BusinessMagazin

Blog

  • Producătorul de Nutella vrea să cumpere o firmă concurentă cu suma de 3,1 miliarde de dolari

    Compania italiană Ferrero, cunoscută pentru mărcile Nutella şi Kinder, cumpără compania americană de cereale WK Kellogg, într-o tranzacţie evaluată la aproximativ 3,1 miliarde de dolari, potrivit AP.

    Grupul Ferrero a anunţat joi că va plăti 23 de dolari pentru fiecare acţiune Kellogg. Tranzacţia include fabricarea, comercializarea şi distribuţia portofoliului WK Kellogg Co. în Statele Unite, Canada şi Caraibe.

    Acţiunile WK Kellogg au crescut cu 30% în tranzacţiile premergătoare deschiderii bursei de joi.

    Kellogg, fondată în Battle Creek, Michigan, în anul 1906, produce, printre altele, Fruit Loops, Special K, Frosted Flakes şi Rice Krispies.

    Ferrero Group, fondată în Italia în 1946, încearcă să-şi extindă activitatea în SUA. În 2018, a cumpărat mărcile americane de dulciuri Nestle, iar în 2022 a achiziţionat Wells Enterprises, producătorul unor mărci de îngheţată precum Blue Bunny şi Halo Top.

    Tranzacţia ar trebuie să se încheie în a doua jumătate a anului. După ce tranzacţia va fi finalizată, acţiunile Kellogg nu vor mai fi tranzacţionate la Bursa de Valori din New York, iar compania va deveni o filială a Ferrero.

  • Realităţile epocii Trump: Politica comercială a SUA, dictată de prieteniile personale ale preşedintelui. „Orice problemă care îi atrage atenţia poate deveni parte din agenda comercială”

    Donald Trump a ameninţat că va impune tarife vamale de 50% asupra bunurilor importate din Brazilia ca represalii faţă de situaţia politică internă din această ţară, cel mai extrem caz de până acum în care preşedintele american foloseşte politica comercială pentru a exercita presiuni în chestiuni politice, notează Bloomberg.

    Într-o scrisoare trimisă miercuri autorităţilor braziliene, Trump face apel la guvernul Brazilian să renunţe la acuzaţiile împotriva fostului preşedinte Jair Bolsonaro, acuzat de implicare într-o tentativă de lovitură de stat. „Acest proces nu ar trebui să aibă loc. Este o vânătoare de vrăjitoare care trebuie oprită IMEDIAT!”, a scris Trump.

    Preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, i-a răspuns printr-o postare pe reţelele sociale, declarând că ţara sa nu va fi „influenţată” de nimeni şi că justiţia braziliană este suverană: „Orice creştere unilaterală a tarifelor va fi întâmpinată cu măsuri de reciprocitate economică, în conformitate cu legislaţia braziliană”.

     Lula a adăugat că „suveranitatea, respectul şi apărarea intransigentă a intereselor poporului brazilian” ghidează relaţiile externe ale ţării.

    Trump a mai folosit în trecut tarifele vamale ca instrument de presiune geopolitică. În ianuarie, a anunţat tarife dure împotriva Columbiei, dar a retras rapid ameninţarea după un acord privind repatrierea migranţilor.

    A impus tarife de 20% Chinei pentru presupusul eşec în stoparea traficului de fentanil şi a ameninţat ţările BRICS cu taxe mai mari pentru că ar submina dolarul american.

    Potrivit fostului negociator comercial american Stephen Olson, este fără precedent ca SUA să impună tarife pentru a opri un proces juridic dintr-o ţară străină.

    „Semnalul transmis este că orice problemă care îi atrage atenţia lui Trump poate deveni parte din agenda comercială. Asta pune sub semnul întrebării eficienţa negocierilor privind tarifele”, a spus Olson.

  • USR Sector 1 îl reclamă pe primarul George Tuţă la CNCD

    Printr-un comunicat de presă emis joi, USR Sector 1 anunţă că a depus o sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva primarului George Tuţă, acuzându-l de comportament umilitor şi lipsit de empatie faţă de o persoană fără adăpost.

    La 1 iulie, Tuţă a publicat pe reţele de socializare un videoclip în care adresează întrebări considerate jignitoare unei persoane fără adăpost „De ce cerşiţi pe stradă?”, „Păi şi la muncă?”, „Unde aveţi domiciliul?”, „Mergeţi la muncă, că e mai sănătoasă”.

    Formaţiunea l-a acuzat pe edilul sectorului 1 de exploatarea unei situaţii umanitare cu scopul promovării.

    Clotilde Armand, fost primar al Sectorului 1şi vicepreşedinte USR a declarat „Este cu adevărat dezamăgitor că, într-un moment în care administraţia locală ar trebui să fie în prima linie a protejării celor în nevoie, primarul a preferat să umilească public un om lipsit de adăpost. Lipsa de empatie şi dispreţul faţă de cetăţenii vulnerabili nu pot fi trecute cu vederea”.

  • De la 5 milioane de pasageri şi locul 2 în piaţa locală, Blue Air s-a prăbuşit şi intră în faliment. ZF vă prezintă 30 de momente cheie din viaţa primei companii aeriene din România cu capital integral privat care a trecut prin restructurări, schimbări de acţionariat, echipe de management, finanţări uriaşe într-un carusel care se termină după 21 de ani

    Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condiţiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acţionarul majoritar, statul român, nu au reuşit să atragă un investitor, a anunţat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate.

    Din 6 septembrie 2022 compania nu a mai operat niciun zbor, lăsând atunci pe aeroporturi mii de pasageri. În martie 2023 intră în insolvenţă, iar astăzi este anunţat falimentul. Eximbank creditase în 2020 compania cu 300 mil. lei.

    Cum s-a ajuns aici?

    ♦ 13 decembrie 2004: Se înfiinţează Blue Air, avându-l ca acţionar unic pe omul de afaceri Nelu Iordache, cel care a deţinut şi grupul din construcţii Romstrade, ajuns în faliment. Blue Air este prima companie aeriană din România cu capital integral privat, cu zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) spre destinaţii din Italia şi Franţa.

    ♦  2010: Blue Air trece printr-un proces de restructurare, fiind disponibilizaţi 300 din cei 800 de angajaţi ai companiei şi fiind returnate 4 din cele 11 aeronave pe care le opera sub contract de leasing.

    ♦ mai 2013: Operaţiunile Blue Air sunt scoase la vânzare de Casa de Insolvenţă Transilvania pentru a recupera o parte din datoriile Romstrade, compania prin care Nelu Iordache controla Blue Air şi care a intrat în insolvenţă în decembrie 2012. Alături de Nelu Iordache, acţionar în compania Blue Air Transport Aerian este şi Gheorghe Răcaru cu 1,23%.

    ♦ octombrie 2013: Firma Blue Air – Airline Management Solutions, înfiinţată în aprilie de patru acţionari români, preia, în schimbul a 6 mil. lei, fondul de comerţ al Blue Air de Nelu Iordache, ajuns în arest pentru fapte de corupţie.

    Cei patru acţionari sunt fostul pilot al Blue Air Teodor Cristian Rada (33%), Marius Mihail Puiu (33%), Tudor-Zamfir Constantinescu, şi el fost pilot al companiei aeriene (17%), şi Luciana Păunescu (17%). Noul acţionar, Blue Air – Airline Management Solutions, nu a preluat compania care opera în trecut avioanele Blue Air, ci doar brandul şi activitatea acesteia, primind şi licenţa pentru transport aerian. Gheorghe Răcaru rămâne ca director general.

    ♦ 2014: Blue Air intră pe segmentul de curse charter, în încercarea de a-şi păstra cota de piaţă.

    ♦ 2015: Blue Air depăşeşte pragul de 2 milioane de pasageri transportaţi într-un an.

    ♦ 2017: Blue Air, devenită cea mai mare companie aeriană cu capital privat românesc, semnează pentru achiziţia a şase aeronave de tip Boeing 737 MAX, într-o tranzacţie de peste 600 de milioane de dolari.

    ♦ 2018: Blue Air depăşeşte pragul de 5 milioane de pasageri transportaţi într-un an şi devine al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală a transportului aerian ca număr de pasageri, după Wizz Air.

    ♦ septembrie 2018: Gheorghe Răcaru se retrage din funcţie, după 48 de ani în industria aviaţiei, în locul lui la conducerea Blue Air fiind numit Marius Puiu, fost pilot şi acţionar în cadrul companiei.

    ♦ octombrie 2018: Blue Air cumpără transportatorul naţional aerian din Republica Moldova, compania Air Moldova, într-un proces de privatizare.

    ♦ februarie 2019: Grupul german Zeitfracht intră în acţionariatul transportatorului Blue Air Aviation, preluând 10% din acţiuni. Anterior, Luciana Păunescu şi Tudor Constantinescu au vândut acţiunile către Marius Puiu şi Teodor Cristian Rada.

    ♦ 6 mai 2019: Oana Petrescu este numită la conducerea companiei aeriene Blue Air, în locul lui Marius Puiu.

    ♦ octombrie 2019: Blue Air renunţă la rutele cu grad mai mic de încărcare, reduce din numărul de chartere şi reia modelul low-cost pe toate cursele astfel încât să revină pe profit, după câţiva ani de pierderi. Totodată, compania spune că pregăteşte o emisiune de obligaţiuni de 50-60 mil. euro pe care să o aducă la Bursa de la Bucureşti, pentru a susţine revenirea pe creştere, luând în calcul chiar şi o listare, care, însă, nu a mai avut loc.

    ♦ martie 2020: Blue Air depune la guvern o cerere pentru a primi un credit de salvare în condiţiile în care peste 90% dintre angajaţii companiei sunt în şomaj tehnic şi zborurile comerciale regulate ale companiei au fost oprite, din cauza pandemiei. Valoarea creditului solicitat este de 45 de milioane de euro.

    ♦ iulie 2020: Blue Air îşi anunţă intrarea în procedura de concordat preventiv după patru luni în care zborurile au fost suspendate, iar încasările au fost cu 100 mil. euro mai mici faţă de estimări.

    ♦ august 2020: Blue Air solicită guvernului accelerarea procesului în vederea acordării unui împrumut care să ajute compania să depăşească dificultăţile financiare generate de pandemie. Comisia Europeană aprobă o garanţie românească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro (300 mil. lei) pentru Blue Air, bani acordaţi de EximBank – instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor.

    ♦ 1 aprilie 2021: Blue Air inaugurează prima aeronavă Boeing 737-8 MAX din România, primul avion de acest tip care operează zboruri comerciale în România.

    ♦ mai 2021: Tudor Constantinescu, fost acţionar al Blue Air, alături de alţi patru investitori privaţi, pune bazele AirConnect, o companie care operează zboruri interne către oraşe nedeservite din România, dar şi chartere către destinaţii precum Grecia, Turcia, Bulgaria şi Muntenegru.

    ♦ iulie 2021: Blue Air anunţă că vrea să se listeze la Bursa de la Londra printr-un proces de preluare inversă încheiat cu o companie britanică, prin care Cristian Rada şi fratele său, acţionari ai companiei din spatele Blue Air, să emită acţiuni noi. Planul este ulterior abandonat.

    ♦ septembrie 2021: Cristian Rada, acţionar la Blue Air, investeşte într-o nouă companie aeriană numită Hello Jets.

    ♦ 1 martie 2022: Noul CEO al Blue Air este Steven Greenway, care preia funcţia de la Oana Petrescu.

    ♦ 11 iulie 2022: Cristian Rada, acţionarul principal de la Blue Air, preia mandatul de director general al companiei, ca urmare a demisiei lui Steven Greenway din motive personale.

    ♦ 14 iulie 2022: ANPC amendează Blue Air cu 2 milioane de lei după ce, într-un an, compania a anulat peste 11.000 de zboruri, acestora corespunzându-le aproape 180.000 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare totală de peste 66 de milioane de lei.

    ♦ 6 septembrie 2022: Blue Air anunţă că suspendă zborurile care pleacă din România din cauza popririi tuturor conturilor companiei Blue Air Aviation SA de către Ministerul Mediului. Zborurile operate de Blue Air pe aeroporturile din Bucureşti şi Cluj sunt anulate.

    ♦ martie 2023: Blue Air, companie care la acea dată nu mai avea niciun zbor activ, a intrat în insolvenţă la propria cerere, conform datelor de pe site-ul Tribunalului Bucureşti.

    ♦ aprilie 2023: Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie detaliată pentru a evalua dacă un plan de restructurare a companiei aeriene Blue Air şi măsurile de ajutor implementate în sprijinul planului respectau normele UE privind ajutoarele de stat

    ♦ februarie 2024: Comisia Europeană a concluzionat că planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, aşadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat şi cere României să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei).

    ♦Iulie 2025: Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condiţiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acţionarul majoritar, statul român, nu au reuşit să atragă un investitor, a anunţat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate.

     

  • Proiect european de 4 mil. euro pentru realizarea unui sistem inteligent de management al traficului şi monitorizare video în municipiul Călărăşi

    Primăria municipiului Călăraşi a accesat un proiect de aproximativ 4 mil. euro (finanţarea nerambursabilă acoperă 98% din valoarea eligibilă, fiind asigurată atât din fonduri europene, cât şi fonduri din bugetul de stat) ce presupune îmbunătăţirea transportului public de călători şi creşterea performanţelor acestuia prin crearea unui sistem inteligent de management al traficului şi monitorizare video, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia.

    ’’Sunt convins că programul va fi implementat în condiţii optime şi va fi complementar proiectului de mobilitate urbană. Locurile în care se vor monta aceste camere şi senzori vor duce la creşterea siguranţei cetăţenilor în municipiul Călăraşi. Noi considerăm oportune astfel de proiecte. De la municipalitate, avem proiecte depuse în valoare de aproape 100 de milioane de lei’’, a declarat Liviu Gabriel Muşat, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027.

     

  • În ce investesc românii pe eToro: Pepsi, producătorul de armament Rheinmetall şi gigantul Berkshire Hathaway. Investitorii globali, concentraţi pe sectorului sănătăţii şi boomul AI

    Investitorii individuali la nivel global au cumpărat acţiuni UnitedHealth şi Lululemon la preţ redus în trimestrul al doilea, precum şi acţiuni din sectorul sănătăţii, în aşteptarea redresării domeniului conform cu trendul pieţei per ansamblu, potrivit celor mai recente date ale platformei de tranzacţionare şi investiţii eToro.

    eToro a analizat care sunt companiile care au înregistrat cea mai mare schimbare proporţională a numărului de deţinători de la un trimestru la altul dar şi care sunt cele mai deţinute 10 acţiuni de pe platformă la nivel global şi în România.

    În fruntea listei globale a acţiunilor cu cele mai mari creşteri ale numărului de deţinători se află UnitedHealth, cu o creştere de 148% a numărului de deţinători faţă de primul trimestru. Pe măsură ce preţul acţiunilor sale a scăzut cu 42% în al doilea trimestru, investitorii individuali au profitat de scădere. Cea mai mare companie de asigurări de sănătate din America a fost afectată de crize în acest an, inclusiv demisia directorului său general, reducerea previziunilor de profit pentru 2025, dispute cu Departamentul de Justiţie al SUA privind fraude în sistemul Medicare şi o încercare de achiziţie a unui furnizor rival de servicii medicale la domiciliu.

    Pe locul al doilea în lista „celor mai mari creşteri” se află retailerul de echipament sportiv Lululemon, care a înregistrat o creştere de 43% a numărului de acţionari faţă de trimestrul anterior. Preţul acţiunilor Lululemon a scăzut cu 19% în trimestrul al doilea şi cu 37% de la începutul anului. Având o proporţie semnificativă din produsele sale fabricate în ţări asiatice, Lululemon riscă să fie grav afectată de tarifele americane. În combinaţie cu scăderea consumului în SUA, marca de echipament sportiv şi-a redus în iunie previziunile privind veniturile pe întreg anul, ceea ce a dus la o scădere masivă pe piaţă a acţiunilor.

    Lale Akoner, analist pentru pieţe globale la eToro, a declarat: „Despre ultimul trimestru se poate spune orice, dar nu că ar fi fost unul liniştit pentru pieţe. Am început cu anunţul privind tarifele „Zilei Eliberării”, care a aruncat pieţele globale în haos. Cu toate acestea, până la sfârşitul lunii iunie, S&P 500 şi Nasdaq 100 au înregistrat reveniri impresionante şi au atins noi maxime istorice.

    În acest context volatil, cele mai recente date privind acţiunile de top demonstrează agilitatea şi rezilienţa investitorilor individuali. În loc să se lase descurajaţi de scăderile masive ale preţurilor de pe burse, aceştia au văzut valoare în acţiuni precum UnitedHealth şi Lululemon. UnitedHealth este în continuare liderul pieţei de asigurări de sănătate din SUA, în timp ce Lululemon reflectă încrederea investitorilor că cererea de bunuri de lux va reveni. Aprilie 2025 va rămâne în istorie ca una dintre cele mai mari „vânzări” din istoria pieţei bursiere, iar cei care au avut convingerea să cumpere şi să păstreze acţiunile în acel moment vor culege probabil roadele acum.”

    Investitorii români au preferat Rheinmetall (+13%), Berkshire Hathaway (+10%) şi Pepsi (+8%) în alegerile lor de investiţii, acestea fiind cele trei companii cu cea mai mare creştere a numărului de deţinători din România de pe platforma eToro, reiese dintr-o analiză.

    Bogdan Maioreanu, analist de piaţă eToro pentru România, a comentat: „Investitorii români au acordat atenţie planului UE ReArm Europe, care va creşte cheltuielile pentru apărare cu 800 de miliarde de euro, ceea ce se aşteaptă să stimuleze veniturile companiilor europene din domeniul apărării. Rheinmetall a fost vedeta acestui an, preţul acţiunilor sale crescând cu 234% de la începutul anului. De asemenea, au cumpărat acţiuni Berkshire Hathaway în timpul „vânzării din aprilie” şi acţiuni Pepsi, deoarece preţul acestora a scăzut în cursul trimestrului.”

     

    Investitorii individuali se concentrează pe sectorul sănătăţii şi îşi diversifică investiţiile în tehnologie şi AI

    Alături de UnitedHealth, şi alte companii din sectorul sănătăţii şi biotehnologiei precum Thermo Fisher Scientific (39%), Hims & Hers Health (32%), Sanofi (29%) şi Novo Nordisk (21%) au ocupat locuri de frunte în clasamentul global al celor mai mari creşteri ale numărului de deţinători. Toate au avut un al doilea trimestru tumultuos. În special, preţul acţiunilor Hims & Hers a scăzut cu 32% după ce Novo Nordisk a pus brusc capăt parteneriatului de vânzare Wegovy, în timp ce Novo Nordisk se confruntă cu dificultăţi din cauza preocupărilor legate de pipeline-ul său de medicamente pentru slăbit.

    Pe măsură ce tarifele vamale ameninţau marile companii de tehnologie din SUA, investitorii individuali au căutat noi câştigători în domeniul AI. Applied Digital, firma susţinută de Nvidia, a înregistrat o creştere de 42% a numărului de deţinători de pe platforma eToro. Bigbear.ai, care furnizează soluţii de AI pentru guvern şi apărare, a înregistrat o creştere de 39% a numărului de acţionari. În afara sectorului AI, a crescut şi numărul de deţinători de acţiuni în compania de jocuri video Take Two Interactive (cu 30%), întrucât amânarea lansării GTA 6 până în 2026 a stârnit şi mai mult entuziasm.

    Lale Akoner a adăugat: „Sectorul sănătăţii nu şi-a revenit încă precum alte sectoare de când pieţele globale au atins un minim în aprilie. De fapt, luând în considerare fondul Health Care Select Sector SPDR, acţiunile din sectorul sănătăţii din SUA au în prezent cea mai slabă performanţă faţă de S&P 500 din ultimii 24 de ani. Acest lucru explică prezenţa numeroaselor acţiuni legate de sănătate şi biostiinte în lista celor mai mari creşteri, deoarece investitorii le-au păstrat în speranţa unei redresări mai puternice a sectorului.

    Investitorii s-au diversificat şi în afara companiilor mari din domeniul tehnologic, din cauza incertitudinilor legate de politica comercială a SUA. Acest lucru a dus la alte investiţii în tehnologie şi AI, precum Applied Digital, furnizorul de centre de date susţinut de Nvidia, care a semnat în iunie un contract pe 15 ani cu firma de cloud computing CoreWeave, şi Bigbear.ai, care a câştigat contracte guvernamentale pentru proiecte legate de apărare. Ambele afaceri sunt axate pe piaţa internă şi sunt mai puţin expuse tensiunilor comerciale globale.”

    Analizând lista „celor mai mari scăderi” ale numărului de deţinători, vedem că la nivel global investitorii individuali au marcat profituri din companii precum TransMedics (tehnologie medicală), banca braziliană Itaú Unibanco şi firma de securitate cloud Zscaler, care au înregistrat creşteri semnificative pe burse în trimestrul al doilea. Investitorii individuali români au marcat profituri din tehnologie: Microsoft (-11%), dar şi Coinbase (-8%).

    În al doilea trimestru, nu au existat schimbări semnificative în topul celor mai deţinute 10 acţiuni la nivel global pe eToro, cu excepţia schimbării de poziţii între Alphabet şi Nio, care ocupă acum locul 6, respectiv 7. Nvidia, Tesla şi Amazon sunt cele mai deţinute trei companii pe eToro de la sfârşitul anului 2024, iar numărul deţinătorilor acestora a înregistrat schimbări minime de la un trimestru la altul. Pentru investitorii români (Tabelul 3), schimbarea a avut loc între unicornul românesc UiPath si Microsoft, care şi-au inversat poziţiile în top ocupând acum locurile  5 si respectiv 6, scriu reprezentanţii eToro.

    „Sincronizarea este totul în investiţii”, a declarat Lale Akoner. „Este liniştitor să vedem că investitorii individuali nu doar cumpără oportunist la preţuri scăzute, ci şi vând la momentul potrivit pentru a-şi realiza câştigurile. Având în vedere că acţiuni precum Oracle au atins recent un nou maxim istoric, este logic ca o proporţie semnificativă de investitori să-şi fi închis poziţiile până la sfârşitul lunii iunie.”

     

  • România plăteşte anual peste 24 milioane euro pe importuri de pepeni, aduşi din Grecia, Germania, Turcia, în timp ce exporturile sunt de 3 milioane de euro

    BCR a mers în localitatea Dăbuleni, din judeţul Dolj, care produce 1 din 6 pepeni consumaţi în România şi contribuie cu aproximativ 16% din producţia totală naţională. Astfel, a aflat că fermierii locali se confruntă cu provocări majore şi suprafaţa cultivată acolo a scăzut în ultimul deceniu de la 1.400 de hectare la sub 900 de hectare. @ BCR Social Finance oferă microcredite, expertiză financiară şi consiliere adaptată nevoilor producătorilor. În prezent, unitatea din Dăbuleni deserveşte peste 300 de clienţi activi.

    România a ajuns la importuri de pepeni de opt ori mai mari decât exporturile, deoarece a pierdut în ultimii şase ani 65% din producţia de pepeni, în timp ce consumul s-a menţinut, conform unei analize realizată de BCR Social Finance, instituţia financiară nebancară a grupului Erste, pe baza datelor INS.

    „Evoluţia pieţei de pepeni ne arată cum se poate pierde un avantaj competitiv dacă lanţul valoric local nu este sprijinit. Avem tradiţie, soluri şi climat favorabil, însă fără branding, cooperare şi investiţii, acest potenţial se diluează”, a spua Ştefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

    BCR Social Finance vrea să finanţeze producătorii locali şi agricultura la scară mică, dar şi să pună pe agenda publică rolul identităţii locale în dezvoltarea economică a României. Astfel, a făcut o campanie cu mesajul „Cea mai importantă conversaţie E ŞI despre pepeni”.

    Producţia naţională de pepeni a scăzut de la 584.000 tone în 2018 la 157.300 tone în 2024, în timp ce consumul intern rămâne stabil, la aproximativ 370.000 tone, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre pepenii pe care îi consumăm sunt importaţi. România plăteşte anual peste 24 milioane euro pe importuri de pepeni, aduşi din Grecia, Germania, Turcia, Olanda şi Bulgaria, în timp ce exporturile sunt de doar 3 milioane euro către Polonia, Ucraina, Ungaria, Republica Moldova şi Olanda, mai arată analiza BCR Social Finance.

    Suprafaţa cultivată s-a redus de la 22.000 hectare în 2018 la 10.200 hectare în 2024, adică aproape s-a înjumătăţit, iar mulţi agricultori au renunţat la cultură din cauza costurilor ridicate, a lipsei infrastructurii şi a schimbărilor climatice.

  • Val de optimism în Europa: Bursa de Valori de la Bucureşti atinge un nou maxim istoric. La fel şi Frankfurt. În Ungaria indicele BUX sparge în premieră 100.000 de puncte. La Varşovia compania petrolieră Orlen scrie istorie cu o capitalizare de 24 mld. euro, în urcare cu 80% anul acesta. Ce mişcă bursele?

    Un val de optimism a cuprins joi bursele europene, în pofida anunţurilor recente despre posibile tarife americane ridicate, veşti pe care pe investitorii par să le trateze ca manevre de negociere, mizând pe relaxarea tarifelor în săptămânile următoare şi pe un posibil acord între Uniunea Europeană şi administraţia de la Washington.

    Acest sentiment pozitiv se reflectă şi la Bursa de Valori Bucureşti, unde indicele BET creşte la ora redactării acestei ştiri cu 0,8%, atingând un maxim istoric de 18.905 puncte, arată datele agregate de ZF. Doar că volumele sunt mici.

    “Volumele rămân destul de scăzute, posibil să vină un val de optimism din zona retail. Conform unor declaraţii ale Ministrului Finanţelor, pachetul de măsuri fiscale a fost apreciat de Comisia Europeană ca un pas important în corectarea deficitului. Cel mai probabil aceste informaţii au adus o notă de optimism în piaţă”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. Cea mai tranzacţionată acţiune acum la Bucureşti este Transelectrica – 3,4 mil. lei în ziua corecţiei ex-date.

    Presa din Ungaria titrează astăzi: “Moment istoric pe Bursa de la Budapesta — indicele BUX depăşeşte pragul de 100.000 de puncte!” iar jurnaliştii de la portofoliu.hu notează că indicele a atins o bornă istorică, trecând pentru prima dată de pragul psihologic de 100.000 de puncte.

    Performanţa reflectă evoluţia pe termen lung a bursei maghiare, cu lideri precum OTP, Mol, Richter şi Magyar Telekom, care au contribuit decisiv la creşterea indicelui. Deşi BUX a crescut puternic în ultimii ani, inclusiv prin reinvestirea dividendelor, performanţa ajustată cu inflaţia arată că, pe termen lung, indicele rămâne în urma unor pieţe majore precum DAX, Nikkei sau S&P 500.

    La Frankfurt, indicele DAX creşte cu 0,2% la un nivel record, susţinut de aşteptările investitorilor privind o rezolvare blândă a disputelor globale privind tarifele. Creşterea a fost impulsionată în special de acţiunile din sectoarele economice sensibile, dependente de export, precum industria auto, scrie presa externă. în cursul zilei, DAX a atins un maxim de 24.639 puncte, depăşind recordul din iunie. Totuşi, analiştii avertizează că optimismul excesiv poate fi periculos, iar piaţa manifestă o „indiferenţă prudentă” faţă de tensiunile tarifare în curs.

    La Varşovia, compania petrolieră de stat Orlen a spart pragul de 100 mld. zloţi (25 mld. euro) după o creştere spectaculoasă de 80% anul acesta. Orlen a devenit astfel cea mai valoroasă companie poloneză listată, detronând PKO BP, care se menţine aproape de recordul său de capitalizare. Indicele WIG20 creşte cu 0,1% la 2.900 de puncte.

     

  • Ursula von der Leyen a supravieţuit votului de neîncredere în conducerea Comisiei Europene – 2 –

    Ursula von der Leyen a supravieţuit votului de neîncredere în Parlamentul European.

    Votul s-a încheiat cu 360 de europarlamentari care au votat împotriva moţiunii, 175 care au susţinut-o şi 18 abţineri, informează Politico.

    Din cei 720 de membri ai Parlamentului European, 553 s-au prezentat la vot.

    Pentru a fi adoptată, moţiunea avea nevoie de 357 de voturi favorabile, dar a obţinut doar 175, cu mult sub pragul necesar.

    Dacă ar fi pierdut votul, von der Leyen şi întreaga Comisie Europeană ar fi trebuit să demisioneze, ceea ce ar fi aruncat Uniunea Europeană într-o criză politică majoră şi ar fi generat haos în funcţionarea instituţiilor europene.

  • Criza silenţioasă care ameninţă pieţele europene: Fondurile de pensii din Olanda declanşează un val de vânzări masive de obligaţiuni guvernamentale

    Un tsunami financiar se apropie de pieţele de obligaţiuni ale Europei. Peste 125 de miliarde de euro în titluri de stat vor fi scoase la vânzare de cele mai mari fonduri de pensii olandeze – o mutare care ar putea destabiliza serios costurile de împrumut pentru guvernele europene în plină expansiune a datoriei publice, scrie Financial Times.

    O reformă structurală majoră în sistemul de pensii din Ţările de Jos va schimba radical modul în care fondurile de pensii investesc banii contribuabililor. Între 2025 şi 2028, industria pensiilor din Olanda – în valoare de 1.500 de miliarde de euro – va renunţa la sistemul care garanta plăţile finale pentru pensionari şi va trece la un model cu contribuţii definite, în care angajatorii plătesc doar o sumă fixă, fără garanţii asupra pensiei viitoare.

    Această tranziţie va determina fondurile să reducă semnificativ deţinerile de obligaţiuni guvernamentale pe termen lung – folosite anterior pentru a acoperi promisiunile de plată pe decenii – şi să se reorienteze spre active cu randamente mai mari, precum acţiunile şi creditul privat.

    Potrivit analiştilor de la Rabobank, vânzările de obligaţiuni guvernamentale ar putea ajunge la 127 miliarde de euro, odată cu pregătirile pentru transferul activelor în noul sistem. Fondurile care administrează aproape jumătate din totalul activelor vizate se pregătesc să facă schimbarea în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că reconfigurarea portofoliilor va începe din acest an.

    „Toţi sunt cu ochii pe capătul lung al pieţei obligaţiunilor europene”, a avertizat Pooja Kumra, strateg în cadrul TD Securities. „Vânzările masive ar putea apărea brusc la sfârşitul anului, dar reacţiile premature ale investitorilor ar putea deveni costisitoare dacă procesul întâmpină întârzieri.”

    Fondul de pensii PFZW – al doilea cel mai mare din Olanda, cu 259 miliarde de euro în administrare pentru angajaţii din sănătate şi asistenţă socială – a confirmat că va adopta noul sistem începând cu 1 ianuarie 2026. Cel mai mare fond din ţară, ABP, va face tranziţia în anul următor.

    Această mişcare vine într-un context deja tensionat: randamentele obligaţiunilor europene sunt în creştere, în timp ce guvernele – în frunte cu Germania, care pregăteşte un plan de cheltuieli publice de 1.000 de miliarde de euro – se împrumută masiv pentru a finanţa ambiţiile în apărare şi energie.

    Obligaţiunile pe termen lung au fost cele mai afectate. Randamentul titlurilor germane pe 30 de ani a sărit de la valori negative în pandemie la peste 3%, aproape de maximele din criza datoriilor euro. În Franţa, diferenţa de dobândă între obligaţiunile pe 30 de ani şi cele pe 2 ani a explodat de la zero la peste 2 puncte procentuale în doar doi ani.

    Fondurile de pensii olandeze – cele mai mari din zona euro – au folosit până acum o combinaţie de obligaţiuni guvernamentale şi instrumente derivate pe dobândă pentru a-şi alinia portofoliile cu angajamentele pe termen foarte lung, uneori chiar şi de peste 50 de ani. Trecerea la un nou sistem de contribuţii riscă să creeze un vid de cerere exact în segmentul cel mai vulnerabil al pieţei obligaţiunilor.