Blog

  • Noul rival al Facebook – cui ii va face probleme aplicatia Color?

    Bill Nguyen este de cateva zile in centrul atentiei in Silicon
    Valley. Cunoscut pentru serviciul de muzica Lala cumparat in 2009
    de Apple pentru 56 de milioane de euro (80 mil. dolari), companie
    in care a lucrat apoi pentru mai bine de un an, antreprenorul de
    origine asiatica pare sa fi dat acum lovitura cu o aplicatie pentru
    telefoane mobile inteligente. In numai o zi de la lansare, Color,
    cum se numeste aplicatia, a fost finantata cu 29,2 de milioane de
    euro de fondul de investitii Sequoia Capital, renumit pentru
    portofoliul de companii de tehnologie si din domeniul online, Bain
    Capital si Silicon Valley Bank, suma fabuloasa pentru o companie
    aflata la inceput.

    La prima vedere, aplicatia este una de partajare de fotografii
    pe internet care vine cam tarziu pe o piata deja destul de
    aglomerata de nume precum Instagram, Hipstamatic sau PicPlz. Color
    nu este insa un astfel de serviciu, ci mai degraba o forma de a
    crea comunitati sociale interesate de fotografii cu anumite
    evenimente sau oameni si activitatile lor cotidiene. Utilizatorii
    aplicatiei publica poze pe care le pot vedea apoi alti utilizatori
    din aceeasi zona geografica si aplicatia poate, spre exemplu, sa
    detecteze daca mai multi oameni au fotografiat acelasi lucru in
    acelasi timp si sa determine care este obiectul imaginii, alegand
    apoi cele mai bune cadre si punandu-le la dispozitia celor
    interesati; un eveniment sportiv ar fi aici cel mai bun exemplu
    pentru a ilustra tehnologia.

    Spre deosebire de principiul de functionare a unei retele de
    socializare de pe internet, Color nu solicita informatii personale
    precum nume sau adrese si nici nu impune un grad de prietenie intre
    utilizatorii interesati de aceleasi fotografii. Imaginile sunt
    publice si nu exista posibilitatea ca unele dintre ele sa devina
    private si sa fie accesate doar de anumite persoane. “Incercam sa
    cream o forma de socializare dincolo de computer si de cercul
    restrans format din membri ai familiei, prieteni si cunostinte, o
    comunitate care nu tine practic cont de persoane, ci mai degraba de
    interesele lor”, explica Nguyen conceptul din spatele Color. In mai
    putin de 24 de ore de la publicare, aplicatia a devenit a doua cea
    mai descarcata din categoria de socializare de pe iTunes, dupa
    Facebook. “O folosesc deja oameni din Japonia pentru a arata lumii
    zonele afectate de dezastru”, spune Nguyen, fara a da insa cifre
    exacte despre numarul de descarcari la nivel mondial.

    La o privire de ansamblu, aplicatia ar putea avea o utilitate
    mult mai ampla decat simpla publicare de fotografii. Ar putea
    deveni un suport pentru informarea in timp real folosita de
    jurnalisti, oferindu-le posibilitatea sa acopere evenimente precum
    targuri sau, de ce nu, dezastre naturale, chiar in momentul in care
    acestea au loc. Si pentru ei, aplicatia va fi gratuita, modelul de
    business al companiei fiind axat pe publicitate. “Lucram la un
    sistem inteligent care va permite companiilor sa interactioneze cu
    clientii lor prin intermediul Color”, spune Nguyen. Modelul este
    inca destul de neclar, dar o prima varianta ar fi ca oamenii din
    proximitatea unui magazin sau restaurant sa poata vedea in
    aplicatie poze cu acel loc.

    Cum se explica asadar interesul atat de mare al unor fonduri de
    investitii de a finanta ideea lui Nguyen fara sa aiba un model de
    business definit sau macar o confirmare a interesului pietei pentru
    o astfel de aplicatie? In Silicon Valley se vorbeste, spre exemplu,
    de o schimbare in atitudinea fondurilor de investitii intr-o
    perioada in care idei precum Google sau Facebook nu mai sunt la tot
    pasul, cum se intampla in urma cu zece ani. Se uita mai putin la
    ideea de afaceri si mai mult la antreprenor si la realizarile sale
    anterioare, un pariu care s-ar putea dovedi insa destul de
    riscant.

    Pe de alta parte insa, se stie ca Sequoia Capital, fondul care a
    investit cea mai mare parte din suma, mai exact 17,7 milioane de
    euro (25 mil. dolari), nu face astfel de investitii la intamplare.
    Nu degeaba detin participatii intr-unele dintre cele mai valoroase
    companii de tehnologie de astazi. Au sesizat probabil potential si
    la Color. Sau daca nu, macar au adaugat o pata de culoare
    portofoliului de investitii.


  • Planurile lui Bavarom pentru 2011

    “Vrem sa ne axam pe importurile de beri speciale, cum sunt cele
    nefiltrate, pozitionate mult mai sus decat Bavaria”, spune Costin
    Ghindea (foto), 41 de ani, fondatorul afacerii Bavarom, care crede
    ca potentialul afacerii este un rulaj anual de 15-20 de milioane de
    euro. Afacerea a inceput in urma cu opt ani, iar prima marca
    importata de firma infiintata de Ghindea, sotia sa si un prieten, a
    fost Bavaria. De-atunci, firma a crescut, deopotriva, numarul
    marcilor pe care le aduce in Romania, dar si vanzarile, ajungand
    anul trecut la o cifra de afaceri de circa 2 milioane de euro (8,5
    milioane de lei), la acelasi nivel cu 2009.

    Vanzarile de bere de import au suferit aprig pe parcursul
    ultimilor doi ani si jumatate, scazand, estimeaza Ghindea, cu circa
    o treime. Chiar si datele asociatiei Berarii Romaniei, ce reuneste
    cinci mari producatori de pe piata locala, indica o scadere abrupta
    a importurilor: de la 2,5% in 2008 au ajuns anul trecut la circa un
    procent, in conditiile in care si volumele totale au scazut cu
    peste 16%. In aceste conditii, Bavarom s-a mentinut pe o linie
    constanta a cifrei de afaceri, dar cea mai cunoscuta marca din
    portofoliu, Bavaria, nu mai este un motor de crestere, iar la
    vanzari pun umarul marci din lumea intreaga, care mai de care mai
    sofisticate. Paulaner, de pilda, a crescut anul trecut cu 70% fata
    de 2009. Daca Bavaria are in retail un pret de raft in jur de 3,7
    lei doza de 0,5 litri, pentru marci ca Paulaner sau Bernard
    preturile ajung la 7-7,2 lei pentru 0,5 litri, iar in restaurante
    ajung la 12 lei.

    “Nu ne luptam cu producatorii internationali”, spune Ghindea,
    care aduce drept principal argument nisa pe care isi asaza
    produsele, adica zona super premium. Cu astfel de preturi, volumele
    de vanzari nu ajung la rulajele tintite de multinationale, ce au
    anual cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro. De
    anul acesta, de pilda, Bavarom va aduce in Romania o bere organica
    (Oxford Gold din UK) si specialitati de pe meleaguri italiene
    (“unde s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani berea
    manufacturata”), americane si bavareze.

    Drumul pana aici n-a fost deloc usor, povesteste Costin Ghindea.
    Cu opt ani in urma a ales sa faca o afacere pe cont propriu. “Aveam
    experienta pentru ca lucrasem patru ani pentru importatorul
    Heineken, in perioada 1994-1999, si tiparul afacerii mi s-a
    impregnat in memorie”, povesteste Ghindea. Cu un capital initial
    investit de 100.000 de euro, bani pe care i-a pus, in cea mai mare
    parte, partenerul afacerii, a pornit la drum. Cat a investit cu
    totul in afacere nici el nu poate spune, pentru ca in fiecare an
    tot profitul a fost reinvestit, fie pentru listarea produselor in
    retelele comerciale, fie pentru noi instalatii de bere draft. “Noi
    luam doar salarii; pentru a-ti asigura un venit viitor trebuie sa
    securizezi piata”, explica Ghindea strategia pe care a mizat pana
    acum.

    La inceput lucrau doar el si sotia sa, pentru ca nu-si permiteau
    sa aiba angajati, si spune acum ca “in viata trebuie sa faci ceea
    ce te pricepi mai bine, nu ma vad apucandu-ma de betoane”, chiar
    daca in domeniul pe care l-a ales nu e o viata usoara. Vanzarile
    sunt fluctuante “si nu poti sa ai o baza pentru ceea ce se intampla
    maine”. Ideea de a porni afacerea i-a venit dupa ce si-a dat seama
    ca ar putea face pentru el insusi ceea ce facuse in alte firme
    importatoare, dar la acea vreme berea de import era privita ca un
    produs extrem de exclusivist.

  • Botis: Contractul colectiv de munca dispare. Liderii sindicali nationali vor pierde obiectul muncii

    “Contractul colectiv de munca la nivel national isi inceteaza
    existenta (…) Va fi un salariu minim brut, prin hotarare de
    guvern, si peste acest salariu se va negocia la nivel de unitate
    salarii care pot fi cu mult sau cu putin mai mari decat salariul
    minim garantat in plata. Va fi un avantaj imediat, care se va vedea
    in urmatoarele luni, faptul ca unele sectoare isi vor permite
    salarii mai consistente, mai mari. In aceste conditii, cred ca este
    un principiu corect acela pe care l-am promovat, ca in viitor sa
    avem contracte colective de munca semnate la nivel sectorial”, a
    spus ministrul Muncii, Ioan Botis, intr-o conferinta de presa
    sustinuta la Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Igas intrebat daca stie unde se afla Dinel Staicu: Nu pot da o informatie corecta in acest moment

    Intrebat de jurnalisti, intr-o conferinta de presa sustinuta la
    Guvern, daca stie unde se afla Dinel Staicu, ministrul a raspuns
    negativ. ” Nu pot sa dau o informatie corecta in acest moment unde
    se afla domnul Staicu. In ceea ce priveste schimbarea numelui,
    atunci cand o persoana solicita aceasta, practic in termen de zece
    zile se produce toata instiintarea sau tot acest demers trebuie
    publicat in termen de zece zile. Practic, asta s-a intamplat si in
    acest caz, nu s-a incalcat legea, au fost explicatii suficient de
    bine dat de catre reprezentantii politiei “, a spus Igas.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nielsen: 100 de noi magazine anul trecut

    “Daca in 2009 motorul cresterii a fost reprezentat de
    discounteri, 2010 a fost momentul in carfe supermarketurile au fost
    vedete, cu peste 40 de noi deschideri”, declara Bogdana Baltasiu,
    client service manager, divizia custumer research in cadrul
    companiei de cercetare de piata Nielsen.

    “Scaderea universului de retail a continuat in 2010, desi
    intr-un ritm mai scazut decat in 2009, mai ales in defavoarea
    formatelor de comert traditional”, mai spune Baltasiu.

    Magazinele moderne (hiper si supermarketuri, discunteri) au o
    cota de piata de 48% din totalul pietei de retail fiscalizate de pe
    piata romaneasca, conform studiul Shopper Trends, realizat de
    Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un esantion reprezentativ la
    nivel urban.

  • De ce e buna o certificare ISO la hipermarket?

    Aceasta certificare ofera un cadru de cerinte armonizate la
    nivel international si presupune respectarea normelor HACCP
    referitoare la siguranta alimentului, trasabilitate si asigurarea
    monitorizarii fluxului de produse din momentul receptionarii pana
    dupa vanzare, precum si corectarea parametrilor proceselor care ies
    din limitele admise si pot afecta siguranta produsului. Astfel,
    orice posibil risc la adresa sigurantei alimentare este eliminat
    sau redus la cel mai scazut nivel.

    “Prin obtinerea certificatului ISO 22000:2005, Real stabileste
    un nou standard pe piata romaneasca de profili”, spune Thierry
    Guillon-Verne, director cumparari produse alimentare, Real
    Hypermarket Romania.

  • Cutremur cu magnitudinea 7,4, in nord-estul Japoniei. A fost emisa alerta de tsunami

    Un cutremur cu magnitudinea 9, cel mai puternic inregistrat
    vreodata in Japonia, s-a produs la 11 martie in nord-estul tarii,
    fiind urmat de un tsunami cu valuri de zece metri inaltime.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profi: depasim 100 de magazine anul acesta

    “Ne continuam programul alert de extindere a retelei. In acest
    an, vom depasi numarul de 100 de magazine”, declara Pawel Musial,
    director general Profi Rom Food.Profi, dezvoltata pe piata locala
    de aceasi investitori care detin reteaua de hipermarketuri Cora, a
    fost preluata anul trecut de fondul de investitii Enterprise
    Investors care a operat sin trecut si reteaua Artima, vanduta
    ulterior catre Carrefour Romania.

    Pe piata de discount mai sunt prezente in Romania retelele Plus
    (preluata anul acesta de Lidl), Penny si MiniMax Discount (preluata
    recent de Mercadia, operatorul Mic.ro, reteaua de magazine de
    proximitate dezvoltata de omul de afaceri Dinu Patriciu).

  • Cat castiga executivii marilor companii americane? De la 20 de milioane de dolari anual

    Majorarea salariilor pentru posturile din top management din
    cadrul companiilor nu a tinut cont de revenirea economica destul de
    fragila din Statele Unite si nici de rata ridicata a somajului,
    conform analizei USA Today.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Bill Gates doneaza 27 de milioane de dolari pentru informatizarea bibliotecilor romanesti

    Pana in prezent, prin intermediul programului Biblionet, aproape
    800 de biblioteci au fost dotate cu 3800 de calculatoare cu acces
    public la internet si peste 190 de bibliotecari au fost instruiti
    in folosirea resurselor electronice, potrivit unui comunicat al
    Ministerului Comunicatiilor.

    Bibliotecile publice ofera acces gratuit la internet si
    bibliotecari instruiti ce pot contribui la cresterea gradului de
    alfabetizare in folosirea calculatoarelor si de accesare a
    informatiilor.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro