BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.

  • Grecia: posibil referendum popular asupra masurilor de austeritate (VIDEO)

    Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de
    masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro
    reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si
    concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe,
    menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la
    mai putin de 1% in 2015.

    “Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa
    actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare
    democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia
    referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor”, a spus
    Papandreou, citat de publicatia elena Capital.

    Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a
    coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios
    de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta,
    urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in
    mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de
    euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in
    2013.

    Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia
    puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai
    nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana
    acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au
    trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul
    unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in
    parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat
    mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.

    La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi
    zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena,
    Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din
    Spania ale “indignatilor”. Manifestatiile au culminat cu
    mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au
    participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000,
    insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat
    incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de
    a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale,
    intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra
    este estimata la 20-30% din PIB.

    Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de
    miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor
    de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al
    liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea
    finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin
    Parlament planul de reforma.

    Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua:
    primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in
    conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de
    euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in
    zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa
    pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui
    referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme
    intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.

    Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin
    parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de
    la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar
    actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste
    4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar
    o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche
    Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane
    de euro.

  • ING: Ideea de limitare a deficitului bugetar la 3% din PIB prin Constitutie nu prea are sens

    In acelasi timp insa, cealalta propunere de modificare a
    Constitutiei, prin limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, “nu
    prea are sens”, crede Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef
    al ING Bank Romania. Tratatul de la Maastricht permite devieri
    temporare de la limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al
    acestei limite este imposibil”.

    Actuala criza este cel mai bun exemplu in aceasta privinta, a
    cheltuielilor mentinute fixe in paralel cu o scadere a veniturilor.
    Intr-un astfel de scenariu, trecerea de limita de 3% din PIB pentru
    deficitul bugetar, constatata cu un inevitabil decalaj de timp de
    catre autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare
    constatarii, iar excedentele respective ar insemna majorari de
    impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate aplicate
    rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea economiei
    inca si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%.”

    In realitate, pentru a combate o criza, ar fi necesare masuri
    anticiclice, cum e majorarea cheltuielilor, iar aceasta va antrena
    o crestere temporara a deficitului, imposibila daca exista o limita
    in Constitutie.

    Analistul ING da exemplul statului Chile, care a introdus o
    reglementare fiscala, dar ea privea deficitul fiscal structural, nu
    cel al bugetului consolidat in sine. O astfel de limita ar fluidiza
    cheltuielile publice si sociale pe parcursul unui ciclu economic,
    lucru imposibil de realizat prin limitarea deficitului nominal al
    bugetului consolidat. Dar pana si fixarea limitei in functie de
    deficitul structural are multe probleme, in primul rand cum anume
    se poate estima exact deficitul structural.

    Sursa: FMI

    Deficitul structural este deficitul bugetar consolidat din care se
    elimina componentele ce depind de influenta ciclurilor economice si
    care fac ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire economica
    urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca economia sa
    se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe excesive,
    in perioade de recesiune. Capacitatea de reducere a deficitului
    structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR
    drept adevarata masura a sanatatii unei economii.

    In 2000, cand premier era Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal
    era de 4,7% din PIB, iar cel structural era de 2,1%; ulterior, cea
    mai mare apropiere intre cei doi indicatori a fost in 2003, iar din
    2006 incoace, echilibrul s-a deteriorat, iar deficitul structural
    s-a marit accelerat, pana la maximul din 2008 – aproape 9% din
    PIB.

    Chidesciuc apreciaza drept binevenite restul modificarilor propuse
    pentru Constitutie – scoaterea chestiunilor fiscale, a taierilor de
    salarii si de pensii de sub controlul Curtii Constitutionale,
    precum si trimiterea proiectului legii bugetului spre examinare la
    Bruxelles inainte de aprobarea lui in Parlament.

  • Grecia va primi 12 mld. euro de la UE si FMI la inceputul lui iulie. Bancile elene, retrogradate de Moody’s

    “Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
    special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
    de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
    UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
    cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
    bugetar si de reluare a cresterii economice.

    Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
    o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
    accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
    programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
    convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
    Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
    Germanii de Est, scrie Reuters.

    De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
    trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
    zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
    impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
    inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
    10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
    noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
    sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
    taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
    posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
    paradisuri fiscale.

    Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
    finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
    incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
    contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
    germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
    primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
    si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
    grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.

    “Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
    incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
    obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
    soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
    furnizeaza 3,3 miliarde.

    CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE

    Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
    binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
    necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
    rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
    comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
    devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
    urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
    Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
    PIB.

    Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
    calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
    afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
    pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
    Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
    incapacitate de plata a crescut la 50%.

    Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
    restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
    reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
    elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
    ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
    capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
    in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
    expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
    cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
    “incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
    furnizata de Banca Centrala Europeana”.

    In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
    potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
    Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
    restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
    incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
    in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
    asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
    s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
    mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
    acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
    efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
    tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
    noteaza agentia.

    Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
    prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
    Attica Bank) au fost modificate astfel:

    National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro

    EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro

    Alpha Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro

    Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro

    Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Attica Bank: de la B1 la B3
    Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro

    Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro

    General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
    Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro

    Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
    soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
    reflectand ratingul acordat Greciei.

    Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
    Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
    a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
    prin intermediul bancilor din aceste tari.

    “Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
    capitalizate”, a spus Franks.

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Basescu: Pentru nerespectarea deficitului si a datoriei, primul care raspunde este prim-ministrul

    Seful statului a afirmat ca sanctiunile pentru nerespectarea
    prevederii referitoare la deficitul bugetar si la datoria publica
    ar trebui sa fie stabilite in Legea raspunderii Guvernului. “Deci,
    acolo trebuie sanctiune penala pentru nerespectarea Constitutiei.
    La fel cum presedintele, prin nerespectarea Constitutiei, se
    suspenda si se merge la referendum, si Guvernul va trebui sa aiba
    descrisa raspunderea penala pentru fiecare element de nerespectare
    a Constitutiei, intr-o Lege a raspunderii Guvernului”, a afirmat
    Basescu. El a mai sustinut ca “primul care raspunde este
    prim-ministrul”. “Sunt ministri care au atributiuni pe sectorul
    financiar. Spre exemplu, ministrul de Finante si prim-ministrul “,
    a mai mentionat Traian Basescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua Constitutie scoate de sub controlul Curtii Constitutionale taierile de salarii si pensii

    Bugetele sunt supuse spre aprobare Parlamentului numai dupa ce
    sunt inaintate institutiilor europene. Atat aceasta prevedere, cat
    si cea de limitare prin constitutie a deficitului si a indatorarii
    corespund prevederilor Pactului de competitivitate Euro Plus al UE,
    la care a aderat recent si Romania.

    Proiectul de reviziuire a Constitutiei precizeaza ca Guvernul nu
    poate contracta imprumuturi externe decat in domeniul investitiilor
    si nu pentru plata salariilor si a pensiilor, cheltuieli sociale
    sau alte scopuri, spre a limita astfel tentatia partidelor “de a
    distruge bugetele inainte de alegeri”, dupa cum spune presedintele
    Basescu.

    Singurele cazuri cand plafonul de deficit si cel de datorie pot fi
    depasite se refera la catastrofele naturale sau “situatii
    exceptionale cu impact negativ semnificativ asupra finantelor
    publice”, conform textului revizuit al Constitutiei – dar numai
    daca se intruneste majoritatea membrilor Parlamentului si numai
    daca depasirea poate fi compensata in maximum 3 ani.

    Constitutia revizuita anuleaza controlul judecatoresc al actelor
    administrative ale autoritatilor publice care privesc politicile
    fiscale si bugetare, ceea ce inseamna ca Guvernul va putea decide,
    de pilda, taieri de salarii si pensii fara acordul Curtii
    Constitutionale.

    In situatie de criza politica, Guvernul are dreptul sa-si asume
    raspunderea pe legea bugetului de stat si cea a bugetului
    asigurarilor sociale, ca exceptie de la prevederea din proiect
    conform careia angajarea raspunderii Guvernului se poate face o
    singura data pe sesiune, pe o singura lege.

    Presedintele Basescu a anuntat ca dupa ce va avea avizul
    Consiliului Legislativ pentru proiectul de revizuire, va transmite
    partidelor proiectul, urmand ca el sa ajunga la Parlament inainte
    de vacanta de vara, intre 20 si 30 iunie.

  • Expert european: nu privatizarea Greciei e solutia

    Problema nu se pune insa asa, crede Daniel Gros, seful Centrului
    pentru Studii de Politici Europene de la Bruxelles si coautorul
    ideii de creare a unui Fond Monetar European destinat prevenirii
    unei crize similare cu cea a Greciei. Ci in termeni de realism
    economic: daca tot stocul de investitii straine directe acumulate
    pana acum in Grecia n-a depasit 25 de miliarde de euro, atunci cum
    ar fi de sperat ca investitorii se vor repezi sa arunce 50 de
    miliarde intr-o economie cu probleme, grevata de birocratie si fara
    macar un registru functional al proprietatilor imobiliare?

    Potrivit publicatiei Kathimerini, Gros crede ca mai realist e ca
    Grecia sa vanda nu activele din tara, ci participatiile din
    strainatate, in principal ale bancilor, care totalizeaza aproape 20
    mld. euro, cea mai mare parte a activelor bancare din strainatate
    fiind concentrata in Turcia. Daca acolo unde statul este inca
    actionar, scoaterea la vanzare ar fi o optiune naturala, motivatia
    vanzarii in cazul companiilor sau al bancilor unde statul nu este
    actionar ar fi ca soarta firmelor private din Grecia este deja mult
    prea legata de cea a statului pentru ca acestea sa se poata
    sustrage efectelor unui eveniment ca intrarea in incapacitate de
    plata a statului elen.

    Ministerul de Finante de la Atena s-a angajat sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie. Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis
    ca se va intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i
    convinge sa cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice
    in cursul verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank,
    Piraeus Bank, portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze
    DEPA, compania metalurgica Larko, compania de productie militara
    Hellenic Defence Systems si altele.

  • ING Bank: Turbulentele din pietele de capital cresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de titluri externe

    “Este posibil ca Romania sa emita mult asteptatele titluri pe
    termen mediu in euro intr-un viitor foarte apropiat, mai ales
    deoarece Romania nu are o prezenta activa pe pietele internationale
    si suma emisa ar putea fi cumparata relativ usor de catre
    investitori”, apreciaza Vlad Muscalu, analist in cadrul ING
    Bank.

    “Credem insa ca turbulentele de pe pietele internationale de
    capital maresc probabilitatea ca Romania sa amane emisiunea de
    titluri. Acest lucru pare probabil mai ales deoarece
    administratorii datoriei publice au aratat o atentie deosebita
    pentru controlarea costurilor de finantare”.

    Presedintele Basescu a declarat la finele saptamanii trecute ca
    Romania ar putea emite titluri de stat pe piata internationala de
    capital la inceputul lunii iunie, iar ministrul de finante Gheorghe
    Ialomitianu a declarat ca actualele conditii ale pietei sunt
    favorabile Romaniei, intrucat tara are credibilitate in ochii
    investitorilor, ceea ce o fereste de tensiunile legate de
    problemele din zona euro.

    Presedintele a justificat prin apropierea lansarii titlurilor ideea
    ca este nevoie de stabilitate politica, raspunzand astfel
    speculatiilor despre iminenta schimbarii din functie a premierului
    Boc, care ar fi urmat sa fie inlocuit cu un premier
    “tehnocrat”.

    Vara trecuta, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
    in valoare totala de 7 miliarde de euro. Desi planul era ca prima
    emisiune sa aiba loc in primul trimestru din acest an, Finantele
    faceau cunoscut in martie 2011 ca statul isi poate permite luxul sa
    astepte momentul oportun al pietei spre a lansa prima emisiune de
    titluri din program, intrucat Romania se bucura de sustinerea
    financiara a FMI si a Comisiei Europene.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie 2010, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

  • Noul pachet de masuri ale Atenei: OTE si Hellenic Postbank vandute, ATE Bank va fi restructurata

    Compania telecom OTE, proprietarul Romtelecom (unde vor fi
    vandute 16% din actiuni, din care 10% catre Deutsche Telekom) si
    banca Hellenic Postbank (cu un pachet de 34% scos la vanzare)
    figureaza pe lista de privatizari, a informat publicatia
    Kathimerini. Guvernul isi va reduce, de asemenea, participatia la
    companiile care opereaza porturile Pireu si Salonic, ca si in
    compania de furnizare a apei in Salonic.

    In zilele urmatoare, guvernul lui Giorgios Papandreou va stabili si
    masurile de reducere a cheltuielilor cu circa 6 miliarde de euro in
    2011, intre care taierea pensiilor, noi concedieri in sectorul
    public si majorarea unor taxe sau impozite. Aceste masuri au facut
    si fac obiectul unei contestari violente din partea partidelor de
    opozitie, in special a Noii Democratii conduse de Antonis
    Samaras.

    Aprobarea si executia programului de privatizari si de reducere a
    cheltuielilor bugetare este o conditie pe care guvernul grec
    trebuie s-o indeplineasca rapid, ca sa poata primi de la UE si FMI
    a cincea transa, de 12 miliarde de euro, din creditul de 110
    miliarde de euro initiat in urma cu un an.

    Pe primele patru luni, deficitul bugetar al Greciei e mai mare
    decat estimarile, fiindca recesiunea a diminuat veniturile. In
    perioada ianuarie-aprilie, veniturile au scazut cu 9,1%, la 14,4
    miliarde de euro, iar cheltuielile au crescut cu 3,6%, la 21,02
    miliarde de euro.

    CE SE INTAMPLA CU BANCILE GRECESTI

    Tot luni, Comisia Europeana a aprobat un plan de restructurare a
    ATE Bank, banca prezenta si in Romania, implicand o recapitalizare
    din partea statului in valoarea de pana la 1,14 miliarde de euro,
    plus masuri de de ameliorare a eficientei si de reducere (vanzare)
    a activelor cu pana la 25%, cu scopul de a reduce dependenta de
    finantare externa.

    In 2009, aminteste publicatia elena Capital, ATE Bank a primit de
    la stat un ajutor de 675 milioane de dolari, pentru a evita
    falimentul. In aprilie 2011, banca a anuntat o majorare de capital
    de 1,25 miliarde de euro, din care 1,14 miliarde urma sa fie
    subscrise de stat, iar restul de investitori privati. ATE Bank este
    singura banca elena cu activitate in Romania care n-a reusit sa
    treaca testul de soliditate financiara derulat de UE asupra
    bancilor de pe continent.

    O analiza a Deutsche Bank publicata vineri prevedea pentru bancile
    grecesti o reducere a profitului, cresterea provizioanelor,
    accelerarea formarii creditelor neperformante. Pentru trimestrul I,
    Deutsche Bank estimeaza profituri de 2 milioane de euro pentru
    Piraeus Bank (fata de 6 milioane in aceeasi perioada din 2010), 10
    milioane pentru Alpha Bank (neschimbat fata de anul trecut), 79 de
    milioane pentru Bank of Cyprus (fata de 81 de milioane) si 8
    milioane pentru Marfin Bank (fata de 42 de milioane).

    Singura banca pentru care Deutsche Bank anticipeaza pierderi este
    ATE Bank, respectiv 9 milioane de euro, in scadere fata de 37 de
    milioane in trimestrul I 2010. Analistii bancii germane au ca
    recomandare de investitii “sell” pentru ATE Bank si “hold” pentru
    toate celelalte banci.