BusinessMagazin

Blog

  • CSR 2022. Voluntar@M – Premier Restaurants România, operatorul lanţului de restaurante McDonald’s din România

    Motivaţie:

    Programul intern Voluntar@M a luat naştere din dorinţa McDonald’s în România de a proteja natura, implicând cât mai mulţi dintre membrii echipei sale în acţiuni de plantare şi ecologizare, pentru un mediu curat şi o lume mai bună. În plus, prin acest program, compania şi-a propus să asigure cadrul necesar pentru a încuraja şi alte tipuri de activităţi de voluntariat demarate la nivel local de angajaţi, aceştia fiind încurajaţi să susţină cauze locale şi să contribuie în mod activ la bunăstarea comunităţilor din care fac parte. „Implicarea echipei McDonald’s în iniţiative de voluntariat pentru un mediu mai curat a reprezentat un pas firesc pentru companie. Prin lansarea acestui program, McDonald’s şi-a reiterat angajamentul de a contribui activ la o schimbare în bine pentru un viitor mai sustenabil, o promisiune susţinută de numeroase alte obiective importante asumate de companie: reducerea cantităţii de plastic folosit, reducerea cantităţii de deşeuri generate, trecerea la ambalaje din surse 100% regenarbile, reciclabile şi certitifcate, reducerea consumului de energie sau încurajarea formelor de consum sustenabil de energie.”

     

    Descrierea proiectului:

    Programul se adresează tuturor celor peste
    5.000 de angajaţi din echipa McDonald’s care susţin misiunea companiei de a face bine pentru planetă şi pentru comunitate. Astfel, angajaţii pot lua parte la activităţi de împădurire, plantare sau igienizare, organizate de McDonald’s în colaborare cu ONG-uri specializate în activităţi de mediu, sau pot susţine iniţiative locale, demarate de comunitatea din care fac parte. Lansat în 2022, programul intern Voluntar@M include aşadar multiple iniţiative derulate de McDonald’s alături de organizaţii care susţin viziunea companiei şi care au experienţă în organizarea activităţilor de voluntariat. Fie că este vorba de ecologizări în zone de pădure sau râuri, de plantări sau alte tipuri de activităţi pentru bine în comunitate, programul şi-a propus să implice cât mai mulţi dintre membrii echipei McDonald’s şi să promoveze beneficiile voluntariatului, încurajând în acelaşi timp spiritul de echipă şi empatia. Toate detaliile privind structura programului şi modalităţile de implicare au fost detaliate într-un „Ghid al voluntarului”, material pus la dispoziţia echipei pentru a încuraja participarea angajaţilor în cât mai multe iniţiative. În plus, pentru a răsplăti proactivitatea echipei, fiecare zi dăruită comunităţii a fost remunerată ca o zi de lucru. 

     

    Rezultate:
    Prima iniţiativă derulată în cadrul programului, cu participarea a 160 de angajaţi McDonald’s din Bucureşti, a condus la plantarea a peste 4.800 de puieţi forestieri din specii mixte în judeţul Călăraşi, ca parte a eforturilor de a reface perdeaua forestieră de protecţie de pe lunca Argeşului. Până la finalul anului 2022 sunt prevăzute mai multe activităţi de ecologizare în diferite regiuni din ţară.

  • CSR 2022. Acordă pantofilor tăi o nouă viaţă – CCC România

    Motivaţie:

    „La CCC, grija faţă de mediu se numără printre preocupările noastre majore. Ambiţia evidenţiată în strategia noastră de dezvoltare durabilă este de a plasa în centrul atenţiei atât nevoile clienţilor, cât şi provocările de mediu pe fiecare piaţă pe care ne desfăşurăm activitatea. În martie, am lansat programul pilot «Acordă pantofilor tăi o nouă viaţă» şi am donat încălţămintea colectată pentru a sprijini oamenii din Ucraina. Deoarece iniţiativa noastră a fost primită cu entuziasm de clienţi, acum am decis să o extindem”, a declarat Agnieszka Kępińska-Sadowska, CCC Group’s ESG Director. La rândul său, Bianca Grama, CEO, CCC România, consideră că un program eficient de CSR nu înseamnă doar a avea un impact pozitiv asupra societăţii, ci şi asupra mediului. „Datorită acestui program, nu numai că putem ajuta persoanele aflate în nevoie, dar şi să creştem gradul de conştientizare în societate cu privire la avantajele economiei circulare.”

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul a fost iniţiat de grupul CCC la nivelul mai multor ţări în care retailerul este prezent, printre care şi România, şi se adresează clienţilor CCC şi nu numai. Pentru a se alătura proiectului, lansat pe 11 iulie 2022, clienţii CCC îşi pot aduce pantofii uzaţi la unul dintre magazinele offline desemnate ale lanţului, cu containere dedicate de predare care poartă sigla  „Acordă pantofilor tăi o nouă viaţă”. În schimb, toţi cei care aleg să doneze perechile de încălţăminte vor primi o reducere de 10% la următoarea achiziţie în valoare de minimum 100 de lei. Orice persoană poate aduce în magazine încălţăminte uzată de la orice brand, de orice mărime şi design. De asemenea, CCC se asigură că toţi pantofii colectaţi sunt gestionaţi în mod responsabil. Încălţămintea, după dezinfectare şi reparaţii, va fi reciclată sau stocată în siguranţă, parţial pentru combustibil alternativ. Prin acest program, CCC îşi reiterează angajamentul faţă de mediu şi promovează un comportament conştient al consumatorilor. Iniţiat în această vară, proiectul s-a dovedit de succes şi va fi continuat, cu posibilitatea extinderii la nivelul şi mai multor magazine din ţară, până la finalul anului 2022.

    Rezultate:
    În cele cinci magazine CCC din ţară: Braşov Coresi Mall, Bucureşti Sun Plaza, Galaţi Shopping City, Cluj VIVO! şi Iaşi Palas Mall, au fost colectate până în prezent sute de perechi de încălţăminte uzată care vor fi reutilizate într-un mod responsabil, fiind analizate pentru reciclare sau depozitate în siguranţă. O altă campanie în care compania s-a implicat anul acesta este proiectul din cadrul campaniei Back-to-School „Ajutăm împreună! Donează rucsacul vechi!”, desfăşurat între 16 august – 11 septembrie 2022.


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – Radu Roşca, Transilvania Investments: „Disciplina e absolut necesară pentru a creşte un business şi o echipă”

    Radu Roşca este, începând din 2021, preşedinte executiv al Transilvania Investments, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din România. Experienţa sa în domeniul financiar se întinde pe o perioadĂ de aproape TREI decenii, timp în care a ajuns la concluzia că singura calitate indispensabilă unui lider este disciplina.

     

    1. Care este calitatea indispensabilă pentru un lider din mediul de afaceri?

    Disciplina. Sunt multe modele de business ce pot fi urmate, unii oameni de afaceri vor aborda rolul lor cu mai mult curaj, alţii cu mai multă creativitate, alţii îşi vor asuma riscuri neobişnuite. Însă disciplina e absolut necesară pentru a creşte un business şi o echipă.

     

    2. Dar care sunt calităţile specifice liderilor din România?

    Admir perseverenţa cu care românii caută mereu idei noi pentru a-şi creşte afacerile, demonstrăm constant că reuşim să facem faţă incertitudinilor şi să transformăm eşecurile în oportunităţi.

     

    3. Care sunt cele mai mari defecte ale liderilor prezentului în România?

    Dezinteresul de a crea o singură voce care să susţină interesele mediului de afaceri din România. În ciuda asociaţiilor existente, influenţăm prea puţin deciziile care se iau şi care ne afectează direct, funcţionăm oricum la nivel individual şi mai puţin ca „breaslă”, reducând impactul pe care l-am putea avea.

     

    4. Brand personal vs. brandul companiei ‒ ce este mai important pentru un lider din business şi de ce?

    Depinde mult de domeniul de activitate, dar un lucru e sigur: avem nevoie de amândouă. Oamenii vor face afaceri cu oameni în care au încredere, asta va rămâne tot timpul o regulă de bază. Personalitatea unui lider poate schimba total modul în care publicul percepe o companie, din interior sau exterior, iar faptul că o companie are „o faţă” credibilă, puternică, va ajuta întotdeauna.

     

    5. Sunteţi prezent activ pe reţelele de socializare sau preferaţi discreţia în termeni de vizibilitate? De ce ?

    Discret, dintr-o afinitate mai scăzută cu reţelele de social media şi un program foarte încărcat de întâlniri faţă în faţă care aduc, întotdeauna, mult mai multă satisfacţie.

     

    6. Ce credeţi că îi face pe angajaţi fericiţi şi cum v-aţi propus să atingeţi acest obiectiv, al fericirii colegilor?

    Cred că oamenii rămân alături de lideri care le dau o voce, le arată că sunt importanţi, că ideile şi munca lor contează. Încurajez foarte mult comunicarea, încerc să fiu foarte transparent în deciziile pe care le iau alături de echipa de management şi să construiesc o relaţie cu fiecare dintre colegii mei, chiar dacă suntem o echipă geografic foarte extinsă.

     

    7. Dar ce vă aduce dvs. fericirea la locul de muncă ?

    Îmi place să văd că oamenii evoluează alături de mine. Mă bucur ori de câte ori colegii mei marchează un succes, profesional sau personal, îi admir pe toţi cei care refuză rutina şi vor să crească, să se redescopere, să fie mai buni. Caut să mă înconjor de oameni cu „nerv” pentru că ei inspiră şi dau energie.

  • Banca Mondială a revizuit prognoza economică avertizând că lumea este în pragul unei recesiuni, potrivit BBC

    Economia globală este „periculos de aproape de a intra în recesiune”, potrivit ultimelor previziuni ale Băncii Mondiale. Se aşteaptă ca economia globală să crească cu doar 1,7% în acest an, o scădere bruscă faţă de 3% pe care a anticipat-o în iunie.

    Raportul dă vina pe o serie de factori care decurg din invazia Rusiei în Ucraina şi impactul pandemiei. Impactul ratelor dobânzilor mai mari este ales drept principala provocare pe care factorii de decizie trebuie să o depăşească.

    Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că încetinirea creşterii economice va fi „pe scară largă”, iar creşterea veniturilor oamenilor în aproape toate părţile lumii va fi „mai lentă decât în deceniul dinaintea COVID-19″.

    Creşterea de 1,7% ar fi cea mai mică din 1991, cu excepţia recesiunilor din 2009 şi 2020, care au fost cauzate de criza financiară globală şi de pandemia de COVID.

    Creşterea economică în cele mai bogate ţări ale lumii va continua probabil să încetinească de la 5,3% în 2021, la 2,5% în 2022 şi doar 0,5% în 2023.

    „În ultimele două decenii, încetinirile de această amploare au prefigurat o recesiune globală”, a avertizat banca, adăugând că anticipează „o încetinire bruscă şi de lungă durată”.

    Dacă o recesiune globală se va produce, ar fi pentru prima dată după 1930 când au avut loc două evenimente de acest tip în acelaşi deceniu.

  • Claudiu Năsui: BNR creşte din nou dobânda. Asta înseamnă că cresc toate ratele

    „BNR creşte din nou dobânda. Asta înseamnă că cresc toate ratele. Pentru că ROBOR urmăreşte dobânda BNR. Iar IRCC este doar un ROBOR întârziat cu 6 luni. Deci dacă creşte dobânda BNR, creşte ROBOR şi apoi întârziat creşte şi IRCC”, a scris pe Facebook Claudiu Năsui.

    Conform acestuia, BNR face asta pentru a reduce banii din piaţă „pe care tot ei i-au tipărit. Mai ţineţi minte pandemia? Afaceri închise şi tone de bani tipăriţi. Calea sigură către distrugerea puterii de cumpărare. Prea mulţi bani care urmăresc prea puţine bunuri şi servicii”.

    Claudiu Năsui arată că nu este vina BNR că creşte acum dobânda, dar că e vina BNR că a acţionat ca un „pompier piroman”.

    „Ei dau foc, după care tot ei vin să-l stingă. Foarte bine că îl sting, dar mai bine nu dădeau foc de la început. Şi chiar şi stingerea asta a focului a început mult prea târziu şi mult prea anemic. Iar asta din motive 100% politice. Mai grav, chiar şi acum, acţiunea BNR e în contradicţie cu cea a guvernului, care el încă dă foc. Îndatorarea masivă a statului continuă, iar pentru asta BNR şi sistemul bancar tot măreşte masa monetară. Unul apasă pe frână, celălalt pe accelerat”, adaugă fostul ministru al Economiei.

    El spune că din toate astea pierd în primul rând toţi cei care s-au îndatorat.

    „Ei vor trebui să strângă cureaua, adică să-şi reducă consumul, ca să poată plăti ratele. Dacă nu plătesc rata la bancă îşi vor pierde casa/terenul/investiţia. În al doilea rând vor suferi investiţiile din privat. O dobândă mai mare înseamnă un cost al capitalului mai mare, ceea ce înseamnă mai puţine investiţii private. Ba chiar investiţiile începute nu se vor mai termina. Vor falimenta şi va veni acel val de falimente specific recesiunii”, arată Năsui.

    „Nu era mai bine doar să nu-şi crească statul cheltuielile în halul în care a făcut-o? Nu era mai bine să nu mai facă toate PNDL-urile, toate agenţiile noi de stat şi toate cheltuielile pe care le-au tot crescut? Factura pentru toate acestea încă nu a venit. Dar creşterea dobânzii de azi grăbeşte momentul în care va veni”, a mai scris Claudiu Năsui pe reţeaua de socializare.

  • Maşini electrice „zburătoare”, ochelari care traduc conversaţii în timp real, centuri încălzite sau senzori inteligenţi pentru vasul de toaletă care să monitorizeze sănătatea utilizatorilor, printre cele mai interesante produse inovatoare de la CES 2023

    Maşini electrice „zburătoare”, ochelari care traduc conversaţii în timp real, ecrane care se pliază sau se îndoaie, televizoare fără fir, cărucioare inteligente care se plimbă singure şi care leagănă copiii, centuri încălzite, gadgeturi smart home – precum un dispozitiv care reduce consumul de energie al locuinţei – şi senzori inteligenţi ce pot fi ataşaţi la vasul de toaletă sunt printre cele mai interesante produse inovatoare prezentate în cadrul CES 2023, cel mai de impact eveniment tehnologic la nivel mondial. Evenimentul CES 2023 a adunat peste 100.000 de oameni şi peste 2.200 de companii care şi-au lansat noile soluţii şi tehnologii, a scris publicaţia CNET.com.

    Astfel, una dintre cele mai inovative tehnologii care a fost prezentată în cadrul evenimentului CES 2023 a fost Aska A5, ce poate fi numită o „maşină cu aripi”. Practic, vehiculul electric poate transporta patru pasageri, iar aripile sale pliabile se extind pentru a se lansa şi a zbura pe o rază de puţin peste 400 km. Însă, chiar dacă Aska A5 a fost lansată oficial la CES 2023, Next Future Mobility – compania care a dezvoltat maşina „zburătoare” – intenţionează să lanseze vehiculul pe piaţă abia în 2026.

    La CES 2023, gigantul Samsung a lansat tableta Flex Hybrid care se închide ca un notebook şi are un ecran care se ajustează între 10,5 şi 12,4 inchi (25 – 30 cm), iar compania LG Electronics a lansat în cadrul evenimentului un televizor OLED, fără fir. Astfel, LG M3 Series funcţionează wireless.

    Tot în cadrul CES 2023, compania canadiană GlüxKind a lansat căruciorul autonom care continuă să meargă singur atunci când copilul nu mai este în căruţ. De asemenea, căruciorul autonom are încorporate tehnologii care ajută la adormirea copiilor şi chiar la legănarea acestora. Preţul pentru un cărucior inteligent ar putea porni de la 3.300 de dolari, arată sursa citată mai sus.

    De asemenea, compania chineză de technologie TCL a lansat în cadrul CES 2023 ochelarii RayNeo X2 AR care pot traduce o conversaţie în timp real.

    Un alt produs inovator lansat în cadrul evenimentului CES 2023 este centura încălzită, care are ca obiectiv să ajute la reducerea consumului de energie pentru încălzirea cabinei autovehiculului, scrie carssales.com.

    „Furnizorul german de automobile ZF Group a lansat o nouă tehnologie a centurilor de siguranţă încălzite la Consumer Electronics Show (CES) 2023, din Las Vegas, care ar putea creşte autonomia unei maşini electrice cu până la 15% pe vreme rece”, arată sursa citată anterior.

    Printre produsele inovatoare lansate în cadrul CES 2023 se mai regăsesc şi patinele/rolele electrice, dezvoltate de compania franceză Atmos Gear, care au o autonomie de puţin peste 19 km.

    Pe de altă parte, în cadrul CES 2023, compania franceză de electronice Withings a prezentat U-Scan – senzori ce pot fi ataşaţi la vasul de toaletă pentru a analiza urina, având ca scop să urmărească şi să monitorizeze starea de sănătate a utilizatorului.

    Un alt prototip interesant prezentat la CES 2023 este o bandă de gât – în stilul căştilor de studio – care poate îndruma utilizatorii în timp ce merg spre o destinaţie, dedicată persoanelor care suferă de o deficienţă cognitivă ce face dificilă urmărirea direcţiilor şi care au nevoie de însoţitor. Prototipul este dezvoltat de compania japoneză Loovic, care nu a făcut publică o dată pentru lansarea oficială a produsului.

    Practic, în cadrul CES 2023 au fost prezentate o mulţime de produse inovatoare interesante, unele pe care le putem găsi în prezent pe piaţă – precum smartwatch-ul care poate măsura oboseala sau mixerul inteligent de bucătărie care poate spune când aluatul este gata -, însă, unele soluţii lansate în cadrul evenimentului tehnologic din acest an sunt invenţii futuriste care nu vor fi disponibile pentru publicul larg în următorii ani, a mai scris CNET.com.

  • Oraşul din România inclus în top 10 cele mai frumoase şi accesibile oraşe din Europa pentru city break-uri

    Braşovul a fost inclus de revista americană Condé Nast Traveller într-un top al celor mai frumoase şi accesibile oraşe din Europa de vizitat anul acesta, alături de capitale europene precum Lisabona, Atena sau Riga. 

    Recent, şi Timişoara a fost inclusă de cotidianul britanic The Independent în lista destinaţiilor de city-break pentru 2023, alături de oraşe ca Helsinki, Liverpool sau Miami şi a fost prezentată în mass-media germană drept „inima europeană a României”.

    „Braşovul este o prezenţă constantă în topurile europene sau mondiale de turism. Ne onorează şi ne responsabilizează. Ca administraţie locală, facem toate eforturile să le oferim vizitatorilor noştri o experienţă memorabilă care să îi convingă să revină ori de câte ori au ocazia. Spre exemplu, transformăm Poiana Braşov, staţiunea montană, parte a oraşului nostru, într-o staţiune all season, unde se pot practica schiul şi mountain biking-ul. În plus, odată cu deschiderea Aeroportului Internaţional Braşov, programată pentru 2023, oraşul nostru va deveni mai uşor accesibil pentru turiştii străini”, a declarat primarul Allen Coliban (USR).

    Jurnaliştii americani scriu despre Braşov că este o alternativă la Bucureşti din punctul de vedere al costurilor, care sunt mai mici şi dau ca exemplu preţul unei urcări cu telecabina până în vârful Muntelui Tâmpa, care se ridică la 20 de lei.

    De asemenea, sunt menţionate delicatesele locale „kürtőskalács”, dar şi turul gratuit pe care îl oferă touroperatorul local Walkabout, pe jos, în fiecare dimineaţă la ora 10:30, pornind de la fântâna din Piaţa Sfatului.

  • Stoltenberg admite că Rusia nu trebuie subestimată, de aceea vrea susţinerea Ucrainei pe termen lung

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că Rusia îşi menţine obiectivele militare şi recunoaşte că nu trebuie subestimată, de aceea crede că Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană trebuie să susţină apărarea Ucrainei pe termen lung.

    “Sunt prevăzute discuţii săptămâna viitoare cu ucrainenii pentru a vedea ce tipuri de armament sunt necesare şi care dintre aliaţi le pot furniza”, a afirmat Jens Stoltenberg, după semnarea Declaraţiei comune NATO-Uniunea Europeană.

    “Rusia a suferit pierderi grele, dar nu trebuie subestimată. Mobilizează trupe şi echipamente. Rusia este pregătită să sufere pierderi pentrua continua războiul. (Preşedintele rus) Vladimir Putin nu şi-a schimbat obiectivul, iar Ucraina trebuie susţinută pe termen lung”, a insistat Stoltenberg, citat de cotidianul Le Monde.

    Aliaţii occidentali argumentează că aprovizionarea cu armament a armatei ucrainene va slăbi Rusia şi va facilita negocierile pentru oprirea războiului. Săptămâna trecută, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a admis că, deşi a trecut aproape un an de la începerea invaziei militare ruse, nu există semnale că Rusia va opri curând războiul.

    “În pofida tuturor eforturilor internaţionale, nu există niciun semnal în prezent că Putin ar intenţiona să oprească în 2023 acţiunile brutale de distrugere”, a admis Baerbock. Ministrul german de Externe crede că va fi pace doar dacă Rusia opreşte bombardamentele şi îşi retrage trupele din Ucraina. “Dacă trupele ucrainene ar înceta să lupte, Ucraina nu ar mai exista”, a atras atenţia Baerbock.

    Rusia şi Ucraina nu poartă negocieri pentru oprirea conflictului militar. Kievul şi Occidentul acuză Moscova de lipsă de seriozitate în negocierile iniţiale, iar Kremlinul denunţă refuzul liderilor ucraineni de a negocia şi furnizarea de armament de către NATO şi Uniunea Europeană. Administraţia Volodimir Zelenski condiţionează negocierile cu Rusia de retragerea trupelor ruse şi a emis un decret prin care nu va purta negocieri atât timp cât este în funcţie preşedintele Vladimir Putin.

  • BNR: creşte rata dobânzii de politică monetară

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de marţi, a hotărât să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023. De asemenea, se va majora rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, şi va creşte rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând tot cu data de 11 ianuarie 2023. În schimb, vor fi menţinute nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Potrivit BNCR, rata anuală a inflaţiei a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creşterea a fost determinată şi în acest interval mai cu seamă de majorarea preţurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar şi de scumpirea mai pronunţată a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor de piaţă. Impactul lor a fost contrabalansat totuşi consistent de scăderea dinamicii preţului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotaţiei petrolului, precum şi al plafonării preţului lemnelor de foc.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat uşor ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,0 la sută în luna noiembrie 2022, ca urmare a creşterilor cvasi-generalizate de preţuri consemnate pe cele trei segmente ale inflaţiei de bază. Evoluţia inflaţiei CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate şi în acest interval de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6 la sută, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în noiembrie la 13,1 la sută şi la 11,4 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

    Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3 la sută faţă de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depăşind astfel semnificativ previziunile, evoluţie ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar aşteptărilor.

    În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4,0 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică. Creşterea economică a fost susţinută, de această dată, în principal de formarea brută de capital fix, şi doar în secundar de consumul gospodăriilor populaţiei, în timp ce evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importului a depăşit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri şi servicii.

    Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variaţia anuală în scădere a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a dublat dinamica anuală.

    Cele mai recente date şi analize indică o încetinire semnificativă a creşterii economiei în trimestrul IV 2022 faţă de intervalul precedent, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, implicând o creştere totuşi robustă a PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, pe fondul unui efect de bază.

    Relevante din această perspectivă sunt creşterile de dinamică anuală consemnate în octombrie de vânzările cu amănuntul şi de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat puternic creşterea în prima lună din trimestrul IV 2022, iar producţia industrială a continuat să-şi atenueze contracţia în termeni anuali. Exporturile şi-au redus însă considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile de bunuri şi servicii, inclusiv în contextul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, cu consecinţa accelerării creşterii în termeni anuali a deficitului comercial şi a celui de cont curent.

    Efectivul salariaţilor din economie a consemnat noi creşteri în septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata şomajului BIM s-a mărit foarte uşor în octombrie-noiembrie, după scăderea ei până la 5,4 la sută în trimestrul III. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, după o redresare vizibilă în precedentele două luni, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat ajustări descendente graduale în noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorării condiţiilor lichidităţii, iar randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea, inclusiv sub influenţa îmbunătăţirii sentimentului pieţei financiare internaţionale şi a percepţiei asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune. Rata medie a dobânzii la creditele noi, precum şi cea aferentă depozitelor noi la termen ale populaţiei au continuat însă să crească în lunile octombrie şi noiembrie 2022.

    În această conjunctură, reflectând şi o creştere a atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat o tendinţă de apreciere faţă de euro şi în ultimele două luni ale anului 2022. Totodată, în raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a întărit semnificativ, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat descreşterea în primele două luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2 la sută în noiembrie (16,0 la sută în septembrie), ca urmare a decelerării creşterii componentei în lei, contrabalansată totuşi uşor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, până la 69,4 la sută în noiembrie, de la 70,6 la sută în septembrie.

    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

    În perspectivă apropiată, determinanţii principali ai descreşterii dinamicii anuale a inflaţiei vor fi însă efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni.

    Balanţa riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei este relativ echilibrată, date fiind evoluţiile recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.

    Războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

    Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

    Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an, de la 5,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2023, a precizat BNR.

  • TikTok mai face un pas înaintea concurenţei: Platforma de social media oferă tarife de pulbicitate mai ieftine decât rivalii pentru a acapara o cotă mai mare din piaţa de reclame digitale. Veniturile TikTok în 2022 s-au ridicat la peste 10 miliarde de dolari

    TikTok oferă tarife de publicitate mai ieftine decât platformele rivale de social media, deoarece aplicaţia video cu creştere rapidă caută să ocupe o cotă mai mare din piaţa de reclame digitale pe fondul încetinirii cheltuielilor online, scrie Financial Times.

    Agenţii de publicitate, organismele din industrie şi mărcile au declarat pentru Financial Times că o sumă din ce în ce mai mare a cheltuielilor publicitare s-a mutat de la platforme precum Twitter, Facebook şi Instagram, la TikTok, datorită costurilor mai mici şi nivelurilor mai bune de implicare.

    TikTok, deţinut de ByteDance din China, a zdruncinat industria reţelelor sociale în ultimii ani, deoarece a crescut rapid la peste 1 miliard de utilizatori în întreaga lume. Aplicaţia video, care a lansat pentru prima dată reclame în 2019, a subcotat rivalii într-un moment în care bugetele de marketing se restrâng.

    Publicitatea a crescut pe TikTok în al patrulea trimestru al anului trecut. Primii 1.000 de agenţi de publicitate din SUA şi-au mărit cheltuielile pentru platforma video virală cu 66%, până la 467 de milioane de dolari din septembrie până în octombrie 2022, potrivit datelor oferite de Pathmatics, o companie de informaţii de piaţă.

    TikTok a reuşit să atragă noi consumatori mai tineri, făcându-i pe rivali să-şi lanseze propriile oferte videoclipuri scurte, cum ar fi Reels de la Instagram şi Shorts de la YouTube.

    Giganţii tehnologiei au fost afectaţi de o scădere globală a cheltuielilor online în 2022, Meta şi Snap înregistrând o încetinire semnificativă a creşterii veniturilor, ceea ce a dus la reduceri pe scară largă a locurilor de muncă la ambele companii.

    TikTok nu a rămas imun la cutremurul de pe piaţă. FT a dezvăluit în noiembrie că platforma a redus ţintele de venituri la nivel mondial pentru 2022 cu 20% din cauza mediului publicitar turbulent. Cu toate acestea, compania a estimat în continuare că a realizat venituri de peste 10 miliarde de dolari în 2022.

    Rata standard de implicare, în care utilizatorii au deschis, vizionat sau interacţionat cu conţinutul publicitar, pentru mărcile de pe Instagram a fost de 0,6%, în timp ce TikTok ar putea ajunge până la 6%, potrivit surselor citate.