♦ Ziarul Financiar a obţinut datele despre evoluţia numărului de funcţionari din administraţia locală. În ultimii zece ani numărul angajaţilor din primării, consilii judeţene şi autorităţile din subordine a crescut cu aproape 50.000, de la 230.000 la 280.000. Pe primul loc la noi angajări ca procente este judeţul Ilfov, unde numărul de angajaţi a crescut cu 43%, de la 4.200 la aproape 6.000, iar pe primul loc ca număr de angajări în primăriile reşedinţă de judeţ este Oradea, unde numărul funcţionarilor a crescut de la 254 la 452 în ultimii zece ani. Tocmai în oraşul unde a fost primar premierul care trebuie să taie schema de personal umflată de el şi de colegii din administraţia locală.
Întrebarea pare simplă, „câţi oameni lucrează, de fapt, în primării şi consilii judeţene?“, dar căutarea răspunsului a semănat mai degrabă cu ieşirea dintr-un labirint, căci nimic nu este uşor când vrei să afli statistici, cifre, date concrete de la şi despre administraţia statului.
Căutarea a pornit de la o cifră. În urmă cu două luni, analizând numărul de bugetari din 2025 vs 2015, am descoperit o diferenţă de circa 50.000 de angajaţi în administraţia publică locală, aşa că ne-am întrebat unde sunt ei şi ce primării, judeţe, au făcut cele mai multe angajări în ultimii zece ani. Am solicitat informaţii la Ministerul de Finanţe, dar, după o lună de aşteptare, cifrele primite nu ne-au clarificat deloc, aşa că am făcut o a doua încercare. Deja nu ne mai chinuia doar întrebarea „unde sunt angajaţii?“, ci şi „de ce durează atât de mult să primim nişte date care ar trebui să fie la un clic distanţă?“. După încă o lună de aşteptare, am primit cifrele. Motivul pentru care furnizarea de către minister a unui excel cu numărul de angajaţi din administraţia locală durează una-două luni nu l-am aflat. Credeam că aceste date se află deja centralizate în calculatoarele de la Finanţe.
Datele furnizate în final arată că numărul angajaţilor din primării şi consilii judeţene, precum şi din instituţiile şi autorităţile publice de interes local aflate în subordinea acestora a crescut în ultimii 10 ani cu 21% la nivel naţional, ajungând la finele lunii mai 2025 la un total de 281.427.
Dar surpriza nu a fost aceasta, ci unde au avut loc cele mai multe angajări.
Cifrele includ bugetarii incluşi în categoria „autorităţi executive locale“, adică personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, precum şi personalul angajat în instituţiile şi autorităţile publice de interes local din subordinea unităţilor administrativ teritoriale, care activează în principal în domeniile: ordine publică, sănătate, asistenţă socială, transport local, cultură.
Ca o menţiune, în cazul sectorului de sănătate, pe lângă angajaţii care aparţin de consiliile judeţene există, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe pentru luna iunie, 18.339 de angajaţi în Ministerul Sănătăţii, 80.115 de angajaţi în unităţi sanitare de subordonare centrală finanţate din venituri proprii şi 147.512 angajaţi în unităţi sanitare cu subordonare centrală finanţate integral sau parţial din venituri proprii. „Din centralizarea datelor comunicate de ordonatorii prinicipali de credite ai administraţiei publice locale rezultă că creşterile în 2025 faţă de 2015 au fost înregistrate în domeniile asistenţă socială, sănătate, precum şi în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean“, precizează reprezentaţii Ministerului de Finanţe în răspunsul către ZF.
Atunci când vine vorba de angajaţii din primării, campioana angajărilor în perioada decembrie 2015-mai 2025 este Primăria Oradea, cu un plus de 198 de oameni, având acum 452 de angajaţi, urmată de Târgu-Jiu şi Cluj-Napoca, cu 171, respectiv 152 de persoane în plus.
În cazul Primăriei Capitalei, numărul de angajaţi din aparatul de specialitate al primarului a crescut cu 16% în ultimii zece ani (adică 145 de oameni), la 1.030.
La polul opus, Primăria Buzău a redus numărul de angajaţi cu 34 de persoane din 2015 în prezent şi are acum 187 de angajaţi.
În cazul consiliilor judeţene şi instituţiile din subordinea lor, precum şi primăriile din judeţ, cele mai „darnice“ judeţe din punctul de vedere al angajărilor la stat au fost în ultimii ani Ilfov, unde numărul de posturi a crescut cu 43%, Teleorman cu 41% şi Neamţ cu 40%.
De fapt, Municipiul Bucureşti este singurul care a reuşit o uşoară reducere, dar el este deja cel mai stufos „judeţ“, cu un total de 17.000 de oameni în subordine.
După numărul de angajaţi, Capitala este urmată de Iaşi, unde Consiliul Judeţean şi instituţiile subordonate, precum şi primăriile adună 10.501 angajaţi, şi de Timiş, cu 10.026.
Datele includ nu doar angajaţii din consiliile judeţene, ci şi pe cei din autorităţile subordinate din zona de ordine publică, sănătate, asistenţă socială, transport local sau cultură şi primării.
La Timiş de exemplu, conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, strict în aparatul de specialitate al CJ erau în urmă cu 10 ani un număr de 153 de posturi ocupate, iar în luna iulie 2025 numărul crescuse la 223.
În total, numărul de angajaţi din primării şi autorităţi subordonate a crescut în ultimii 10 ani cu 17%, la un total de 12.288 de persoane, în timp ce la nivelul judeţelor creşterea a fost de 21%, la 281.427.
România are în prezent 1.305.595 de bugetari, conform ultimelor date din iunie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu 118.378 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217.
Creşterea provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale, în condiţiile în care pe poziţia „Administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale“ apar 281.520 angajaţi în iunie 2025, cu 50.000 mai mulţi decât în decembrie 2015. De fapt, datele arată că administraţia centrală de multe ori şi-a redus numărul de angajaţi.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat recent un pachet de măsuri care vizează reforma administraţiei locale, despre care spune că va fi mai eficientă şi digitalizată. Una dintre măsurile propuse se referă la plafonarea numărului de angajaţi. Pentru primării, criteriul de bază va fi numărul de locuitori, iar pentru consiliile judeţene vor exista indicatori suplimentari, precum numărul de unităţi administrative, existenţa unui spital judeţean sau volumul de autorizaţii de construire eliberate.
„Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine. Şi avem primării, având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede niciun plus serviciu, un plus de calitate. Avem consilii judeţene care au un număr aproximativ de 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici, care au peste 200 de angajaţi, dar nu s-au constatat la cele cu număr redus disfuncţionalităţi în activitate’, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă din luna iulie, fără însă să mai adauge că primaria sa, Oradea, a fost numărul 1 la angajări în ultimii zeceani.