BusinessMagazin

Blog

  • Opinie Cristian Bichi, consilier guvernator BNR. Proiectul euro digital: o “conspiraţie” la lumina zilei ce avansează prudent

    Banca Centrală Europeană a publicat recent un al treilea raport privind euro digital. Documentul, ce creează condiţii pentru închiderea fazei de investigaţie a proiectului privind noua monedă digitală, aduce la cunoştinţa publicului progresele înregistrate în proiectarea acesteia şi paşii ce urmeaza. Deşi raportul abordează doar câteva opţiuni tehnice, fiind în completarea altor două documente anterioare, el permite identificarea de răspunsuri la afirmaţii cu iz conspiraţionist privind euro digital.

    Moneda euro digitală: o conspiraţie sau un proiect ce ţine cont de realităţi şi se desfăşoară transparent?

    Posibila introducere a euro digital este prezentată în unele mijloace de informare în masă drept o conspiraţie, ce are în vedere să atenteze la proprietatea şi viaţa privată a cetăţenilor.În rândurile imediat următoare vom investiga dacă introducerea unei monede digitale de bancă centrală (CBDC) pentru zona euro reprezinta o conspiraţie, urmând a reveni spre finalul textului, după prezentarea conţinutului raportului, cu un punct de vedere privind aşa-zisele obiectivele malefice ale acesteia.

    Potrivit DEX, conspiraţia este o uneltire secretă şi ilegală, îndreptată împotriva statului şi ordinii publice. În cazul activităţilor legate de euro digital întreprinse până în prezent nu pot fi identificate însă astfel de caracteristici. Analiza preliminară efectuată de către Eurosistem[i] şi Comisia Europeană a unei game largi de probleme de natură juridică, tehnică şi de politică economică ce ţin de o eventuală lansare a unei CBDC în zona euro, se realizează la vedere, cu consultarea părţilor interesate (inclusiv legiuitorii europeni) şi cu informare publică periodică asupra opţiunilor alese.

    Proiectul euro digital nu este rezultatul deciziei unui grup restrâns de conjuraţi. El reprezintă o reacţie a unor instituţii europene şi naţionale faţă de evoluţii economice şi geopolitice evidente:

    • reducerea utilizării bancnotelor euro în plăţile de retail ca urmare a revoluţiei digitale, fenomen ce va câştiga teren suplimentar în anii următori;
    • iniţiative de introducere de CBDC de către mari puteri economice ale lumii (de ex. China, India, SUA), ce pun în discuţie viitorul rol (internaţional) al monedei europene;
    • dominanţa furnizorilor străini (firme americane) în tranzacţii de plăţi, ceea ce ridică problema autonomiei strategice europene în domeniu;
    • erodarea continuă a rolului euro, ca monedă publică, datorită dezvoltării (necontrolate) a criptoactivelor, care de la un anumit punct va avea impact negativ asupra conducerii politicii monetare şi menţinerii stabilităţii financiare în statele zonei euro.  

     

    Colaborarea cu toate părţile interesate: un element cheie pentru succesul euro digital

    Introducerea unei CBDC poate influenţa puternic, atât pozitiv, cât si negativ, mediul economic şi social al unei ţări. De aceea, proiectarea şi lansarea sa trebuie făcută numai pe baza analizei temeinice a opţiunilor şi cu angajarea eforturilor unei game cat mai largi de actori, inclusiv sectorul privat şi legiuitorii.

    BCE a subliniat în numeroase rânduri că dezvoltarea euro digital trebuie realizată prudent şi cu implicarea tuturor persoanelor interesate (“stakeholders”). În domeniul respectiv, Eurosistemul colaborează intens cu Comisia Europeană, cu miniştrii de finanţe din zona euro şi cu legiuitorii europeni (Parlamentul European şi Consiliul UE). De asemenea, aşa cum subliniază raportul Eurosistemului, un dialog regulat despre euro digital are loc cu participanţii de piata prin European Retail Payments Board (ERPB). Astfel, toate părţile de piaţă, inclusiv băncile, furnizorii de servicii de plăţi (PSPs), consumatorii şi comercianţii pot să-şi exprime opiniile despre opţiunile tehnice şi de distribuţie identificate de Eurosistem.

    Raportul subliniează că în trimestrul al doilea al anului 2023, Comisia europeana va propune o reglementare pentru introducerea unui euro digital. Reglementarea va fi dezbătută de către legiuitorii europeni, iar Eurosistemul va modifica proiectul euro digital în funcţie de rezultatul deliberărilor legislative. În acelaşi timp, BCE şi băncile centrale naţionale din zona euro vor trebui să înainteze cu proiectul pentru a “a fi gata să emită euro digital la timp odată ce actul legal a fost adoptat, dacă Consiliul Guvernatorilor va decide să treaca la emitere în viitor”.

    Ce elemente noi aduce cel de al treilea raport?

    Raportul prezintă viziunea Eurosistemului privind aspectele de mai jos:

    • accesul la euro digital: Eurosistemul propune ca într-o fază iniţială accesul la noua monedă digitală europeană să fie acordat rezidenţilor, comercianţilor şi guvernelor din zona euro. Cetăţenii din zona euro nerezidenţi vor putea avea acces, cu condiţia să aibă un cont deschis la un furnizor de servicii de plăţi din zona euro. Accesul pentru consumatorii din Spaţiul Economic European şi ţări terţe selectate ar putea fi acordat cu ocazia unor emisiuni ulterioare. Comercianţii din zona non-euro vor putea accepta euro digital, dar toate sumele primite vor trebui transformate imediat în monedă privată (detineri clasice de euro în conturi bancare la bănci comerciale) prin intermediul unui furnizor de servicii de plăţi din cadrul zonei euro;
    • deţinerile de euro digital: persoanele fizice din Euroland vor avea dreptul la deţineri de euro digital ce vor fi supuse unor limite uniforme[ii], care să acopere plăţile zilnice ale acestora. În primele faze, nu se va permite comercianţilor şi guvernelor să menţina solduri în euro digital. Deţinerile acestor ultime persoane în noua monedă digitală publică vor avea limite zero, ce vor putea fi depăşite, din motive tehnice, numai pentru câteva secunde, pentru a permite aplicarea mecanismelor cunoscute sub denumirea de “cascadă” şi de “cascadă inversă”. În primul caz, atunci când se va primi o plată în euro digital, lichiditatea în exces va fi transferată în mod automat într-un alt cont de monedă privată ales de utilizator. În cel de al doilea caz, ce presupune o ieşire de fonduri în euro digital, lichiditatea necesară va fi atrasă dintr-un cont asociat de monedă privată. În acest fel, mecanismele descrise mai sus vor asigura intrări şi ieşiri line de fonduri pentru derularea plăţilor în ambele sensuri.
    • activităţile de identificare şi autorizare necesare pentru deschiderea de conturi denominate în euro digital pentru utilizatorii finali (“on-boarding”): pentru acest set de acţiuni, instituţiile financiare vor urma procedurile deja stabilite pentru deschiderea conturilor de plăţi pentru clienţii lor.
    • aspecte privind distribuţia euro digital: Eurosistemul va emite euro digital, dar distribuţia acestui tip de monedă va fi asigurată de furnizori de servicii de plăţi (“payment services providers”- PSPs), aşa cum sunt definiţi aceştia în Directiva privind Serviciile de Plată (PSD2)[iii]. Furnizorii respectivi vor trebui să îndeplinească o serie de condiţii pentru a avea acces la schema de distribuire, pentru a se obţine încredinţarea că distribuţia euro digital se va face de către intermediari financiari apţi pentru aceasta şi care vor facilita îndeplinirea obiectivelor de politică legate de noua monedă digitală. Utilizatorii finali vor fi în măsură să acceseze şi să utilizeze euro digital fie prin aplicaţiile existente de plăţi/banking “on-line” ale PSP (abordare integrată), fie printr-o aplicaţie oferită de Eurosistem. Ultima aplicaţie va reprezenta un punct de intrare armonizat pentru functionalităţi de plăţi de bază, ce va asigura doar conectarea cu sistemele furnizorilor de servicii de plăţi.
    • servicii şi funcţionalităţi în euro digital: Eurosistemul prevede că PSP vor putea asigura servicii de bază, opţionale şi cu valoare adăugată pentru utilizatorii finali. Serviciile de bază, cum ar fi deschiderea/închiderea unui cont de euro digital, funcţionalităţi de identificare şi autorizare a utilizatorilor la deschiderea de conturi, functionalităţi de asigurare a intrărilor şi ieşirilor de fonduri în/din conturi, atât în mediu “on-line” sau “off-line”, vor fi obligatorii pentru instituţiile distribuitoare de euro digital. Plecând de la serviciile de bază, instituţiile vor putea oferi în mod voluntar servicii adiţionale (de ex. plăţi periodice) şi servicii cu valoare adaugată (de ex. plăţi condiţionate).
    • plăţi transfrontaliere: prioritatea Eurosistemului este asigurarea la timp a unei monede digitale publice pentru zona euro. Dacă aceasta va fi introdusă cu succes în spatiul geografic respectiv, se va putea trece la stabilirea interoperabilităţii între euro digital şi un alt sistem de monedă digitală de bancă centrală (CBDC) din altă jurisdicţie, în condiţiile existenţei unor interese reciproce.

     

    Paşii următori

    Opţiunile de proiectare pentru euro digital aprobate de Consiliul Guvernatorilor BCE şi prezentate în ultimul raport permit ca faza de investigare să se apropie de final. Pe baza ultimelor opţiuni şi a celor din rapoartele precedente, Eurosistemul va pregăti un concept cuprinzător pentru euro digital ce va fi discutat cu părţile interesate în perioada următoare, pentru imputuri suplimentare.   Consiliul Guvernatorilor va evalua rezultatul fazei de investigare în toamna acestui an şi va decide dacă va lansa sau nu faza următoare a proiectului (“faza de realizare”)[iv].

     

    Euro digital, dreptul la viaţă privată şi moneda programabilă

     

    Trecerea în revistă a progreselor în proiectarea euro digital înregistrate în ultimele luni, reliefate în paragrafele anterioare, ne permite să oferim, acum, răspunsuri la câteva teorii ale conspiraţiei avansate în legătură cu noua monedă digitală europeană.

    • protecţia vieţii private

    În opoziţie cu ceea ce afirmă unele persoane, băncile/intermediarii financiari nu vor dispare ca urmare a eventualei implementări a euro digital şi datele clienţilor nu vor fi centralizate la nivelul Eurosistemului. După cum se specifică în raport, distribuirea monedei digitale emise de Eurosistem va fi asigurată de către intermediari financiari (în principal, bănci), aceştia urmând a se ocupa de activităţile de identificare şi autorizare a clienţilor atunci când vor deschide conturi acestora în moneda publică. Eurosistemul va oferi numai servicii de decontare, dar nu va avea acces la date personale şi nici nu va gestiona conturile denominate în euro digital ale clienţilor. Datele personale şi cele privind tranzacţiile în noua monedă digitală vor fi accesibile numai intermediarilor financiari pentru a fi respectate cerinţe legale deja impuse acestora (de ex. cele ce ţin de prevenirea spălării banilor/finanţării terorismului sau a evaziunii fiscale). În aceste condiţii, Eurosistemul nu are cum să fie acuzat că doreşte să impună euro digital ca un instrument de control totalitar, aşa cum se afirma într-un ziar financiar autohton în urmă cu numai câteva zile. Mai mult, nu trebuie uitat că BCE a propus ca legiuitorii europeni să fie aceia care vor decide unde va fi stabilit echilibrul între apărarea vieţii private a cetăţenilor şi celelalte obiective de politică publică. Altfel spus, Parlamentul European (ce reprezintă cetăţenii europeni) şi Consiliul UE (ce reprezintă statele membre) vor fi entităţile care vor decide dacă nivelul protecţiei vietii private va fi ridicat mai sus decât este cazul în prezent, Eurosistemul analizând scenarii alternative în acest sens pentru tranzacţii selectate (plăti cu valori reduse, plăţi “off-line”).

    • plăţi programabile/condiţionate versus monedă programabilă

    Raportul consideră că furnizorii de servicii de plati sunt ideal plasaţi ca plecând de la materia brută “euro digital” să dezvolte servicii cu valoare adaugată, cum ar fi plăţi condiţionate. Astfel de tranzacţii, ce se execută automat atunci când condiţii prestabilite sunt îndeplinite, nu reprezintă nimic nou sub soare, ele fiind utilizate şi în prezent în multe ţări. Teoriile conspiraţioniste pun însă semnul egal între plăţile condiţionate, cunoscute şi sub denumirea de plăţi programabile, şi moneda programabilă. Acest din urmă concept ar însemna că un euro digital ar putea fi folosit numai pentru a cumpăra anumite bunuri şi servicii sau că achizitiile respective s-ar putea face doar într-o anumită perioadă de timp şi într-un spaţiu geografic limitat (condiţiile nu sunt stabilite de deţinătorul de euro digital, ci de alte persoane). Raportul ţine să sublinieze că “moneda programabilă contrazice principiile directoare ale euro digital stabilite de Consiliul Guvernatorilor, întrucât convertibilitatea la paritate cu alte forme de monedă nu ar putea fi garantată” Prin urmare, documentul în cauză statuează că euro digital nu va fi niciodată monedă programabilă[v].

    Concluzii

    Eurosistemul are un rol important în proiectul privind euro digital, pentru ca este vorba de o monedă digitală de bancă centrală, altfel spus de o creanţă asupra sa, ce se va reflecta în pasivul bilanţului său. Dar BCE şi băncile centrale naţionale din zona euro nu sunt singurele entităţi cu putere de decizie în domeniu, forma finală a euro digital urmând a depinde şi de propunerile legiuitorilor europeni ce vor rezulta din dezbaterea aşteptatei reglementări a Comisiei Europene, care va propune baza legală pentru noua monedă. Trebuie însă precizat că la nivelul instituţiilor şi statelor membre UE este conturată puternic ideea că euro digital trebuie să ofere asigurarea că vor exista beneficii pentru consumatori, firme şi economiile nationale în ansamblul lor, că viaţa privată va fi garantată, că vor fi respectate cerinţele legale privind prevenirea spălării banilor, a evaziunii fiscale şi pentru aplicarea sancţiunilor, că vor exista garanţii pentru asigurarea stabilităţii financiare şi că moneda nu va fi programabilă. În aceste condiţii, teorii conspiraţioniste de genul celor amintite în prezenta opinie cu greu ar mai trebui să-şi croiească drum.

     

    PS: Afirmaţiile alarmiste că moneda euro în formă fizică va dispare chiar din acest an nu au niciun temei: noua monedă digitală este proiectata să completeze şi nu să substituie numerarul (cash) în euro. Sămai reţinem că o decizie finală privind emiterea euro digital nu a fost luată încă.

    [i] Eurosistemul se compune din Banca Centrală Europeană ( BCE) şi băncile centrale naţionale (BCN) din zona euro. Eurosistemul nu are personalitate juridică fiind reprezentat de BCE.

    [ii] Principalul motiv pentru care se propune recurgerea la limite asupra deţinerilor în euro digital este dorinţa de a se reduce dezintermedierea financiară şi riscurile asupra stabilităţii financiare. Limita enunţată în prezent este de 3.000 de euro.

    [iii] În această categorie intră instituţiile de credit, instituţiile de monedă electronică şi instituţiile de plată.

    [iv] Faza de realizare nu obligă Eurosistemul să treacă la punerea în circulaţie a euro digital.

    [v] Euro digital trebuie să îndeplinească toate atributele unei monede. Daca ar exista limitări în timp şi spaţiu aplicabile acestuia, euro digital nu ar fi monedă, ci voucher.


     

     

  • BREAKING NEWS Submarinul folosit pentru a duce turiştii să vadă epava Titanicului a dispărut în Oceanul Atlantic / Misiunea de căutare şi salvare a fost declanşată

    Submersibilul folosit pentru a duce turiştii să vadă epava Titanicului a dispărut în Oceanul Atlantic, declanşând o misiune de căutare şi salvare

    Paza de coastă din Boston a declarat pentru BBC că o operaţiune de căutare a submersibilului era în curs de desfăşurare.
    Nu este clar câte persoane se aflau la bord în momentul în care a dispărut.

    Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume, în momentul plecării sale în călătoria inaugurală, din Southampton, Anglia, cu destinaţia New York, pe 10 aprilie 1912. La trei zile de la plecare, în data de 14 aprilie 1912, la ora 23:40, Titanic s-a ciocnit cu un aisberg şi la ora 02:30 a dimineţii zilei de 15 aprilie, nava s-a scufundat în Oceanul Atlantic.

    În urma naufragiului au murit 1.514 dintre cei 2.228 pasageri de la bord. Acesta a fost unul din cele mai mari dezastre maritime pe timp de pace din istoria lumii şi poveştile nespuse ale Titanicului mai ies la suprafaţă şi astăzi, la 106 ani de la scufundare şi la 18 ani de la lansarea celebrului film Titanic, regizat de James Cameron.

  • Sectorul imobiliar din Suedia suferă o nouă lovitură: FastPartner, unul dintre cei mai mai proprietari de birouri din capitală, a fost retrogradat de Moody’s Investors Service la categoria „junk”

    Sectorul imobiliar din Suedia, aflat deja în dificultate, a suferit o nouă lovitură atunci când profilul unuia dintre cei mai mari proprietari de birouri din capitală a fost retrogradat de Moody’s Investors Service la statutul de „junk”, raportează Bloomberg.

    FastPartner AB, cu sediul în Stockholm, şi-a văzut ratingul redus cu o treaptă, până la Ba1, existând posibilitatea unor noi retrogradări în cazul în care compania nu-şi poate consolida finanţele. Reducerea „reflectă creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, combinată cu pieţele de capital care au devenit ulterior deosebit de dificile”, a declarat Moody’s în cursul zilei de vineri.

    Acţiunile companiei au scăzut cu până la 10,4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni de la Stockholm. 

    Firma imobiliară, a cărei valoare a chiriilor provine în proporţie de 80% din zona metropolitană Stockholm, se alătură unei liste tot mai mari de aşa-numiţi „îngeri căzuţi”, care şi-au văzut ratingurile scăzând în mod dramatic în ultima perioadă. Acţiunile de rating exacerbează criza de finanţare de pe o piaţă care este comparată cu „un canar din mina de cărbuni a industriei imobiliare europene”, având în vedere că o mare parte din datorii sunt pe termen scurt şi cu rată variabilă.

    Companii precum Samhallsbyggnadsbolaget i Norden AB şi Fastighets AB Balder au reuşit să strângă sume gigantice de pe pieţele de obligaţiuni în perioada în care ratele dobânzilor erau zero. Însă, odată cu creşterea bruscă a ratelor dobânzilor şi cu perspectiva scăderii valorii proprietăţilor, proprietarii au fost din ce în ce mai puţin capabili să îşi apere ratingurile de credit, în pofida eforturilor de a se debarasa de active şi de a căuta finanţare bancară alternativă.

    Cu toate acestea, retrogradarea de către Moody’s a FastPartner „va avea doar o semnificaţie limitată”, a declarat directorul general al FastPartner, Sven-Olof Johansson.  

  • Canada reuşeşte să combată scăderea natalităţii: Populaţia creşte pentru prima oară la 40 de milioane de locuitori datorită imigraţiei. „Pentru a ne extinde baza agricolă, industrială şi tehnologică, avem nevoie de mai mulţi oameni să vină aici.”

    Într-un moment în care ţările industrializate din întreaga lume se confruntă cu ratele natalităţii în scădere şi forţă de muncă îmbătrânită, Canada pariză masiv pe imigraţe pentru a împiedica declinul economic, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută, populaţia Canadei a depăşit 40 de milioane de oameni pentru prima dată în istorie, pe fondul imigraţiei munucitorilor, refugitaţilor şi studenţilor străini.

    Pentru administraţia prim-ministrului Justin Trudeau, experimentul masiv de imigrare este o modalitate de a lărgi piaţa muncii pe măsură ce concurenţa globală pentru muncitori calificaţi se intensifică. De asemenea, reflectă o ambiţie pe termen lung a Canadei de a-şi extinde prezenţa internaţională şi de a ieşi din umbra SUA.

    „Pentru a ne extinde baza agricolă, industrială şi tehnologică, avem nevoie de mai mulţi oameni să vină aici.”, a spus Usha George, profesor în politica de imigraţie la Toronto Metropolitan University.

    Creşterea populaţiei a stimulat angajările şi consumul, ajutând economia să reziste unei campanii de majorare a ratelor dobânzii. Cu toate acestea, într-o ţară care găzduieşte de multă vreme una dintre cele mai fierbinţi pieţe de locuinţe din lume, planul guvernului a atras numeroase critici.

  • Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit luni cu Alfred Stern, CEO OMV, şi cu Christina Verchere, CEO OMV Petrom

    Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit luni cu  Alfred Stern, CEO OMV, şi cu Christina Verchere, CEO OMV Petrom. La întâlnire a participat şi fostul premier Nicolae Ciucă. 

    -continuă- 

  • Edward Iordănescu a anunţat lista jucătorilor aleşi pentru meciul cu Elveţia

    Selecţionerul echipei naţionale de fotbal, Edward Iordănescu, a anunţat luni după-amiază cei 23 de jucători ce se vor afla pe foaia de joc pentru cea de a patra partidă din preliminariile de calificare la Euro 2024 în compania Elveţiei, ce se joacă luni seara la Lucerna. 

    Organizatorii au anunţat la şedinţa de securitate, premergătoare jocului de la Lucerna, că aşteaptă în această seară 1.050 de spectatori români. Dintre aceştia, 655 şi-au achiziţionat bilete prin platforma bilete.frf.ro.

    Restul au achiziţionat tichete direct din Elveţia. Totuşi, în oraş, românii vorbesc de câteva mii de bilete achiziţionate de fani tricolori, după cum relatează frf.ro.

    În cadrul aceleaşi şedinţe s-a anunţat că meciul este considerat de UEFA cu grad ridicat de risc. Autorităţile elveţiene au anunţat că amenda pentru nerespectarea regulilor de conduită în incinta stadionului este de până la 1.000 de franci elveţieni.

    Duminică seara, la conferinţa de presă, selecţionerul Edward Iordănescu a avut un mesaj pentru fanii români: “Îi apreciez pentru că vin mereu să ne susţină. Îi rog, totuşi, să fie atenţi. În septembrie ne aşteaptă acasă două meciuri foarte importante şi avem nevoie de sprijinul lor”.

    Spre deosebire de meciul de la Priştina, două nume noi se regăsesc în lot pentru meciul de luni seara: Valentin Ţicu şi Adrian Rus.

    Lotul selecţionatei României pentru meciul cu Elveţia:

    1. Ştefan Târnovanu • 2. Valentin Ţicu • 3. Radu Drăguşin • 4. Cristian Manea • 5. Ionuţ Nedelcearu • 6. Tudor Băluţă • 7. Denis Alibec • 8. Alexandru Cicâldău • 9. George Puşcaş • 10. Nicolae Stanciu • 11. Ianis Hagi • 12. Horaţiu Moldovan • 13. Valentin Mihăilă • 14. Marius Marin • 15. Andrei Burcă • 16. Marian Aioani • 17. Adrian Rus • 18. Darius Olaru • 19. Florinel Coman • 20. Dennis Man • 21. Olimpiu Moruţan • 22. Vladimir Screciu • 23. Deian Sorescu

  • AstraZeneca elaborează un plan de separare a activităţii din China pe fondul tensiunilor în creştere la nivel global

    Producătorul de medicamente AstraZeneca elaborează un plan de separare a activităţii din China, în timp ce listarea unei unităţi separate în Hong Kong devine o opţiune ofertantă pentru conducerea companiei, a relatat duminică Financial Times.

    Cu toate acestea, este posibil ca o separare să nu aibă loc în cele din urmă, potrivit raportului, listarea entităţii în Shanghai reprezentând, de asemenea, o posibilitate solidă.

    Potrivit preşedintelui AstraZeneca din Beijing, compania ar căuta să opereze în China într-o „manieră patriotică, pro Partidul Comunist”. Anul trecut, ţara a reprezentat 13% din vânzările totale ale AstraZeneca, compania fiind cel mai mare producător de medicamente de pe întreg teritoriul Chinei.

    Divizarea ar putea proteja AstraZeneca de tensiunile dintre China şi alte puteri globale, se arată în raportul FT.

    Potrivit raportului, ideea a fost vehiculată de ani de zile în sânul companiei, dar a fost recent stimulată de o scădere globală a biotehnologiei.

    AstraZeneca a declarat că „refuză să comenteze orice zvon sau speculaţie legată de strategia de viitor a companiei”.

     

  • Ce a ajuns să facă acum omul care a înfiinţat Alibaba, una dintre cele mai mari companii din lume

    Fondatorul Alibaba, Jack Ma, a ţinut o prelegere în calitate de profesor invitat la Universitatea din Tokyo, în contextul în care antreprenorul chinez aproape s-a retras din imperiul său în urma represiunii de reglementare din partea Beijingului, scrie CNN.

    Jack Ma le-a predat studenţilor, în cadrul unui seminar special de două ore la Universitatea din Tokyo, în seara de 12 iunie, despre filozofia de management şi despre modul în care aceştia pot atinge succesul, potrivit unui comunicat transmis de universitate.

    Discursul lui Ma – adresat studenţilor din Japonia, China, India, Malaezia şi din alte ţări – s-a bazat pe „experienţa sa bogată şi pe cunoştinţele sale de pionierat în domeniul antreprenoriatului şi al inovării”, a adăugat comunicatul.

    Cândva un antreprenor extravagant şi deschis, Ma aproape că a dispărut din atenţia publicului după ce a criticat autorităţile de reglementare chineze în timpul unui discurs ţinut la Shanghai la sfârşitul anului 2020.

    La câteva zile după discursul său, Beijingul a anulat IPO-ul de succes al grupului său Ant Group, care se aştepta să fie cea mai mare ofertă de acţiuni din istoria mondială. Acţiunea a marcat începutul unei represiuni de reglementare fără precedent asupra industriei de internet din China şi a sectorului privat, inclusiv o amendă record de 2,8 miliarde de dolari aplicată Alibaba Group pentru încălcarea normelor antitrust.

    De atunci, Ma a apărut foarte rar şi se pare că a petrecut mai mult timp în străinătate, inclusiv în Hong Kong, Spania şi Japonia, unde locuieşte prietenul său şi investitorul Alibaba, Masa Son, directorul executiv al SoftBank.

    Locul în care se află Ma a atras un interes continuu, deoarece acesta era perceput ca fiind reprezentativ pentru încrederea antreprenorială din China.

    În martie, el s-a întors în China continentală pentru a susţine un plan de restructurare istoric al Alibaba, care a divizat compania în şase unităţi separate. Potrivit analiştilor, întoarcerea sa a fost o mişcare simbolică şi, probabil, un „eveniment mediatic planificat” de Beijing, menit să calmeze temerile din sectorul privat.

    Ma a apărut în public mai frecvent în acest an, concentrându-se mai vizibil pe cercetare şi predare. În aprilie, Universitatea din Hong Kong a anunţat că Ma se va alătura şcolii de afaceri pentru următorii trei ani.

    Ma a devenit profesor la Universitatea din Tokyo la 1 mai, iar perioada sa de şedere este până la 31 octombrie, se arată pe o pagină de profil a lui Ma.

    După seminar, Ma s-a întors în China continentală şi a participat sâmbătă la un eveniment de matematică organizat de echipa de cercetare a Alibaba în Hangzhou, potrivit unui comunicat al Academiei Damo. Ma a stat de vorbă cu finaliştii unei competiţii globale de matematică organizată de academie, pe care a iniţiat-o în 2018, şi a discutat despre modul în care competiţia va „continua să inoveze şi să aducă noi distracţii” pentru oamenii care iubesc matematica.

    Beijingul are nevoie mai mult ca niciodată de sectorul privat pentru a susţine creşterea economică şi pentru a crea locuri de muncă. Mai mulţi indicatori arată că redresarea economică a ţării îşi pierde avântul. Vânzările cu amănuntul şi producţia industrială nu au respectat previziunile luna trecută, potrivit statisticilor guvernamentale publicate săptămâna trecută. Rata şomajului pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani a atins un nou nivel record de 20,8%.

    Principalii lideri ai ţării, inclusiv Xi Jinping şi premierul Li Qiang, au încercat să asigure investitorii şi antreprenorii că este din nou sigur să investească în ţară.

  • Risc de inundaţii pe râuri din 13 bazine hidrografice, până marţi, la miezul nopţii

    Hidrologii anunţă risc de inundaţii pe râuri din 13 bazine hidrografice, până marţi, la miezul nopţii.

    Conform situaţiei hidrometeorologice actuale şi prognozei meteorologice pentru următoarele 24 de ore, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a actualizat avertizarea hidrologică, instituind Cod portocaliu, începând de luni, ora 12.00, până la miezul nopţii.

    Astfel, vor fi afectate râuri din bazinele hidrografice: Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Târnava Mică (judeţele: Harghita, Mureş şi Alba), Târnava Mare (judeţele: Harghita, Mureş, Alba, Braşov şi Sibiu), Olt (judeţele: Harghita, Covasna şi Braşov), Suceava (judeţul Suceava), Moldova (judeţele: Suceava şi Neamţ), Bistriţa (judeţele: Suceava, Neamţ şi Harghita) şi Trotuş (judeţele: Harghita, Bacău, Neamţ, Covasna şi Vrancea).

    De asemenea, acelaşi cod este valabil în intervalul 19.06.2023 ora 12:00 – 20.06.2023 ora 12.00, pe râurile din bazinul hidrografic Bârzava (sector ȋndiguit – judeţul Timiş) şi în intervalul 20.06.2023 ora 06:00 – 20.06.2023 ora 24:00, pe râurile din bazinul hidrografic Prut (judeţul Botoşani).

    Totodată, hidrologii au actualizat Codul galben, cu valabilitate începând de luni, la prânz, până marţi, la miezul nopţii. Acesta este în vigoare pentru anumite sectoare de râuri din judeţele: Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Harghita, Mureş, Alba, Braşov, Sibiu, Caraş Severin, Timiş, Dolj, Covasna, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Galaţi, Botoşani, Vaslui, Constanţa şi Tulcea.

    Fenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând probabilitatea depăşirii cotelor de apărare.

  • Iohannis cere reexaminarea legii care extinde perioada de vânătoare a cormoranului mare

    „Legea are ca obiect de reglementare modificarea pct. 10 al lit. B din anexa nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Prin modificările propuse este extinsă perioada de vânătoare a cormoranului mare (Phalacrocorax carbo sinensis), de la intervalul 1 septembrie – 28 februarie la tot parcursul anului. Menţionăm că, prin Legea nr. 74/2020 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, specia Phalacrocorax carbo sinensis (cormoranul mare) a fost introdusă în Anexa nr. 1 la litera B <Păsări> din Legea nr. 407/2006, cu o perioadă de vânătoare stabilită în intervalul 1 septembrie – 28 februarie”, arată Klaus Iohannis.

    Preşedinţia aminteşte că, la nivel european, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, Directiva „Păsări” se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul, inclusiv la această specie (cormoranul mare), şi reglementează protejarea, gestionarea şi controlul asupra acestor specii. De asemenea, stabileşte normele pentru exploatarea acestora.

    „Apreciem că extinderea intervalului de vânare a cormoranului mare pe tot parcursul anului, deci inclusiv în perioada de reproducere, este susceptibilă de a afecta această specie prin vulnerabilizarea puilor, precum şi alte specii de păsări. Cormoranul mare trăieşte/ cuibăreşte în strânsă legătură cu alte specii de păsări, unele dintre ele cu regim special de protecţie conform Directivei 2009/147/CE. Vânarea cormoranilor mari în timpul sezonului de cuibărit poate afecta negativ aceste păsări şi, în mod special, pelicanul creţ sau cormoranul mic. În ceea ce priveşte cormoranul mic, există în procesul de vânătoare un risc crescut de confundare cu cormoranul mare. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006”, se arată în finalul comunicatului.