BusinessMagazin

Blog

  • Bloomberg: Francul elveţian a devenit cea mai volatilă monedă din lume, depăşind rubla

    “Anunţul băncii centrale a Elveţiei a fost o surpriză majoră pentru piaţă. Există mulţi factori negativi în jurul rublei, dar în privinţa volatilităţii este posibil ca momentul cel mai dificil să fi fost depăşit”, a declarat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra, potrivit datelor Bloomberg.

    Volatilitatea francului elveţian a atins nivelul de 261%, fiind peste cea a rublei, într-un grafic realizat de Bloomberg, după decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a renunţa la cotaţia minimă de 1,2 franci/euro, care a dus la aprecierea masivă a monedei elveţiene.

    Instabilitatea rublei a crescut după ce Rusia a permis în noiembrie fluctuaţia liberă a monedei, decizie care a accelerat deprecierea declanşată de prăbuşirea preţurilor petrolului şi sancţiunile occidentale impuse din cauza conflictului din Ucraina.

    În 16 decembrie, volatilitatea rublei a atins 245%, în urma deciziei Băncii Rusiei de a majora dobânda de politică monetată la 17%, pentru susţinerea monedei. Rubla continuă să fie cea mai instabilă monedă de pe pieţele emergente.

     

  • România a raportat în noiembrie cel mai rapid avans din UE al producţiei din construcţii

    La nivelul UE, producţia din construcţii a scăzut în noiembrie în medie cu 0,2%, faţă de un avans de 0,5% înregistrat în luna anterioară, în contextul în care construcţiile de clădiri au scăzut cu 0,2%, iar cele de inginerie civilă cu 0,1%.

    Datele sunt ajustate sezonier şi sunt calculate pe baza evoluţiei volumului producţiei la nivelul fiecărui stat UE, incluzând atât lucrările de construcţii, cât şi cele de inginerie civilă.

    Cele mai mari creşteri raportate la luna octombrie se observă în România (5,8%), Polonia (2,5%), Suedia (2,4%) şi Spania (2,2%), iar cele mai puternice scăderi în Italia (-4,5%), Marea Britanie (-2%) şi Cehia (-1,9%).

    Comparativ cu luna noiembrie a anului 2013, Spania (15,9%), Suedia (12,5%) şi Ungaria (8,8%) au raportat cele mai mari creşteri ale producţiei din sectorul construcţiilor, în timp ce cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Slovenia (-11,2%), Italia (-7,9%), Portugalia (-5,7%) şi Slovacia (-5,1%).

    România se situează pe locul al şaptelea în funcţie de avansul producţiei din construcţii, cu o creştere de 2,7% raportat la luna noiembrie din 2013.

    La nivelul UE, producţia din construcţii a avansat cu 2,5% în noiembrie faţă de aceeaşi lună a anului anterior, sprijinită de o creştere cu 3,3% a construcţiilor de clădiri. Construcţiile de inginerie civilă au scăzut cu 0,5%.

  • Aproape 70.000 de turişti au sosit anul trecut în croaziere în Portul Constanţa

    Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale ”Administraţia Porturilor Maritime” SA (CNAPMC) Constanţa, la terminalul de croaziere al Portului Constanţa au ajuns anul trecut 92 de nave de pasageri, faţă de 69 de nave înregistrate în 2013, iar numărul turiştilor sosiţi la bordul acestora a fost de 69.910.

    Conform sursei citate, numărul pasagerilor înregistraţi în 2014 este cu 28 la sută mai mare faţă de 2013, iar tendinţa de creştere urmează să se păstreze şi pentru anul 2015, consolidând poziţia Portului Constanţa în topul porturilor de la Marea Neagră, spun reprezentanţii CNAPMC.

    Cei aproape 70.000 de turişti care au ajuns în România la bordul navelor de croazieră au ales să viziteze, pe durata escalei, obiectivele turistice din judeţul Constanţa şi din Bucureşti sau Delta Dunării.

    Pentru anul viitor, sunt anunţate deja 81 de sosiri ale navelor de croazieră, programul fiind actualizat continuu.

  • Udrea: Iohannis să cheme partidele la negocieri, pentru un pact privind creditele neperformante

    “Îi cerem domnului preşedinte Klaus Iohannis să cheme la Cotroceni partidele politice, inclusiv PMP în săptămâna aceasta pentru a decide un pact care să se refere la situaţia creditelor neperformante din România. Creditele neperformante nu sunt doar din cauza fluctuaţiei de curs valutar”, a precizat Elena Udrea, într-o conferinţă de presă, după şedinţa Consiliului Naţional al partidului.

    Ea a arătat că partidele politice trebuie să fie consultate la Cotroceni şi trebuie realizat un pact pentru a găsi soluţii de rezolvare a acestei probleme, arătând că cifrele arată că sunt 6 miliarde de euro întârzieri la plata creditelor, ceea ce poate reprezenta “o bombă socială şi economică”.

    De asemenea Udrea a arătat că aşteaptă reacţia Guvernului privind situaţia creditelor în valută acordate în România, arătând că este nevoie “de o intervenţie a Executivului” şi că există o directivă a Uniunii Europene privind creditele neperformante, care permite conversia acestora în monedă naţională.

    Udrea a precizat că propunerea PMP pentru soluţionarea acestei probleme este ”de a oferi posibilitatea clienţilor să-şi convertească creditele luate în valută în lei la cursul momentului în care au făcut creditarea în care au luat credite +/- 20%”.

    ”Este propunerea pentru toate creditele luate în valută, nu doar pentru franci elveţieni”, a explicat Udrea arătând că prin această variantă nu ar mai exista discriminare şi ar câştiga toată lumea printr-o rată acceptabilă pentru clienţi, iar băncile vor face profituri din dobânzi şi comisioane.

    Udrea a precizat că cea mai bună soluţie ar fi emiterea unei ordonanţe de urgenţă şi a arătat că în cazul în care Guvernul nu va face acest lucru, PMP va depune un amendament la o propunere legislativă aflată în Parlament şi iniţiată de Ana Birchal, astfel încât să poată fi convertite în lei creditele luate în valută.

    Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme, printre care şi situaţia creată de creşterea francului elveţian.

    Ponta a spus că un subiect de discuţie se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize ”care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    ”Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta, în şedinţa conducerii PSD.

  • Patruzeci şi cinci de biserici, incendiate în Niger în protestele faţă de caricaturi cu Mahomed – FOTO

    “Au fost înregistrate daune semnificative: 45 de biserici, cinci hoteluri, 36 de restaurante, un orfelinat şi o şcoală creştină au fost jefuite şi incendiate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei din Niger, Adily Toro.

    Preşedintele ţării, Mahamadou Issoufou, a declarat că violenţele s-au soldat cu cinci morţi şi 128 de răniţi, dintre care 94 în rândul serviciilor de securitate şi 34 în rândul manifestanţilor.

    Forţele de ordine au reţinut 189 de persoane.

    “Un drapel francez a fost ars în cursul mitingului contra revistei Charlie Hebdo desfăşurat la Niamey”, a adăugat Toro.

    Proteste violente au avut loc şi în oraşul nigerian Zinder, unde un centru cultural francez şi mai multe biserici au fost incendiate.

  • Un român mănâncă un kilogram de ciuperci pe an, de patru ori mai puţin faţă de media UE

    Din datele asociaţiei, în România se produc anual 20.000 de tone de ciuperci, cu o valoare de piaţă de aproximativ 50 de milioane de euro.

    Eugen Băjenariu spune că volumul importurilor, de aproximativ 10% din piaţă, este oarecum egal cu cel al exporturilor, consumul pe piaţa internă rămânând astfel fixat la aproximativ un kilogram pe cap de locuitor. Acestuia i se adaugă şi consumul de ciuperci culese din pădure, despre care nu există date statistice.

    “În România, piaţa este axată pe ciupercile proaspete, care se găsesc în pieţe şi supermarketuri, iar când vorbim de consum ne referim la acestea. La noi se produc doar două tipuri de astfel de ciuperci – champignon (ciupercile albe) şi pleurotus”, a adăugat preşedintele asociaţiei.

    El a afirmat că piaţa a scăzut anul trecut cu 10%, ca urmare a închiderii mai multor producători importanţi din Sibiu, de lângă Bucureşti, Scorniceşti şi Mureş.

    “Aceştia s-au închis din cauza costurilor din ce în ce mai mari de producţie, pe fondul preţurilor tot mai mici de vânzare”, a explicat Băjenariu.

    Din acest motiv, asociaţia care îi reprezintă pe cultivatorii de ciuperci a cerut de la Ministerul Agriculturii sprijin financiar şi aşteaptă în prezent un răspuns de la Comisia Europeană.

    În Uniunea Europeană consumul mediu de ciuperci proaspete ajunge la 4 kilograme pe cap de locuitor, iar Băjenariu crede că dacă producătorii români vor fi sprijiniţi, piaţa va creşte în următorii ani.

    În România sunt aproximativ 100 de firme specializate în cultivarea ciupercilor, iar printre cele mai mari dintre ele se numără Boglar Champ şi Iazul din Zalău, Frankol Funghi din Cristuru Secuiesc, Natur Champ din Bacău şi Riva Food din Conţeşti, Dâmboviţa.

  • Hollande: BCE va lansa joi programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale

    “BCE va decide joi să cumpere obligaţiuni guvernamentale, măsură care va furniza lichidităţi semnificative pentru economiile europene şi care va crea o mişcare favorabilă creşterii economice“, a spus Hollande, citat de MarketWatch.

    Declaraţiile preşedintelui Franţei sunt surprinzătoare, deoarece par să prezică acţiunile BCE, instituţie care îşi apără cu tărie independenţa faţă de guverne.

    Cu toate acestea, remarcile lui Hollande reflectă estimările avansate în ultimele luni de economişti, care se aşteaptă ca BCE să înceapă un program de relaxare cantitativă după şedinţa de joi, în contextul în care măsurile luate anul trecut pentru stimularea creşterii economice din zona euro nu au fost suficiente pentru ca rata inflaţiei să iasă din panta descendentă în care a intrat în urmă cu aproape doi ani.

    Inflaţia anuală din zona euro s-a situat la -0,2% în luna decembrie, iar cea din UE, la -0,1%.

    Potrivit economiştilor chestionaţi de Bloomberg, preşedintele BCE Mario Draghi va anunţa joi un program de achiziţii de obligaţiuni în valoare de aproximativ 550 de miliarde de euro, program menit să convingă investitorii că instituţia dispune de instrumente suficient de puternice pentru a revigora economia din zona euro.

    În ceea ce priveşte impactul posibilelor măsurilor de relaxare cantitativă asupra economiilor din afara zonei euro, în particular din centrul şi estul Europei, analiştii de la Capital Economics nu se aşteaptă la mişcări semnificative pe aceste pieţe în urma şedinţei de joi.

    “În afara situaţiei în care BCE va crea şoc şi uimire prin anunţarea unor achiziţii mai mari decât cele estimate în prezent, nu ne aşteptăm la reacţii semnificative pe pieţele financiare din centrul şi estul Europei”, se arată într-o notă a Capital Economics.

    Cu toate acestea, deciziile BCE vor fi probabil de natură să justifice continuarea relaxării politicii monetare în regiune, potrivit analiştilor britanici, care estimează noi tăieri ale dobânzilor cheie în România şi Polonia.

    Un program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale al BCE ar putea duce şi la încetinirea procesului de dezintermediere bancară în ţările din Europa Centrală şi de Est, pe fondul creşterii lichidităţii din zona euro, potrivit Capital Economics.

  • Ponta: În toamnă decidem dacă mai facem un nou acord cu FMI şi în ce formă îl facem

    “Acum trebuie să facem o analiză a reformelor structurale, în special aplicarea managementului privat, acea Ordonanţa 109/2011. Deci…starea actuală şi dorinţa pe care o avem de a încheia cu bine acest acord în aşa fel încât în toamnă să putem să decidem dacă mai facem un nou acord şi în ce formă facem acel acord”, a spus Ponta, întrebat ce se va discuta cu FMI săptămâna viitoare, când Fondul va veni în ţară.

    Ponta a spus că FMI va veni săptămâna viitoare pe 27 ianuarie în România, unde va avea o misiune “ceva mai lungă”.

    “Ce era, în ceea ce mă priveşte – partea de adoptare a bugetului în condiţiile discutate cu partenerii noştri internaţionali – s-a făcut. Însă (discutăm, n.r.) despre stadiul reformelor structurale, în special legat de managementul privat”, a mai spus Ponta.

  • Predoiu: Pacea şi consensul căutate de Ponta sunt biletele lui către salvarea politică

    “La schimb cu incompetenţa administrativă, proasta guvernare şi prăbuşirea economică a României, domnul Ponta ne oferă pacea şi consensul politic. Victor Ponta nu mai vrea bătălii politice, însă uită că cea mai importantă bătălie politică pe care a pierdut-o este aceea a credibilităţii“, a scris, pe Facebook, prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, după ce preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme: legislaţia financiară, revizuirea Constituţiei, sistemul electoral, Masterplanul pe Transport şi legile siguranţei.

    Predoiu notează că în ultimii trei ani de zile, Victor Ponta a nenorocit “mii de companii şi de familii prin multele decizii aberante şi abuzive precum taxa pe stâlp, hărţuirea firmelor cu ANAF, acciza la combustibil şi alte 59 de noi taxe, multe luate la presiunea baronilor, care sunt şi stăpânii lui politici”.

    “Pacea şi consensul pe care le caută acum domnul Ponta sunt doar biletele lui către salvarea politică. Însă viitorul României şi al românilor nu pot face obiectul unui troc pentru salvarea viitorului politicianului Victor Ponta“, a mai scris Cătălin Predoiu.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme: legislaţia financiară, revizuirea Constituţiei, sistemul electoral, Masterplanul pe Transport şi legile siguranţei.

    “Azi ( luni, nr) vă voi propune – sper să am sprijinul în acest sens, să adresez şi în calitate de preşedinte al PSD şi de prim-ministru, o invitaţie, o scrisoare către conducerea PNL-PDL, doamna preşedintă Gorghiu şi domnul Blaga, pentru ca în cel mai scurt timp să avem o întâlnire pe cele cinci teme esenţiale”, a spus Ponta în debutul şedinţei BPN a PSD, la care presa a avut acces.

    El a arătat că prima temă de discuţie vizează revizuirea Constituţiei.

    A doua temă, potrivit lui Ponta, se referă la sistemul electoral, unde, dacă nu există nişte decizii politice, discuţiile nu au cum să progreseze.

    A treia temă priveşte Masterplanul pe Transport. Ponta a arătat că miniştrii Rus, Teodorovici şi Vâlcov trebuie să stabilească dacă se va merge mai departe cu Masterplanul de transport, aşa cum a fost convenit cu CE.

    Ponta a spus că a patra temă de discuţie se referă la legile siguranţei naţionale. “Eu cred că discutăm în presă şi fiecare vorbeşte separat. Trebuie să ne aşezăm toţi la masă, să vedem decizia CCR şi să luăm o decizie legislativă clară“, a spus Ponta despre legile siguranţei.

    El a arătat că a cincea temă se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize “care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    “Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta.

    El a arătat că dacă va primi un mandat pozitiv de la BPN, va transmite această invitaţie la discuţii şi UDMR şi PPDD.

  • Christine Valmy, una dintre pionierele antreprenoriatului din România, a murit la 88 de ani

     Potrivit surselor citate, Christine Valmy, care a murit la vârsta de 88 de ani, era internată la Institutul de Boli Cardiovasculare “C.C. Iliescu” din 8 ianuarie, cu pneumonie severă, dar aceasta avea şi suferinţe cardiace cronice, plurivasculare.

    Medicii i-au tratat infecţia pulmonară, dar Christine Valmy era depedentă de aparatele de respiraţie artificială. Aceasta a fost consultată de mai mulţi cardiologi, avea mai multe stenturi, de peste 10 ani, suferea de fibrilaţie atrială, avea un stimulator cardiac (pacemaker), iar în ultimele luni a avut mai multe episoade de accident vascular cerebral, au mai spus sursele citate.

    Pe fondul acestor suferinţe s-a suprapus pneumonia severă, starea acesteia s-a agravat şi duminică, în jurul orei 19.00, Christine Valmy a decedat, au precizat sursele citate.

    Christine Valmy (Cristina Xantopol) s-a născut pe 25 octombrie 1926, la Bucureşti. A fost estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor. A lucrat atât în România, cât şi în SUA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro