Blog

Una dintre putinele satisfactii ale barcagiului care te plimba pe canalele Deltei e ca dupa ce ai iesit de pe usa hotelului si ai pasit in lotca lui, el e cel care face regulile. „In barca la mine eu sunt regele!“, ne spune mandru un localnic. Chiar daca turistul „da banul la hotel“, cand vrea sa vada Delta „tot pe mana mea ajunge“, explica omul. „Daca nu da nimic, il duc pe unde e mai urat. Nu-i arat nuferi, nu-i arat pasari… vede doar baltile.“ Cam asa arata, din punct de vedere social, zona cu „potential turistic urias“ a Romaniei, ecosistemul unicat al Europei. Si tot cam asa arata si afacerile Deltei.

Dar ceva semnale ca viata Deltei sta sa se schimbe incep sa vina. O injectie de 100 de milioane de euro ce se anunta a fi investiti in urmatorii 2-3 ani se va traduce prin dublarea numarului de locuri de cazare. Iar cateva mii de noi locuri de cazare inseamna, in afara de un turism ceva mai consistent, locuri de munca pe santiere in prima faza si in noile capacitati de cazare mai apoi. Si, fireste, ceva mai multe bacsisuri pentru barcagii.  Primele semne au inceput sa apara inca de anul trecut, care s-a incheiat cu un bilant promitator: 2004 a adus cei mai multi turisti/an dupa 1990. 

Pe atunci – prin ‘90-’91 – metrul patrat de Delta era 50 de centi. Atunci a facut actele pentru un teren pe care-l luase prin ‘85 in Delta si Cornel Gaina, omul care a investit primele milioane aici – in prezent administrator al complexului Cormoran si, pana anul trecut, presedinte al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Pe terenul pe care-l cumparase, Gaina a construit mai intai, in ‘94, o casa pescareasca. Investitia ulterioara a venit de la sine, iar Gaina a inagurat cinci ani mai tarziu complexul Cormoran, care cumuleaza 105 locuri de cazare – o pensiune, zece vile, un hotel de trei stele si un hotel plutitor. Plus ambarcatiuni de agrement, terenuri de echitatie, piscina, terenuri de tenis, doua saune, trei sali de conferinte cu o capacitate de 180 de locuri si cateva sali de jocuri. Exprimate in bani, toate acestea ridica investitia la cinci milioane de euro. 

Dar este Cormoran acum o afacere? In sezon, complexul are un grad de ocupare de 92%, iar gradul de ocupare mediu pe tot anul este de 55-60%. Mai bine de jumatate dintre clienti – 55% – sunt straini. In 2003, complexul a avut incasari de 710.000 euro si o marja neta de profit „destul de mica, de 1,6%“, care s-a datorat si faptului ca „a trebuit sa rambursam datoriile bancare“, declara Cornel Gaina anul trecut pentru Ziarul Financiar. Costurile unei investitii in Delta sunt mari, pentru ca „trebuie facute pe insule si automat cresc costurile cu transportul, cu manipularea si cu implementarea proiectului“, spune Gaina, care planuieste, in ciuda acestor complicatii, sa mearga inainte cu investitii estimate la 5-6 milioane de euro pentru extinderea complexului. Asta s-ar traduce intr-o capacitate totala de cazare de 400-500 de locuri, o sala de conferinte de 250 de locuri, sali de bowling si o sala de fitness si de tratamente naturiste. 

Vor ramane Cormoran, complexul de la Portita si cel de la Sfantu Gheorghe singurele investitii semnificative din Delta? Cu siguranta, nu. „Estimez ca in urmatorii 2-3 ani, in Delta se vor mai construi peste 2.000 de locuri de cazare in hoteluri si inca tot cam atatea in pensiuni“, crede Gaina de la Cormoran. Asta inseamna, estimeaza hotelierii, investitii de peste 100 de milioane de euro. 

Dar pe langa previziuni optimiste, 2005 aduce si ceva concret: inaugurarea primei investitii straine din Delta. La 13 kilometri de Tulcea, in localitatea Somova, vor fi date in folosinta in mai 30 de bungalow-uri de lux construite de Delta Nature Resort, o companie cu actionariat majoritar britanic, care a investit, astfel, 5,5 milioane de dolari. „Complexul turistic va avea si un club, care va cuprinde restaurante, baruri, sala de conferinte, sala de jocuri si centru de sanatate. La acestea se va adauga o flota proprie de 20 de barci dotate cu echipament de pescuit, dar si de vehicule de teren, cu care se vor organiza plimbari in natura“, spune Diwaker Singh, presedintele Delta Nature Resort, care crede ca investitia se va amortiza in cinci ani.

Chiar daca tarifele de cazare vor fi de 292 de euro de persoana pe noapte in perioada iunie-octombrie si de 194 de euro in restul anului – adica de cinci-zece ori mai mari decat in restul hotelurilor sau pensiunilor din Delta, investitorii cred in succesul mini-statiunii.  „Nu ne concentram pe turismul de masa. Tinta noastra sunt turistii de lux din strainatate. Pentru acesti turisti, tarifele nu sunt deloc mari, tinand cont ca intr-o statiune similara din Africa, pretul unei nopti de cazare se ridica la 5-600 de lire sterline pe noapte“, explica Singh. Acesta se asteapta ca in primul an de functionare, statiunea sa atinga un grad de ocupare de 60% si ca cei mai multi turisti sa vina din Anglia, SUA si Japonia. 

Daca aceasta investitie este cea mai importanta ca semnificatie – in Delta a ajuns, in fine, primul investitor strain -, cea mai importanta ca valoare vine dintr-o zona care nu are legatura cu turismul. Adica de la Federatia Sindicatelor Libere si Independente Petrom (FSLI), care a inceput in Delta un program de investitii in turism de cateva milioane de euro. 

In octombrie anul trecut, federatia petrolistilor cumpara cateva vile de doua si trei stele in zona Rosu, cumuland circa 100 de locuri de cazare, precum si o companie fondata in 1990, ATBAD, care are in proprietate doua hoteluri plutitoare de trei si patru stele, nave de tractiune, nave de pasageri si barci cu motor.

„ATBAD va intra intr-un proces de modernizare. Vom mai investi, de asemenea, in cateva sute de locuri de cazare in urmatorii doi – trei ani atat in zona Rosu, cat si in alte localitati din Delta. Trebuie mai intai sa facem un studiu de impact si apoi vom decide in ce tip de structuri de cazare vom investi“, explica Liviu Luca, puternicul lider al sindicalistilor din Petrom.

Acesta spune ca federatia a cumparat si cele patru nave de calatorie ale GiurgiuNav, care din aprilie vor incepe sa opereze croaziere pe Dunare, intre Passau si Delta. „Navele sunt in stare foarte buna si de aceea investitia in cumpararea lor a fost destul de mare, adica vreo cateva milioane de euro“, spune Luca. El a precizat ca FSLI pregateste in urmatorii ani investitii de alte cateva milioane de euro in Delta Dunarii.

„Investim aici pentru ca este cel mai interesant loc din Romania pentru turism. Tendinta in Delta este de constructie de pensiuni. Cred ca in urmatorii ani se vor face cateva mii bune de pensiuni“, argumenteaza Liviu Luca.

Pe langa sindicalistii petrolisti, dintre care putini stiu probabil ca sunt investitori in Delta, au inceput sa se miste si consiliile locale. Cel mai interesant proiect care se anunta consta intr-un complex turistic si de agrement la Sulina a carui valoare este estimata la 45 de milioane de euro. 

Proiectul va include hoteluri, pensiuni, case de vacanta, restaurante, baruri, cluburi, discoteci, un  complex comercial, centru de afaceri, terenuri de sport si terenuri de joaca pentru copii.

„Sunt deja gata studiile tehnice pentru acest proiect si asteptam acordul de mediu. Sunt sase firme care au depus caiete de sarcini pentru acest proiect si care trebuie sa participe la licitatia pentru concesionarea terenului. In trei ani, complexul va fi gata“, promite Aurel Dimitriu, primarul orasului Sulina. 

Pe langa cele cateva investitii mari, se anunta zeci de proiecte mici. In ultima vreme, in fiecare luna se solicita finantari pentru 3-4 pensiuni rurale la SAPARD, care acorda pentru astfel de proiecte credite nerambursabile de 100.000 de euro. „Cred ca anul acesta se vor deschide in Delta, doar pe programe SAPARD, peste 30 de pensiuni cu 10 camere in medie fiecare. O astfel de pensiune de trei margarete si 10 camere costa cam 250.000 de euro, fara teren. Deci se vor investi doar in aceste pensiuni peste 7,5 milioane de euro in 2005“, spune Dimitriu. 

„Tendinta este de crestere a numarului acestora de la an la an“, spune Octavian Motoc, directorul Directiei de Dezvoltare Regionala, Integrare Europeana si Relatii Externe a Consiliului Judetean Tulcea.

Pe langa acestea, in Delta se vor construi in urmatorii ani cateva zeci de hoteluri de diverse categorii, fiecare avand cateva zeci de camere. La Mahmudia, de exemplu, se va deschide in iunie un hotel de patru stele cu 30 de camere. Compania Alegro Tulcea a investit deja un milion de euro in cumpararea si renovarea unui hotel vechi. De asemenea, in apropierea garii fluviale Tulcea vor incepe in cateva luni lucrarile de constructie la un hotel de patru stele cu circa 60 de camere, care va costa aproape doua milioane de euro. „Am cumparat 3.000 de metri patrati de teren pe o insula la Uzlina, unde vrem sa facem un hotel de 60 de camere, pe stilul arhitectonic local. Va fi gata in primavara anului 2007, iar investitia va depasi un milion de euro“, anunta Doru Glavan, directorul general al agentiei de turism Latina din Constanta, care a adus anul trecut circa 1.800 de turisti straini in Delta Dunarii. Tranzactiile cu terenuri facute in ultimii ani, in perspectiva dezvoltarii viitoarelor investitii, au urcat, bineinteles, pretul pamantului in zona. Daca acum cinci-sase ani cu un dolar iti puteai cumpara un metru patrat de teren cam in orice loc din Delta, acum un pret de cinci euro (6,5 dolari) metrul patrat intr-o zona slaba e o afacere buna.

Mihaela Dragan, administratorul agentiei imobiliare Intermezzo din Tulcea, spune ca zonele in care se cumpara masiv teren in Delta sunt cele cu acces direct, cum ar fi Murighiol sau Dunavat.  Pretul pe metru patrat poate ajunge pana la 30-40 de euro, in cazul terenurilor care beneficiaza de infrastructura (drumuri, curent electric, apa curenta etc.)

„Oricum, in general, se porneste de la 6-7 euro/metru patrat. Preturile s-au triplat in ultimii doi-trei ani. Este o presiune foarte mare a cererii. Marea majoritate a cumparatorilor vor terenuri de 1.000 – 5.000 de metri patrati, in general pentru pensiuni si case de vacanta“, adauga Mihaela Dragan. 

Investitiile in structuri de cazare si terenuri merg mana in mana cu cele in ambarcatiuni in Delta. Nici un complex turistic nu poate functiona fara o mica flota proprie, daca tinem cont ca orice turist vine in Delta sa faca excursii pe apa, nu sa stea la hotel. „In general, investitia in flota proprie poate ajunge cam la 30% din valoarea investitiei in structurile de cazare“, spune Ovidiu Rebegel, directorul general al American Nautics, principalul furnizor de salupe si motoare pentru acestea din Delta Dunarii. 

Tocmai faptul ca in ultimii ani s-a ajuns sa se construiasca tot mai mult, vanzarile companiei au tinut pasul cu dezvoltarea structurilor de cazare. In prezent, compania vinde anual peste 100 de barci cu motor – majoritatea in segmentul de pret 10.000 – 12.000 de euro si 250 de motoare pentru barci.

Asadar, se poate vorbi de un oarecare avant investitional. Dar pentru cine se fac aceste investitii? Si cum arata, de fapt, cifrele Deltei? Dezamagitor, la prima vedere. Anul trecut s-au cazat in hotelurile si pensiunile din zona 98.000 de turisti, dintre care 31.000 straini. Comparatiile cu anii precedenti lasa insa loc unui optimism moderat. In 2004 numarul total de turisti a crescut cu 14,5% fata de 2003, in conditiile unor cresteri anuale obisnuite de doar cateva procente in ultimii ani. La capitolul turisti straini insa, cresterea a fost de peste 30% in 2004 fata de 2003. Este probabil rezultatul unei promovari externe ceva mai coerente a zonei in 2004. „Alaturi de prezentarea mai multor pliante cu Delta la targurile internationale de turism la care am participat, a mai fost si un spot publicitar care promova Delta si care  s-a difuzat anul trecut pe posturi precum CNN, BBC, Euronews, Eurosport, Discovery sau National Geographics“, spune Carmen Moraru, directorul Directiei Generale de Promovare si Relatii Internationale din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT). Potrivit acesteia, promovarea spotului in strainatate a costat circa 750.000 de euro. Cei de la ANT vor ca si in urmatorii ani promovarea externa a Romaniei sa aiba ca subiect central Delta, insa nu mai sunt siguri ca suma investita va fi comparabila cu cea de anul trecut.

Dan Jolobceastai, administratorul Delta Adventures, care detine complexul turistic Egreta din Dunavatul de Jos, crede ca chiar daca investitorii au inceput sa priveasca spre Delta, agentiile de turism romanesti sunt mai degraba dezinteresate. „Aici au de muncit, pentru ca una e sa-i dai omului un simplu bilet de avion si alta e sa-i asiguri un program“, explica Jolobceastai apatia agentiilor.

Dar pana la inaugurarea viitoarelor investitii, chiar si cele 4.000 de locuri de cazare din Delta sunt suficiente pentru aproape 400.000 de turisti pe an, iar in trei ani, o data cu dublarea capacitatii de cazare, in Delta ar putea fi cazati intr-un an 800.000 de turisti. Cornel Gaina, fostul sef al ANAT, spune ca Delta Padului, care e de 10 ori mai mica decat cea a Dunarii, e vizitata de 1-2 milioane de turisti anual. In Delta noastra, cel mai mare numar de turisti a fost inregistrat in 1987, cand au venit 120.000 de persoane, afirma fostul sef de la ANAT. Este posibil ca acest maxim sa fie depasit in 2005, daca luam in calcul ca autoritatile din turism estimeaza pentru anul acesta o crestere de 25% a numarului de vizitatori ai Deltei fata de 2004, cand s-au inregistrat 98.000 de turisti. Chiar daca sejurul mediu in Delta este de doua nopti, cheltuiala medie de persoana atinge cam 100 de euro pe zi, incluzand cazarea, masa si plimbarile cu barca. Un calcul arata ca turistii au lasat, anul trecut, la gurile Dunarii peste 20 de milioane de euro. O suma mai degraba nesemnificativa. Si Delta, ca si barcagiul-rege, traieste deocamdata din bacsisuri.