Banalitatea nr. 1 pe care o spun cei care vorbesc despre Delta Dunarii e ca are un potential turistic urias. Banalitatea nr. 2 e ca noi, romanii, nu facem nimic sa-l exploatam. Intre aceste doua afirmatii, o intindere de apa de peste 5.000 de kilometri patrati pe care o viziteaza anual sub 100.000 de turisti. Statisticile oficiale ale Deltei nu par sa sustina un pronostic optimist. Insa dincolo de cifre, in Delta se coace deja o noua realitate. Pretul terenurilor a crescut de douazeci de ori fata de 1990. Pe malurile fluviului au inceput sa se iveasca bungalow-uri de lux. A venit si primul investitor strain. Adunate, sumele pe care planuiesc sa le investeasca in urmatorii doi-trei ani diversi oameni de afaceri se ridica la peste 100 de milioane de euro. S-ar putea ca cei care spun ca noi, romanii, nu facem nimic sa exploatam Delta sa fie nevoiti sa-si nuanteze afirmatia peste cativa ani. Dar daca admitem ca Delta e un paradis, atunci se poate spune ca deocamdata paradisul nu ofera mai nimic celor 15.000 de suflete care-l populeaza. Oamenii Deltei se impart in doua mari categorii, dupa felul in care traiesc: intreprinzatorii si supravietuitorii. Intreprinzatorii, putini la numar, se orienteaza mai ales spre turism, fie ca au doar una-doua camere de inchiriat, pensiuni, moteluri ori hoteluri adevarate. Supravietuitorii, majoritari, isi castiga painea din pescuit, dintr-o slujba de 100 de euro la vreun hotel ori facand pe calauzele si ciupind cate un bacsis de la turistii care vor sa intre in hatisul de canale ale Dunarii. Una dintre putinele satisfactii ale barcagiului care te plimba pe canalele Deltei e ca dupa ce ai iesit de pe usa hotelului si ai pasit in lotca lui, el e cel care face regulile. In barca la mine eu sunt regele!, ne spune mandru un localnic. Chiar daca turistul da banul la hotel, cand vrea sa vada Delta tot pe mana mea ajunge, explica omul. Daca nu da nimic, il duc pe unde e mai urat. Nu-i arat nuferi, nu-i arat pasari… vede doar baltile. Cam asa arata, din punct de vedere social, zona cu potential turistic urias a Romaniei, ecosistemul unicat al Europei. Si tot cam asa arata si afacerile Deltei. Dar ceva semnale ca viata Deltei sta sa se schimbe incep sa vina. O injectie de 100 de milioane de euro ce se anunta a fi investiti in urmatorii 2-3 ani se va traduce prin dublarea numarului de locuri de cazare. Iar cateva mii de noi locuri de cazare inseamna, in afara de un turism ceva mai consistent, locuri de munca pe santiere in prima faza si in noile capacitati de cazare mai apoi. Si, fireste, ceva mai multe bacsisuri pentru barcagii. Primele semne au inceput sa apara inca de anul trecut, care s-a incheiat cu un bilant promitator: 2004 a adus cei mai multi turisti/an dupa 1990. Pe atunci – prin 90-91 – metrul patrat de Delta era 50 de centi. Atunci a facut actele pentru un teren pe care-l luase prin 85 in Delta si Cornel Gaina, omul care a investit primele milioane aici – in prezent administrator al complexului Cormoran si, pana anul trecut, presedinte al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Pe terenul pe care-l cumparase, Gaina a construit mai intai, in 94, o casa pescareasca. Investitia ulterioara a venit de la sine, iar Gaina a inagurat cinci ani mai tarziu complexul Cormoran, care cumuleaza 105 locuri de cazare – o pensiune, zece vile, un hotel de trei stele si un hotel plutitor. Plus ambarcatiuni de agrement, terenuri de echitatie, piscina, terenuri de tenis, doua saune, trei sali de conferinte cu o capacitate de 180 de locuri si cateva sali de jocuri. Exprimate in bani, toate acestea ridica investitia la cinci milioane de euro. Dar este Cormoran acum o afacere? In sezon, complexul are un grad de ocupare de 92%, iar gradul de ocupare mediu pe tot anul este de 55-60%. Mai bine de jumatate dintre clienti – 55% – sunt straini. In 2003, complexul a avut incasari de 710.000 euro si o marja neta de profit destul de mica, de 1,6%, care s-a datorat si faptului ca a trebuit sa rambursam datoriile bancare, declara Cornel Gaina anul trecut pentru Ziarul Financiar. Costurile unei investitii in Delta sunt mari, pentru ca trebuie facute pe insule si automat cresc costurile cu transportul, cu manipularea si cu implementarea proiectului, spune Gaina, care planuieste, in ciuda acestor complicatii, sa mearga inainte cu investitii estimate la 5-6 milioane de euro pentru extinderea complexului. Asta s-ar traduce intr-o capacitate totala de cazare de 400-500 de locuri, o sala de conferinte de 250 de locuri, sali de bowling si o sala de fitness si de tratamente naturiste. Vor ramane Cormoran, complexul de la Portita si cel de la Sfantu Gheorghe singurele investitii semnificative din Delta? Cu siguranta, nu. Estimez ca in urmatorii 2-3 ani, in Delta se vor mai construi peste 2.000 de locuri de cazare in hoteluri si inca tot cam atatea in pensiuni, crede Gaina de la Cormoran. Asta inseamna, estimeaza hotelierii, investitii de peste 100 de milioane de euro. Dar pe langa previziuni optimiste, 2005 aduce si ceva concret: inaugurarea primei investitii straine din Delta. La 13 kilometri de Tulcea, in localitatea Somova, vor fi date in folosinta in mai 30 de bungalow-uri de lux construite de Delta Nature Resort, o companie cu actionariat majoritar britanic, care a investit, astfel, 5,5 milioane de dolari. Complexul turistic va avea si un club, care va cuprinde restaurante, baruri, sala de conferinte, sala de jocuri si centru de sanatate. La acestea se va adauga o flota proprie de 20 de barci dotate cu echipament de pescuit, dar si de vehicule de teren, cu care se vor organiza plimbari in natura, spune Diwaker Singh, presedintele Delta Nature Resort, care crede ca investitia se va amortiza in cinci ani. Chiar daca tarifele de cazare vor fi de 292 de euro de persoana pe noapte in perioada iunie-octombrie si de 194 de euro in restul anului – adica de cinci-zece ori mai mari decat in restul hotelurilor sau pensiunilor din Delta, investitorii cred in succesul mini-statiunii. Nu ne concentram pe turismul de masa. Tinta noastra sunt turistii de lux din strainatate. Pentru acesti turisti, tarifele nu sunt deloc mari, tinand cont ca intr-o statiune similara din Africa, pretul unei nopti de cazare se ridica la 5-600 de lire sterline pe noapte, explica Singh. Acesta se asteapta ca in primul an de functionare, statiunea sa atinga un grad de ocupare de 60% si ca cei mai multi turisti sa vina din Anglia, SUA si Japonia. Daca aceasta investitie este cea mai importanta ca semnificatie – in Delta a ajuns, in fine, primul investitor strain -, cea mai importanta ca valoare vine dintr-o zona care nu are legatura cu turismul. Adica de la Federatia Sindicatelor Libere si Independente Petrom (FSLI), care a inceput in Delta un program de investitii in turism de cateva milioane de euro. In octombrie anul trecut, federatia petrolistilor cumpara cateva vile de doua si trei stele in zona Rosu, cumuland circa 100 de locuri de cazare, precum si o companie fondata in 1990, ATBAD, care are in proprietate doua hoteluri plutitoare de trei si patru stele, nave de tractiune, nave de pasageri si barci cu motor. ATBAD va intra intr-un proces de modernizare. Vom mai investi, de asemenea, in cateva sute de locuri de cazare in urmatorii doi – trei ani atat in zona Rosu, cat si in alte localitati din Delta. Trebuie mai intai sa facem un studiu de impact si apoi vom decide in ce tip de structuri de cazare vom investi, explica Liviu Luca, puternicul lider al sindicalistilor din Petrom. Acesta spune ca federatia a cumparat si cele patru nave de calatorie ale GiurgiuNav, care din aprilie vor incepe sa opereze croaziere pe Dunare, intre Passau si Delta. Navele sunt in stare foarte buna si de aceea investitia in cumpararea lor a fost destul de mare, adica vreo cateva milioane de euro, spune Luca. El a precizat ca FSLI pregateste in urmatorii ani investitii de alte cateva milioane de euro in Delta Dunarii. Investim aici pentru ca este cel mai interesant loc din Romania pentru turism. Tendinta in Delta este de constructie de pensiuni. Cred ca in urmatorii ani se vor face cateva mii bune de pensiuni, argumenteaza Liviu Luca. Pe langa sindicalistii petrolisti, dintre care putini stiu probabil ca sunt investitori in Delta, au inceput sa se miste si consiliile locale. Cel mai interesant proiect care se anunta consta intr-un complex turistic si de agrement la Sulina a carui valoare este estimata la 45 de milioane de euro. Proiectul va include hoteluri, pensiuni, case de vacanta, restaurante, baruri, cluburi, discoteci, un complex comercial, centru de afaceri, terenuri de sport si terenuri de joaca pentru copii. Sunt deja gata studiile tehnice pentru acest proiect si asteptam acordul de mediu. Sunt sase firme care au depus caiete de sarcini pentru acest proiect si care trebuie sa participe la licitatia pentru concesionarea terenului. In trei ani, complexul va fi gata, promite Aurel Dimitriu, primarul orasului Sulina. Pe langa cele cateva investitii mari, se anunta zeci de proiecte mici. In ultima vreme, in fiecare luna se solicita finantari pentru 3-4 pensiuni rurale la SAPARD, care acorda pentru astfel de proiecte credite nerambursabile de 100.000 de euro. Cred ca anul acesta se vor deschide in Delta, doar pe programe SAPARD, peste 30 de pensiuni cu 10 camere in medie fiecare. O astfel de pensiune de trei margarete si 10 camere costa cam 250.000 de euro, fara teren. Deci se vor investi doar in aceste pensiuni peste 7,5 milioane de euro in 2005, spune Dimitriu. Tendinta este de crestere a numarului acestora de la an la an, spune Octavian Motoc, directorul Directiei de Dezvoltare Regionala, Integrare Europeana si Relatii Externe a Consiliului Judetean Tulcea. Pe langa acestea, in Delta se vor construi in urmatorii ani cateva zeci de hoteluri de diverse categorii, fiecare avand cateva zeci de camere. La Mahmudia, de exemplu, se va deschide in iunie un hotel de patru stele cu 30 de camere. Compania Alegro Tulcea a investit deja un milion de euro in cumpararea si renovarea unui hotel vechi. De asemenea, in apropierea garii fluviale Tulcea vor incepe in cateva luni lucrarile de constructie la un hotel de patru stele cu circa 60 de camere, care va costa aproape doua milioane de euro. Am cumparat 3.000 de metri patrati de teren pe o insula la Uzlina, unde vrem sa facem un hotel de 60 de camere, pe stilul arhitectonic local. Va fi gata in primavara anului 2007, iar investitia va depasi un milion de euro, anunta Doru Glavan, directorul general al agentiei de turism Latina din Constanta, care a adus anul trecut circa 1.800 de turisti straini in Delta Dunarii. Tranzactiile cu terenuri facute in ultimii ani, in perspectiva dezvoltarii viitoarelor investitii, au urcat, bineinteles, pretul pamantului in zona. Daca acum cinci-sase ani cu un dolar iti puteai cumpara un metru patrat de teren cam in orice loc din Delta, acum un pret de cinci euro (6,5 dolari) metrul patrat intr-o zona slaba e o afacere buna. Mihaela Dragan, administratorul agentiei imobiliare Intermezzo din Tulcea, spune ca zonele in care se cumpara masiv teren in Delta sunt cele cu acces direct, cum ar fi Murighiol sau Dunavat. Pretul pe metru patrat poate ajunge pana la 30-40 de euro, in cazul terenurilor care beneficiaza de infrastructura (drumuri, curent electric, apa curenta etc.) Oricum, in general, se porneste de la 6-7 euro/metru patrat. Preturile s-au triplat in ultimii doi-trei ani. Este o presiune foarte mare a cererii. Marea majoritate a cumparatorilor vor terenuri de 1.000 – 5.000 de metri patrati, in general pentru pensiuni si case de vacanta, adauga Mihaela Dragan. Investitiile in structuri de cazare si terenuri merg mana in mana cu cele in ambarcatiuni in Delta. Nici un complex turistic nu poate functiona fara o mica flota proprie, daca tinem cont ca orice turist vine in Delta sa faca excursii pe apa, nu sa stea la hotel. In general, investitia in flota proprie poate ajunge cam la 30% din valoarea investitiei in structurile de cazare, spune Ovidiu Rebegel, directorul general al American Nautics, principalul furnizor de salupe si motoare pentru acestea din Delta Dunarii. Tocmai faptul ca in ultimii ani s-a ajuns sa se construiasca tot mai mult, vanzarile companiei au tinut pasul cu dezvoltarea structurilor de cazare. In prezent, compania vinde anual peste 100 de barci cu motor – majoritatea in segmentul de pret 10.000 – 12.000 de euro si 250 de motoare pentru barci. Asadar, se poate vorbi de un oarecare avant investitional. Dar pentru cine se fac aceste investitii? Si cum arata, de fapt, cifrele Deltei? Dezamagitor, la prima vedere. Anul trecut s-au cazat in hotelurile si pensiunile din zona 98.000 de turisti, dintre care 31.000 straini. Comparatiile cu anii precedenti lasa insa loc unui optimism moderat. In 2004 numarul total de turisti a crescut cu 14,5% fata de 2003, in conditiile unor cresteri anuale obisnuite de doar cateva procente in ultimii ani. La capitolul turisti straini insa, cresterea a fost de peste 30% in 2004 fata de 2003. Este probabil rezultatul unei promovari externe ceva mai coerente a zonei in 2004. Alaturi de prezentarea mai multor pliante cu Delta la targurile internationale de turism la care am participat, a mai fost si un spot publicitar care promova Delta si care s-a difuzat anul trecut pe posturi precum CNN, BBC, Euronews, Eurosport, Discovery sau National Geographics, spune Carmen Moraru, directorul Directiei Generale de Promovare si Relatii Internationale din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT). Potrivit acesteia, promovarea spotului in strainatate a costat circa 750.000 de euro. Cei de la ANT vor ca si in urmatorii ani promovarea externa a Romaniei sa aiba ca subiect central Delta, insa nu mai sunt siguri ca suma investita va fi comparabila cu cea de anul trecut. Dan Jolobceastai, administratorul Delta Adventures, care detine complexul turistic Egreta din Dunavatul de Jos, crede ca chiar daca investitorii au inceput sa priveasca spre Delta, agentiile de turism romanesti sunt mai degraba dezinteresate. Aici au de muncit, pentru ca una e sa-i dai omului un simplu bilet de avion si alta e sa-i asiguri un program, explica Jolobceastai apatia agentiilor. Dar pana la inaugurarea viitoarelor investitii, chiar si cele 4.000 de locuri de cazare din Delta sunt suficiente pentru aproape 400.000 de turisti pe an, iar in trei ani, o data cu dublarea capacitatii de cazare, in Delta ar putea fi cazati intr-un an 800.000 de turisti. Cornel Gaina, fostul sef al ANAT, spune ca Delta Padului, care e de 10 ori mai mica decat cea a Dunarii, e vizitata de 1-2 milioane de turisti anual. In Delta noastra, cel mai mare numar de turisti a fost inregistrat in 1987, cand au venit 120.000 de persoane, afirma fostul sef de la ANAT. Este posibil ca acest maxim sa fie depasit in 2005, daca luam in calcul ca autoritatile din turism estimeaza pentru anul acesta o crestere de 25% a numarului de vizitatori ai Deltei fata de 2004, cand s-au inregistrat 98.000 de turisti. Chiar daca sejurul mediu in Delta este de doua nopti, cheltuiala medie de persoana atinge cam 100 de euro pe zi, incluzand cazarea, masa si plimbarile cu barca. Un calcul arata ca turistii au lasat, anul trecut, la gurile Dunarii peste 20 de milioane de euro. O suma mai degraba nesemnificativa. Si Delta, ca si barcagiul-rege, traieste deocamdata din bacsisuri.
Blog
-
5.000 km2 DE VISE SI NOROI
-
Raplata jertfei patriotice
In ciuda tuturor asteptarilor, SUA au decis sa vanda avioane militare F-16 Pakistanului, ca o recompensa indelung solicitata de Islamabad pentru rolul sau de aliat al Americii in lupta contra terorismului.
Secretarul de stat Condoleezza Rice a afirmat ca nu exista nici o contradictie intre incurajarea de catre SUA a democratiei in Pakistan si vanzarea avioanelor. Lucrul e greu de crezut, avand in vedere ca guvernul generalului Pervez Musharraf n-a venit la putere deloc in mod democratic, ci in urma unei lovituri de stat. Si mai important e insa faptul ca vanzarea unor avioane de lupta unui Pakistan care poseda deja arma nucleara tensioneaza si mai mult relatiile cu India vecina.
Ca sa impace si India, Washingtonul a oferit in schimb guvernului de la New Delhi licenta de productie a unor avioane de lupta similare, dupa ce multa vreme a refuzat sa ofere Indiei tehnologia respectiva.
-
Francezii, cautatori de chilipiruri
Cand vine vorba de ieftiniri, frantuzoaicele isi uita acasa rafinamentul proverbial. In ultimul timp, in Franta poti asista tot mai frecvent la scene in care reprezentantele sexului frumos dau din coate sau se calca pe picioare, pentru a inhata un sutien sau o bluza ieftinita, amestecate haotic intr-un cos expus la intrare, observa revista LExpress. Mania reducerilor a cuprins Franta. Toata lumea cauta sa cumpere orice, la preturi din ce in ce mai mici, spre disperarea intreprinzatorilor si a caselor de moda.
Consumatorii francezi considera ca preturile au crescut in mod exagerat si ca puterea de cumparare s-a micsorat in consecinta. Incurajati, in parte, si de guvernul francez, care a declarat ca lupta impotriva scumpirii vietii e prioritatea sa, francezii cauta pretul cel mai mic, comparand in permanenta preturile cu ajutorul Internetului. Potrivit unui studiu publicat in ianuarie 2005, 84% dintre persoanele interogate considera ca preturile au crescut prea mult in ultimii doi ani. Parere justificata, deoarece majoritatea cheltuielilor obligatorii, cum ar fi chiriile, apa, electricitatea sau transporturile, au crescut in 2004. Mai mult, aceste cresteri au coincis cu intrarea in zona necesitatii a unor servicii initial socotite de lux, precum telefonia mobila si Internetul, care au micsorat si mai mult bugetul francezilor.
Acum, francezii dau vina pe companii, acuzandu-le ca au profitat de trecerea la euro pentru a majora preturile la alimente si la bunurile de larg consum. Scumpirile, reale sau nu, ii afecteaza in asa masura pe consumatorii francezi, incat au ajuns sa fie subiectul preferat de conversatie, potrivit unui sondaj realizat de TNS-Sofres. Cu toate acestea, perceptia asupra scaderii puterii de cumparare in randul consumatorilor difera de inflatia reala, care este de 2% si nu de 6%, cum cred francezii chestionati.
Coplesiti de goana francezilor in cautarea pretului cel mai mic, intreprinzatorii au inceput sa se conformeze. Etichetele atasate produselor se schimba si de trei ori pe sezon, iar anumite marci de lux nu reusesc sa vanda decat in perioada reducerilor. In sectorul de imbracaminte, de exemplu, in zece ani, ponderea produselor vandute in urma reducerilor a urcat de la 15% la 30% din vanzarile totale. Obisnuiti cu schimbarea succesiva a pretului initial, s-a ajuns pana acolo incat nimeni nu mai stie care este adevaratul pret al unui produs, preturile afisate nemaifiind concludente. Pana si magazinele care vand in exclusivitate solduri au ajuns sa ieftineasca preturile, de teama sa nu-si piarda clientela.
-
Rusii vin tare din urma
O veste buna pentru automobilistii rusi: in doi ani, ei vor putea circula linistiti prin Europa, deoarece Rusia se pregateste sa devina membru provizoriu al Cartii Verzi, sistemul international de asigurare auto, anunta Moscow Times. Introdusa in 1953, sub egida Comisiei Economice a Natiunilor Unite pentru Europa, Cartea Verde acopera trei sferturi din daune in cazul unui accident, astfel incat un automobilist nu trebuie sa se asigure de fiecare data cand trece granita.
Rusia este singura tara europeana care nu face parte din sistem, spune Ulf Lemor, presedintele consiliului. Lemor spera ca Rusia va putea sa depuna o solicitare de a deveni membra pana in primavara lui 2006, cand Adunarea Generala a Consiliului Cartii Verzi, cu sediul la Londra, va avea intalnirea anuala. In cazul in care consiliul va vota in favoarea aderarii Rusiei, aceasta va putea adera la sistemul Cartii Verzi in 2007, ca membru provizoriu.
-
Cuponiada pentru nationalizati
Guvernul se pregateste sa impuste doi iepuri dintr-o data: sa rezolve spinoasa problema a despagubirilor pentru fostii proprietari de case nationalizate si sa mai arunce ceva combustibil pe piata de capital. Autoritatile ar urma sa le acorde fostilor proprietari actiuni ale companiilor de stat (Transelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz sau societati din portofoliul AVAS si ADS) care sa fie tranzactionate la bursa intr-o sectiune separata. Exista insa si varianta unei noi SIF cu actiuni ale acestor societati, din care multe nelistate, unde fostii proprietari ar urma sa primeasca unitati de fond.
Cum valoarea despagubirilor potentiale e de ordinul a 8-10 miliarde de euro, e lesne de inteles atractivitatea unei asemenea afaceri pentru speculatori, care vor dori sa concentreze viitoarele titluri de valoare in acelasi fel in care au fost concentrate si dupa cuponiada din anii 90 (nu s-a stabilit inca vreo limita de detinere a actiunilor, ca la SIF-urile actuale).
-
Pentru o agricultura ecologica
Scumpirea gazelor naturale si a energiei electrice de la 1 aprilie, aprecierea leului si scaderea cererii pentru ingrasaminte pe piata mondiala a afectat puternic industria romaneasca de profil.
Combinatele au inceput sa cada unul cate unul: Nitramonia Fagaras a intrat in lichidare voluntara, Amonil Slobozia opreste productia la 1 aprilie, Azomures la 17 aprilie, Sofert Bacau urmeaza sa intre in reorganizare judiciara. Aceasta inseamna intrarea in somaj a peste 8.000 de angajati.
Patronatul din ramura sustine ca disparitia industriei de ingrasaminte va deschide calea unor importuri masive, numai ca piata interna e oricum foarte slaba, de 0,6 milioane de tone. Aceasta si explica de ce n-a avut succes incercarea combinatelor, intr-o prima faza, de a-si acoperi pierderea prin cresterea preturilor pe piata interna.
-
Monolog in Babilon
Anuntul Bulgariei ca isi va retrage trupele din Irak a dat ocazia Romaniei sa iasa din nou in evidenta prin fidelitatea fata de coalitia condusa de SUA: ministrul roman de externe, Teodor Atanasiu, a declarat ca militarii romani vor ramane in Irak pana cand misiunile lor vor putea fi preluate de fortele irakiene.
Cu cateva zile in urma, presedintele bulgar Gheorghi Parvanov ceruse parlamentului sa aprobe reducerea cu o treime a contingentului tarii sale din Irak pana la vara si retragerea completa pana la sfarsitul lui 2005. Totusi, este posibil ca incapatanarea bulgareasca sa se inmoaie, la fel cum s-a inmuiat orgoliul premierului italian Silvio Berlusconi, prins intre cererile electoratului de a repatria trupele si solicitarea presedintelui american Bush de a nu-si parasi la greu aliatii din Irak.
Ambasadorul SUA la Sofia a cerut deja parlamentului bulgar (care urmeaza sa se pronunte in aprilie) sa nu fixeze o data limita pentru retragerea trupelor.
-
Zidul Berlinului n-a cazut
Primele 100 de companii mari est-germane valoreaza impreuna mai putin decat o singura multinationala precum Siemens.
Dupa cincisprezece ani de la unificare si in ciuda investitiilor masive din vest, landurile fostei RDG se confrunta in continuare cu o productivitate scazuta, un numar record de someri si o populatie saraca. In fiecare an, observa revista italiana Panorama, est-germanii primesc 85 de miliarde de euro din regiunile cele mai prospere ale Germaniei occidentale, sub forma ajutoarelor structurale pentru regiunile sarace sau a subventiilor pentru intreprinderi. Tot acest efort a costat statul german, din 1990 incoace, peste un miliard de euro, in incercarea de a pune pe picioare economia subreda a estului Germaniei.
Obiectivul de a atinge standarde de viata egale si aceeasi productivitate pentru cele doua parti ale Germaniei s-a dovedit o misiune imposibila, e de parere jurnalistul Uwe Müller, care dezvaluie intr-o carte recent aparuta ineficacitatea programelor publice pentru reconstructia estului.
Dupa 15 ani de la unificare, prosperitatea mult trambitata de la inceputul anilor 90 e mult inferioara Portugaliei sau Sardiniei, scrie Panorama. Nici o alta tara sau regiune din lume (cu exceptia Vaticanului, desigur) nu are o rata a natalitatii atat de scazuta, numarul locuitorilor scazand cu 11% din 1990 incoace. Primele 100 de companii mari est-germane valoreaza impreuna mai putin decat valoreaza o singura multinationala precum Siemens, de exemplu (65 de miliarde de euro, fata de 74) si ofera locuri de munca pentru 200.000 de persoane, fata de 417.000 oferite de Siemens.
In timp ce tari precum Polonia, Ungaria sau Slovacia inregistreaza o crestere economica anuala de cel putin 4% fara a dispune in egala masura de ajutoarele financiare ale est-germanilor, economia fostei RDG stagneaza de ani de zile. Motivele? Pe langa unificarea monetara timpurie, care a dus la scumpirea produselor est-germane, facandu-le necompetitive pentru pietele de desfacere traditionale din Europa de Est, multi economisti critica folosirea ineficienta a subventiilor publice. In loc sa ajute la dezvoltarea economica si sa se investeasca in cercetare, 85% din ajutoare au fost folosite in sectorul social, pentru pensii si ajutoare de somaj sau pentru a acoperi gaurile bugetelor locale. Doar 15% din ajutoare au mers in sectorul privat, insa necontrolat si haotic. Mai grav este, apreciaza Uwe Müller, ca pretul unificarii incepe sa afecteze economia landurilor din vest.
-
Cerul polonez se aglomereaza
Ca si restul Europei de Est, piata poloneza a transporturilor aeriene este asaltata din toate partile de oferte din partea companiilor care ofera zboruri la preturi scazute. Warsaw Business Journal scrie ca este asteptata cu mare interes lansarea in Polonia a companiei Ryanair din Irlanda, 24 martie. Piata are inca potential, desi incepe sa se aglomereze: conform statisticilor realizate de Centralwings, compania aeriana de zboruri ieftine detinuta de LOT, doar 19.000 de polonezi au zburat la preturi scazute in 2003. Situatia s-a schimbat semnificativ in urmatorul an, cand numarul pasagerilor care au preferat zboruri la preturi scazute a crescut la 1.200.000. Pana in 2010 este de asteptat ca numarul polonezilor care vor opta pentru aceasta categorie de zboruri sa ajunga la 4.864.000 de persoane.
Ryanair, care va zbura pentru inceput pe ruta Wroclaw-Londra, spera ca numarul clientilor sai polonezi sa atinga 100.000. In schimb, Centralwings isi doreste ca in urma colaborarii cu partenerul Germanwings, detinut de Lufthansa, sa poata deservi in acest an 800.000 de clienti. Hungarian Wizzair, care a inceput sa zboare in Polonia din mai 2004, a transportat deja un milion de pasageri, asigurandu-si astfel locul intai pe piata poloneza. Compania planuieste ca pana la vara sa introduca cinci noi destinatii si sa-si sporeasca numarul pasagerilor la doua milioane pana la sfarsitul anului. In prezent, doar 3% din polonezi folosesc regulat transportul aerian, fata de 20% dintre cetatenii din vestul Europei, motiv pentru care companiile aeriene vor avea inca mult de luptat pentru a castiga clientela.
-
Ne mai vedem in iulie 2006
Peste noapte, predictibilitatea fiscala s-a largit considerabil: impozitele pe tranzactii speculative si pe dobanzi au fost amanate pentru 1 mai, noua forma a Codului fiscal precizeaza ca de la 1 ianuarie 2006 aceste impozite vor creste la 16%, fiindca asta inseamna ideea de cota unica, iar ministrul de finante a promis ca la accize nu se va mai umbla pana in iulie 2006.
Problema acum e de credibilitate, un cuvant la fel de complicat ca si predictibilitatea: cat de mult se poate baza mediul de afaceri pe aceste promisiuni? In primul rand, s-a creat un precedent prin derogarea legislativa care a impus prin ordonanta de urgenta schimbarile din Codul fiscal. Inseamna ca, daca autoritatile ar considera din nou la un moment dat ca e nevoie de alte modificari, si acelea pot fi impuse tot in regim de urgenta, fara cele sase luni cerute de lege. In al doilea rand, intr-un an al noutatilor cu efecte incerte (introducerea cotei unice, liberalizarea completa a contului de capital, trecerea la tintirea inflatiei), nu e garantat ca economia va reactiona atat de lin, incat nu va fi nevoie de o noua ajustare de impozite directe sau indirecte.
Perceptia ca orice modificare anuntata poate fi la randul ei modificata i-a incurajat, de altfel, si pe reprezentantii patronatelor sa ridice glasul la guvernanti cu o agresivitate fara precedent. Saptamana trecuta, ei au amenintat ca daca noul Cod fiscal e publicat in Monitorul Oficial, dau in judecata Guvernul, fie la Curtea Suprema de Justitie, fie la Tribunalul de la Strasbourg, pe motiv ca a adoptat modificarile Codului fiscal prin ordonanta de urgenta si fara consultarea partenerilor sociali.