Problema nu se pune insa asa, crede Daniel Gros, seful Centrului
pentru Studii de Politici Europene de la Bruxelles si coautorul
ideii de creare a unui Fond Monetar European destinat prevenirii
unei crize similare cu cea a Greciei. Ci in termeni de realism
economic: daca tot stocul de investitii straine directe acumulate
pana acum in Grecia n-a depasit 25 de miliarde de euro, atunci cum
ar fi de sperat ca investitorii se vor repezi sa arunce 50 de
miliarde intr-o economie cu probleme, grevata de birocratie si fara
macar un registru functional al proprietatilor imobiliare?
Potrivit publicatiei Kathimerini, Gros crede ca mai realist e ca
Grecia sa vanda nu activele din tara, ci participatiile din
strainatate, in principal ale bancilor, care totalizeaza aproape 20
mld. euro, cea mai mare parte a activelor bancare din strainatate
fiind concentrata in Turcia. Daca acolo unde statul este inca
actionar, scoaterea la vanzare ar fi o optiune naturala, motivatia
vanzarii in cazul companiilor sau al bancilor unde statul nu este
actionar ar fi ca soarta firmelor private din Grecia este deja mult
prea legata de cea a statului pentru ca acestea sa se poata
sustrage efectelor unui eveniment ca intrarea in incapacitate de
plata a statului elen.
Ministerul de Finante de la Atena s-a angajat sa accelereze
privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
29 iunie. Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis
ca se va intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i
convinge sa cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice
in cursul verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank,
Piraeus Bank, portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze
DEPA, compania metalurgica Larko, compania de productie militara
Hellenic Defence Systems si altele.
Leave a Reply