿ♦ MIRO (Bucureşti) – clădire birouri clasă A

    Ÿ♦ RECORD PARK (Cluj-Napoca)

    Ÿ♦ SpacePlus West (Bucureşti)

    Polonia:

    Ÿ♦ MILESTONE Mokotow Warsawa – 575 locuinţe studenţeşti

    Ÿ♦ Proiect rezidenţial Gdansk – peste 500 unităţi

  • PepsiCo East Balkans: Centru de training pentru instruirea practică şi formarea viitorilor specialişti în domeniul producţiei de băuturi răcoritoare

    Companie: PepsiCo East Balkans

    PepsiCo East Balkans a inaugurat în 2025 Centrul de Training, un spaţiu în care teoria întâlneşte practica reală din fabrică. Aici, tinerii au ocazia să înveţe, să simuleze procese şi să interacţioneze direct cu profesioniştii din industrie, în mediul real de producţie.

     

    Descrierea inovaţiei

    Pentru PepsiCo East Balkans, dezvoltarea competenţelor relevante pentru industria alimentară şi a băuturilor reprezintă o prioritate de business şi o contribuţie strategică la viitorul pieţei muncii, conform reprezentanţilor companiei. Într-un context în care tot mai mulţi absolvenţi se confruntă cu dificultăţi în tranziţia către piaţa muncii şi în aplicarea practică a cunoştinţelor teoretice dobândite pe parcursul anilor universitari, compania a inaugurat în 2025 Centrul de Training, ca răspuns direct la aceste nevoi – un spaţiu în care teoria întâlneşte practica reală din fabrică. Aici, tinerii au ocazia să înveţe, să simuleze procese şi să interacţioneze direct cu profesioniştii din industrie, în mediul real de producţie.

    În acelaşi timp, în cadrul Centrului de Training PepsiCo se desfăşoară un program dedicat angajaţilor din fabricile PepsiCo East Balkans, prin care aceştia sunt pregătiţi să devină formatori interni. După finalizarea trainingului, participanţii vor putea susţine sesiuni de instruire pentru colegi, contribuind astfel la îmbunătăţirea proceselor de mentenanţă preventivă şi predictivă, cu scopul de a creşte eficienţa operaţională a liniilor de producţie.

    Investiţia în dezvoltarea Centrului de Training este de 137.000 de dolari. Iar în proiect au fost implicaţi membri din echipa PepsiCo (Silvia Petre, Radu Păun, Bianca Stănescu, Claudia Rişcă, Ramona Zărnescu, Cristina Caramatrac, Eduard Radu, Cristina Iliescu) şi din partea partenerului strategic – Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică.

    PepsiCo a identificat dificultăţi majore în tranziţia tinerilor de la educaţie la piaţa muncii, precum şi lipsa de competenţe aplicate în domenii tehnice. Proiectul răspunde acestor nevoi prin crearea unui spaţiu de învăţare practică, care facilitează formarea profesională şi dobândirea competenţelor necesare pentru angajare sau avansare în carieră.

    Conform reprezentanţilor companiei, proiectul se adresează pe de o parte angajaţi ai PepsiCo din fabricile din România (mentenanţă, producţie, logistică), studenţi din domeniul ingineriei mecanice şi al mecatronicii, dar şi tineri aflaţi la început de carieră, interesaţi de programe de internship şi traineeship.

    Elementul de noutate

    Este primul centru de training din industrie care combină formarea internă cu accesul studenţilor la echipamente industriale reale şi vizite în mediul de producţie.

    Oferă o abordare integrată: dezvoltare profesională pentru angajaţi şi formare aplicată pentru studenţi.

    Include minirobot, echipamente pneumatice, electronice şi mecanice, simulând procese reale de producţie.

    Efecte şi impact

    • 80 de ore de laborator pentru 60 de studenţi în nouă săptămâni

    • 11 angajaţi în proces de formare ca traineri interni

    • feedback pozitiv din partea studenţilor şi profesorilor

    • trei studenţi angajaţi ca trainees în cadrul companiei

    • triplarea numărului de ore de laborator în anul universitar 2024–2025

    • inspirarea altor tineri din comunitatea universitară