Blog

  • JTI restructureaza 169 de posturi

    “Pentru a proteja si intari pozitia competitiva a companiei in
    viitor, am decis ca trebuie sa reorganizam activitatile de vanzari
    si trade marketing. Aceasta inseamna ca vom reduce numarul
    angajatilor din cadrul companiei”, a declarat Neil Coupland,
    General Manager JTI Romania. Masurile avute in vedere au drept
    cauza scaderea dramatica a volumelor de produse vandute de
    companie, urmare a cresterii accelerate a contrabandei.

    Potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen, citata de JTI,
    pentru intreaga industrie a tutunului, vanzarile lunii martie au
    fost cele mai scazute din ultimii patru ani. In primul trimestru al
    anului in curs, la nivelul pietei legale s-au inregistrat scaderi
    de peste 40%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
    Contrabanda a ajuns, in ianuarie, la 36,2% din totalul pietei de
    tigarete.

    In ultimii ani, din cauza structurii accizei si a nivelului accizei
    minime, piata s-a compresat foarte mult, diferentele de pret dintre
    segmentele value-base si segmentele premium-prestige devenind
    nesemnificative (circa 1 leu). In acelasi timp, contrabanda cu
    tigari ieftine din Moldova, Ucraina si Serbia a explodat,
    profitabilitatea fiind mai mare la tigaretele “ieftine” (Plugarul
    costa 1 leu, Carpati costa 8,3 lei, in timp ce Kent costa 2,9 lei
    in Ucraina si 9,9 lei in Romania)

    Compania are pe piata romaneasca 874 de salariati in cele doua
    divizii JTI Romania SRL si JTI Manufacturing.

    Pe piata romaneasca de tigarete, care are o valoare estimata de
    3,5 miliarde de euro la nivelul anului trecut, sunt prezente si
    British American Tobacco si Philip Morris.

  • Comenteaza cu Ioana si Catalin: Ar trebui ca revenirea economica sa se bazeze pe consum?

    Pe de alta parte, la orizont nu se intrezareste nicio alta
    salvare pentru economia noastra, semn ca, atunci cand va veni,
    cresterea tot pe consum se va baza. Ar trebui sa ne facem
    griji?

    Ioana este de acord

    1. Inca de pe vremea cand economia Romaniei duduia, iar romanii
    se intreceau sa-si umple cosurile de cumparaturi dar si sa-si faca
    tot mai multe credite, existau semnale de alarma – date de diverse
    statistici – ca populatia carpatodanubianopontica producea mai
    putin decat consuma. Asta nu a impiedicat insa mii de companii sa
    faca profituri cat se poate de aratoase si de sanatoase ani in sir.
    S-au ingramadit peste Romania investitii straine care se gandeau
    mai degraba la cat de mult pot castiga aici, si mai putin la gradul
    scazut de productivitate. In fond, asta stie romanul cel mai bine
    (si mai cu placere) sa faca: sa consume. Si daca ar trebui sa
    pariez pe alegerea lui, cred ca intre consum si productivitate va
    alege prima varianta. Nu de mult, cel mai puternic executiv din
    comertul romanesc, Dusan Wilms, directorul general al retelei Metro
    Cash & Carry, spunea ca “romanul va gasi intotdeauna bani
    pentru mici si bere”.

    2. Sunt iarasi de acord cu ideea ca revenirea economica ar
    trebui sa se bazeze pe consum, pentru ca nu vad nicio alta portita
    la orizont. Clasa politica este complet incapabila sa ia masuri
    ajutatoare. Bancherii dau semnale ca ar vrea sa umble la dobanzi ca
    sa compenseze pierderile provocate de noile reglementari in
    privinta reducerii comisioanelor pentru rambursarea anticipata a
    creditelor de consum. O data in plus, sperantele (subrede) de
    relaxare a creditarii se spulbera, iar mecanismul care ar fi pus in
    functiune (dezmortirea pietei imobiliare, a constructiilor,
    angajari in domeniu samd) ramane in continuare blocat.

    3. Pe langa faptul ca este la indemana, consumul are harul de a
    pune banii in miscare. In loc sa stea la ciorap, pe post de plasa
    de siguranta pentru vremuri si mai proaste, ajunge in casieriile
    vanzatorilor de tot felul, care la randul lor pot plati angajati,
    taxe si impozite, au bani de investitii. Angajatii, la randul lor,
    au cu ce sa cumpere mai departe. Care alt mecanism ar pune la fel
    de usor banii in miscare?

    4. Oricat de hazardat s-au aruncat romanii in consumul
    “excesiv”, la prea putine capitole (cum ar fi berea sau tutunul)
    suntem in linie cu media de consum europeana. Statisticile arata ca
    suntem mult in urma europenilor la tot felul de “consumabile” – de
    la metrul patrat de birou pe cap de angajat, numar de masini per
    capita, la suprafata locuita, cheltuieli pe vacante, ciocolata,
    inghetata sau sapun. Asadar, pentru a fi in graficul european cu
    care ne-am aliniat degraba accizele, pretul la energie sau (aproape
    si) la zahar, trebuie sa mai cheltuim mult.

    Catalin este impotriva. Iata de ce:

    1. Un principiu de baza: “nu produci, nu mananci”. Sau poate
    ceva ce deja a devenit un clasic: cresterea bazata pe credit este o
    crestere nesanatoasa, chiar intr-un context in care pe unele
    paliere ponderea creditelor din Produsul Intern Brut este mai mica
    decat statele dezvoltate – cum e cazul creditelor ipotecare. Nu
    cred ca dezvoltarea sau achizitiile realizate pe credit reprezinta
    o problema in sine insa ele trebuie corelate cu productivitatea.
    Unde nu stam bine. Si la nivel personal, veniturile multora erau
    date de o euforie generala de consum si mai putin de o
    productivitate reala a persoanei, nefiind deci justificate. Un
    exemplu bun este ceea ce spunea anul trecut un consultant despre
    concedierile din piata imobiliara: “Oricine putea sa vanda cateva
    apartamente pe luna, acum traiesc din asta doar cei care merita.”
    Iar acest principiu ar trebui sa fie valabil si in mediu privat si
    in companiile si institutiile statului.

    2. Ultimele date ale Institutului National de Statistica privind
    veniturile si cheltuielile gospodariilor populatiei, aferente
    trimestrului patru din 2009, arata ca, in medie, lunar, o familie
    cheltuieste aproape 90% din venituri. Transpus in lei, aceasta
    inseamna o medie de 85 de lei pentru fiecare persoana care nu sunt
    cheltuiti. Trecand peste faptul ca aceasta este o medie si exista
    nenumarate cazuri in care o familie nu pune nimic deoparte, chiar
    si o suma de 85 de lei in medie mi se pare mica. O aniversare ar
    scoate din buzunar 100-200 de lei; un buget (redus) de presupune
    cateva sute de lei; si ar mai fi si posibilitatea unor evenimente
    neprevazute. O crestere a consumului s-ar baza deci, inca o data,
    pe datorie; pe o speranta ca in viitor vei castiga mai bine, fara a
    avea argumente in acest sens.

    3. Crestere economica poate veni si din gropi asfaltate
    (eventual prost). Cresc afacerilor producatorilor de materiale de
    constructii, cele ale firmelor care fac lucrarile si eventual si
    afacerile service-urilor auto. Prefer o crestere din creare de
    valoare adaugata. Si nu cred ca o crestere a consumului poate
    reprezenta resortul principal pentru relansarea economica. Oricat
    de banal ar suna, mediul privat si-a facut, in mare parte,
    curatenia din propria curte si acum a venit randul statului, de la
    reducerea deficitului si plata datoriilor catre mediul privat –
    fapt care ar fi ca o gura de oxigen – pana la un program coerent de
    investitii publice. Investitiile vor crea locuri de munca, cresteri
    in lant pentru o serie de sectoare economice si intr-un final un
    impuls pozitiv pentru economie.

    4. Si inca un argument: s-a spus ca recesiunea a adus sau ar
    trebui sa aduca o filozofie mai cumpatata si o analizare in
    definitiv a valorii banului. Este normal ca pentru un apartament cu
    doua camere sa se plateasca si 130.000 de euro? Este normal sa te
    supraindatorezi pentru a conduce o masina premium sau un SUV? Unde
    ar trebui trasa linia intre “vrei” “meriti” si “trebuie sa ai”? O
    intrebare pe care ne-o putem pune fiecare, pentru o crestere
    sanatoasa. Altfel, dupa cum spunea recent
    pentru Gandul
    Adrian Vasilescu, poate ar fi mai bine sa ramanem
    in recesiune.

    CONCURS:

    Participa la debaterea din aceasta saptamana pe tema “Ar trebui
    ca revenirea economica sa se bazeze pe consum?” si poti
    castiga una dintre cartile:

    Perioada de desfasurare a concursului: 14 – 18 iunie 2010

    Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
    BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

    Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
    Magazin care va aparea in 21 iunie.

    Castigatorii editiei anterioare pe tema “Esti de acord cu
    suprataxarea bogatilor?” sunt:

    • Lucian
    • Florin Mihail
    • Irina KLS

    Ii felicitam si ii rugam sa ne contacteze pe e-mail:
    marketing@businessmagazin.ro

  • Wizz Air va oferi servicii optionale de taxi pentru pasageri

    Wizz Taxi, serviciu care va fi disponibil la 76 de lei pentru o
    singura cursa si 152 de lei o cursa dus-intors per masina ceruta,
    va putea fi achizitionat in timpul procedurii de rezervare a
    biletelor de avion sau ulterior prin intermediul site-ului sau a
    call-centeru-ului Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finantele au atras de la banci 343 milioane lei, o treime din cat si-au propus

    Randamentul maxim acceptat de stat (dobanda efectiva platita de
    finante) a fost 6,75% pe an. Randamentul mediu platit a fost de
    6,74%. In licitatia din luna mai, randamentul mediu a fost de
    6,38%.
    Aceasta emisiune de titluri de stat are o scadenta la sase
    luni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • In vremuri de criza, Romania exporta masini, confectii, software si vin

    Modelul Dacia, care a uimit mediul de afaceri mondial facand
    profit pe o piata in declin, este urmat si de altii care anunta ca
    oficial le merge bine.
    Peste 300.000 de masini a vandut constructorul de la Mioveni anul
    trecut. Pe cele mai multe in afara tarii. Reteta? Preturi decente,
    modele noi si munca in plus…


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Tribunalul elvetian mentine decizia TAS: Mutu trebuie sa plateasca 17 milioane de euro la Chelsea

    Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a anuntat, la 31 iulie
    2009, ca a respins memoriul formulat de Adrian Mutu la decizia
    Camerei pentru Rezolvarea Disputelor (DRC) din cadrul FIFA, care a
    hotarat, la 7 mai 2008, ca jucatorul trebuie sa plateasca clubului
    Chelsea despagubiri in valoare de 17 milioane de euro.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Drive test pentru Germania

    Opel a cerut ajutor de stat ca sa se poata descurca in criza,
    insa faptul ca General Motors, compania-mama, a revenit de la
    insolventa la profitabilitate i-a redus sansele. In plus, GM are
    deja la dispozitie 1,9 miliarde de euro, bani ai contribuabililor
    americani, cu care sa mentina Opel pe linia de plutire. Cancelarul
    Angela Merkel a lasat cumva usa intredeschisa, afirmand ca “nu s-a
    spus ultimul cuvant” si ca va face orice ca sa sustina cele 25.000
    de locuri de munca in industria germana auto reprezentate de Opel,
    insa va fi complicat sa se ajunga la o solutie de compromis, mai
    ales dupa ce Berlinul abia a adoptat un program de masuri dure de
    reducere a deficitului bugetar, in valoare de 11,2 milioane de
    euro, care limiteaza din principiu subventiile si ajutoarele pentru
    companii.

    Strategia Opel, evident, a fost sa apeleze la guvernele locale din
    landurile Hesse, Renania de Nord-Westfalia, Turingia si
    Renania-Palatinat, fiindca ele sunt direct interesate de mentinerea
    locurilor de munca din fabricile operate de Opel pe teritoriul lor.
    Liderii celor patru landuri au discutat cu cancelarul Angela
    Merkel, incercand s-o convinga ca la randul ei sa-l convinga pe
    ministrul Bruederle sa se induplece. Indiferent care va fi
    rezultatul, o impresie de nedreptate tot va ramane, dupa cum
    remarca ziarul Sueddeutsche Zeitung: “Ministrul Bruederle are
    dreptate sa se opuna sprijinului pentru fabricantii auto.

    Opel avea oricum probleme si inainte de criza. Industria auto a
    produs prea multe masini, iar un sprijin din partea statului nu va
    face decat sa intarzie adaptarea ei la nivelul pietei si va
    distorsiona concurenta. Plus ca nimeni nu garanteaza ca banii
    statului nu se irosesc si ca fabricile Opel nu se vor inchide
    oricum in cativa ani”.

  • Bursa de la Bursa

    Faptul ca listarea Bursei este primul eveniment de acest fel de
    doi ani incoace, interval in care nici o companie noua n-a mai
    venit la cota bursei, ilustreaza lipsa de relevanta a BVB in raport
    cu necesitatile de finantare a economiei si consecintele drastice
    ale crizei pentru mica piata de capital autohtona: mai inainte,
    cele 9 firme care s-au listat in ultimii sase ani au strans din
    ofertele publice initiale 145 de milioane de euro in total, o suma
    care acum pare chiar onorabila prin raportare la lipsa oricarui
    eveniment in ultimii doi ani.

    Optimist, presedintele BVB, Stere Farmache, crede ca bursa
    romaneasca are potentialul ca in urmatorii 15 ani sa ajunga “a doua
    Polonie” (capitalizarea bursei din Varsovia este de 170 de miliarde
    de euro, de aproape zece ori mai mare decat a celei din
    Bucuresti).

  • Una calda, una rece

    In martie, avansul importurilor inca il depasea pe cel al
    exporturilor, asa incat vestea probabil ca ar trebui sa ne bucure,
    daca ne gandim ca de ani de zile ne dorim ca importurile sa se mai
    tempereze si exporturile sa ia avant.

    Exista insa si interpretarea ca, pentru o economie care a crescut
    pe importuri (atat pentru consum, cat si pentru productie), o
    pierdere de viteza a exporturilor nu inseamna decat o manifestare
    mai clara a crizei, care acum a ajuns sa afecteze si capitolul
    (rezistent pana acum) al importurilor.

    Tot saptamana trecuta au aparut si datele despre datoria publica,
    reflectand o crestere a acesteia cu 10 miliarde de lei in martie
    fata de februarie, la o pondere de 30,6% din PIB (jumatate din
    limita de 60% din PIB ceruta de UE pentru tarile aspirante la
    adoptarea euro).