Blog

  • Posibile cauze ale prăbuşirii avionului AirAsia: eroare umană sau avarie a aparatului

    Airbusul A320-200 a decolat la 28 decembrie din oraşul indonezia Surabaya cu destinaţia Singapore şi a întâlnit nori de furtună, înainte de a dispărea de pe ecranele radarelor. Aparatul s-a prăbuşit la scurt timp în Marea Java, fără a exista supravieţuitori.

    Scafandrii au recuperat de atunci 53 de cadavre şi cele două cutii negre, una care înregistrează discuţiile dintre piloţi şi controlorii de trafic aerian (înregistrator fonic) şi cealaltă care conţine parametrii de zbor (viteză, altitudine, regimul motoarelor etc.).

    Anchetatorii Comitetului naţional pentru securitatea transporturilor au ascultat înregistratorul fonic, dar au refuzat să ofere detalii despre conversaţii, precizând doar că nu există nici un indiciu privind un eventual act terorist.

    “Nu am auzit nici o altă persoană (în afară de piloţi-n.r.), nici o explozie”, a declarat anchetatorul Nurcahyo Utomo, subliniind că autorităţile nu au avansat niciodată ipoteza unui atentat pentru a explica această dramă.

    Anchetatorii se concentrează acum pe “eventualitatea unei avarii a avionului şi factorul uman”, a adăugat el.

    Un alt anchetator, Ertata Lananggalih, a menţionat că nici un detaliu conţinut de cutiile negre nu va fi divulgat înainte de publicarea unui raport preliminar privind cauzele accidentului, aşteptat săptămâna viitoare.

    Agenţia meteorologică naţională a precizat într-un raport publicat la începutul lunii că factorul care a declanşat accidentul au fost condiţiile meteorologice.

    Printre cele 162 de persoane aflate la bordul avionului se aflau 155 de indonezieni, copilotul francez Remi Plesel, un britanic, trei sud-coreeni, un malaysian şi un cetăţean din Singapore.

     

  • Guvernul croat va introduce un curs fix franc/kuna, pentru a-i ajuta pe cei împrumutaţi în franci

    Guvernul croat vrea să fixeze cursul la 6,39 kuna pentru un euro, în linie cu schimbul valutar anterior deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro. Francul a fost tranzacţionat pentru aproximativ 7,6 kuna în ultimele zile.

    Decizia guvernului de la Zagreb trebuie aprobată de parlament.

    “În acest mod, avem timp să găsim o soluţie de lungă durată. Guvernul este aici pentru a-şi proteja cetăţenii”, a declarat premierul croat Zoran Milanovici, care a precizat faptul că băncile vor fi cele care vor suporta costurile suplimentare cauzate de aprecierea francului.

    De altfel, analiştii estimează că decizia guvernului nu va crea dificultăţi majore pentru sistemul bancar din Croaţia.

    “Trebuie să vedem dacă băncile vor primi de la stat unele reduceri de taxe pentru a compensa costurile acestei hotărâri, dar sistemul bancar are, în general, suficient capital pentru a face faţă acestor costuri”, a declarat un analist bancar pentru Reuters.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (600 milioane de dolari), la 27 de miliarde kuna, în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată.

    Guvernul din Polonia, ţară care se află într-o situaţie similară celei din Croaţia, a anunţat luni că ar putea să îi sprijine pe cei care care au credite ipotecare în franci elveţieni, în condiţiile în care cursul de schimb valutar se va menţine la peste 4 zloţi pentru un franc.

    Totalul creditelor ipotecare în franci se situa la 36 de miliarde de dolari în Polonia, la finalul lunii noiembrie a anului trecut.

    În schimb, statul ungar îşi va asuma doar rolul de mediator între bănci şi persoanele care au credite în franci elveţieni, fără să mai intervină în piaţă, după ce în luna noiembrie a anului trecut guvernul a decis ca împrumuturile în valută să fie convertite în forinţi.

    De altfel, ministrul ungar Economiei a declarat că miniştrii de Finanţe din Croaţia şi Polonia au contactat guvernul de la Budapesta pentru a afla detalii despre măsura adoptată anul trecut. Ungaria a fost una dintre cel mai expuse ţări la creditele denominate în franci elveţieni, înainte ca guvernul să impună un schimb valutar fix, mult sub nivelul pieţei, pentru conversia împrumuturilor ipotecare din euro şi franci în forinţi.

    Numărul împrumuturilor ipotecare în franci elveţieni a cresut la începutul anilor 2000 în ţările din centrul şi estul Europei, datorită dobânzilor mici oferite de bănci, însă cei care au luat astfel de credite au fost afectaţi de aprecierea monedei elveţiene în timpul crizei financiare. Ulterior, în luna septembrie 2011, banca centrală a Elveţiei a decis să introducă un plafon minim de 1,2 franci/euro.

  • Fostul hotel Howard Johnson din Bucureşti devine primul Sheraton din România

    Contractul de franciză marchează astfel startul procesului de conversie a celor 270 de camere existente în cadrul Grand Plaza Bucureşti către un nou hotel Sheraton.

    “Suntem încântaţi să fim parteneri alături de Grand Plaza Hotel în realizarea primului nostru proiect de dezvoltare a unui hotel prin care vom introduce brandul Sheraton în capitala României, o capitală cu un potenţial şi o dinamică extraordinară”, a declarat într-un comunicat Michael Wale, preşedintele Starwood Hotels & Resorts, Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

    El a adăugat că având cea mai mare notorietate şi reprezentare la nivelul portofoliului Starwood, Sheraton continuă să fie un “pionier” în mai multe pieţe emergente din întreaga lume.

    MEDIAFAX a relatat la finele anului 2013, citând surse din piaţa hotelieră, că lanţul Starwood pregăteşte intrarea pe piaţa românească a brandului Sheraton, prin afilierea fostului hotel Dorobanţi.

    Sheraton Bucharest Hotel va avea 270 de camere, două restaurante, un bar şi un club lounge.

    Brandul Sheraton a finalizat recent o revitalizare comercială la nivel global în valoare de 6 miliarde dolari şi este în prezent în proces de extindere la nivel mondial, în valoare de 8 miliarde de dolari, aflat în derulare în următorii trei ani. Sheraton este deţinut de Starwood Hotels & Resorts Worldwide şi este cel mai mare brand al acestuia, fiind una dintre cele mai importante companii de ospitalitate şi agrement din lume, cu aproape 1.200 de imobile în 100 de ţări şi 181.400 de angajaţi în cadrul proprietăţilor sale deţinute şi administrate.

    Starwood este un integrator complet, la nivel de proprietate de operare şi francizare pentru hoteluri, staţiuni şi reşedinţe, cu mărci precum Sf. Regis, Luxury Collection, W, Westin, Le Méridien, Sheraton, Four Points by Sheraton, Aloft şi Element.

    Grand Plaza Hotel este proprietarul şi compania care operează Grand Plaza Hotel, fostul hotel Dorobanţi din Bucureşti.

    La finele anului trecut Consiliul Concurenţei a anunţat aprobarea tranzacţiei prin care Tatika Investments din Cipru, care deţine Ramada Parc şi Ramada Plaza, preia International Business Trading, propriatara Howard Johnson Bucureşti, cele trei hoteluri aparţinând indirect, potrivit unor surse, omului de afaceri Radu Dimofte.

  • Francul elveţian rămâne aproape la egalitate cu euro pe pieţele externe. Euro este cotat la peste 4,5 lei

    În jurul orei 10:00, euro era cotat în piaţa interbancară locală la 4,5040 – 4,5050 lei, faţă de 4,5033 lei în tranzacţiile de pe finalul şedinţei de luni.

    Pe pieţele externe, francul elveţian era cotat la aceeaşi oră la 1,0175 franci/euro, după ce spre sfârşitul zilei de luni schimburile se perfectau la 1,0102 franci/euro.

    “Pe cursul euro/leu nu s-a întâmplat nimic. Zona a deschis depreciată de aseară, iar în această dimineaţă au început să recupereze. Noi nu ne-am mişcat. Este posibil ca jucătorii de afară să nu se uite foarte mult pe leu, în timp ce pe zlot şi forint este un pic de agitaţie. Euro şi-a mai revenit un pic pe pieţele externe în comparaţie cu francul şi se tranzacţionează uşor sub pragul de 1,02 franci/euro”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele din piaţa locală s-au situat la un nivel foarte redus, cu numai două tranzacţii în prima oră, la fel ca în deschiderea şedinţei de luni. Cele două schimburi dintre bănci au avut loc la cotaţiile de 4,5040 lei/euro şi 4,5050 lei/euro.

    În regiune, forintul s-a apreciat cu 0,2% faţă de euro, iar zlotul cu 0,1%.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborât de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei.

    Cursul anunţat luni de BNR pentru francul eleveţian este cu 19,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înaninte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

    Pentru euro, BNR a anunţat luni un curs de 4,5018 lei, în scădere cu 0,77 bani comparativ cu vineri. Cursul record pentru euro a fost înregistrat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei.

    Referinţa pentru dolar a coborât cu 0,48 bani de la nivelul record înregistrat vineri la 3,8815 lei. Evoluţia dolarului în raport cu euro este determinată de raportul dintre moneda americană şi cea europeană pe pieţele externe.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

  • Un antreprenor care şi-a dat demisia din firma în care lucra are acum propria afacere şi rulează 650.000 de euro pe an

    Elian Solutions, furnizorul de soluţii de gestiune a resurselor companiilor (ERP) bazate pe platforme Microsoft a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 650.000 de euro, o creştere de peste 100% faţă de 2013, când veniturile companiei erau de 320.000 de euro. Compania a fost fondată în urmă cu şapte ani de Iulian Motoi şi Mihaela Antoniu, doi absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Iulian Motoi şi Mihaela Antoniu s-au cunoscut în 2006, când Iulian Motoi a început să lucreze pe implementare pentru un integrator de soluţii IT&C, potrivit unui interviu anterior acordat Ziarului Financiar. „În multele ore state peste program la ultima firmă pentru care am lucrat ne-am tot întrebat dacă am putea face ceea ce lucram la momentul respectiv, dar mai bine decât ne coordonau alţii să o facem. Firma respectivă crescuse foarte mult într-o perioadă şi oamenii noi nu mai erau trimişi la traininguri, ci direct în producţie, per total, începuse să fie dezorganizare. Aşa că în 2008 am început să lucrăm pe cont propriu, am obţinut primul contract în şase luni şi la scurt timp am semnat parteneriatul cu Microsoft pentru a implementa Microsoft Dynamics NAV“, explica Iulian Motoi motivele pentru care s-a lansat în antreprenoriat în interviul acordat Ziarului Financiar.

     În cursul anului 2014, portofoliul Elian s-a extins cu 11 clienţi. Dintre aceştia, şapte au beneficiat de servicii de implementare, iar patru de servicii de mentenanţă, după schimbarea partenerului.

    Printre noii clienţi se numără: Bittnet, Magic Solutions, Industrial Software, Stentor, El Dorado, Euro Fittings, Green Toner, Kapsch, Binzel, Vertical Design, Totem Communication. Totodată, anul trecut, Elian Solutions şi-a adăugat în portofoliu şi un client din SUA –  ILG (International Laser Group Inc.).

    Valoarea medie a unui contract de implementare în 2014 a fost de circa 30.000 euro, potrivit reprezentanţilor companiei.  Elian Solutions a atins în 2014 o cifră de afaceri de circa 650.000 de euro, o creştere de peste 100%, faţă de 320.000 euro în 2013.

    “Pentru 2015, targetăm în primul rând companiile locale, deşi istoricul implementărilor ne arată că Dynamics NAV este preferat în special de companiile multinaţionale, care înţeleg mai bine valoarea şi avantajele acestui sistem în comparaţie cu soluţiile locale: numărul mare de implementări la nivel global, care determină un număr foarte scăzut de bug-uri în varianta standard, precum şi posibilitatea de migrare la un alt partener“, declară Iulian Motoi, Managing Partner Elian Solutions.  

    Elian Solutions, implementator al sistemului ERP Microsoft Dynamics NAV, are în vedere pentru acest an extinderea portofoliului cu 20 de clienţi noi, precum şi introducerea în ofertă a celui de-al doilea sistem ERP – Microsoft Dynamics AX.

    Cel de al doilea sistem ERP – Microsoft Dynamics AX va fi introdus în portofoliul Elian Solutions în cea de-a doua parte a anului şi vizează întreprinderile de mari dimensiuni, cu fluxuri de business complexe, compania propunându-şi ca acest an să marcheze şi primele implementări pentru noul sistem. 

    În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor, potrivit Elian Solutions, în cele mai multe situaţii, directorul general este cel care ia decizia finală privind implementare unui sistem ERP, dar în urma consultărilor cu directorul operaţional, directorul de vânzări şi directorul IT.

    “O poziţie aparte o ocupă managementul financiar-contabil fiindcă, de obicei, ERP-urile nu sunt suficient de “prietenoase” cu necesităţile informaţionale ale celor din acest domeniu. Informaţia există, dar nu este întotdeauna structurată corespunzător aşteptărilor acestora. Noi am customizat soluţia noastră, astfel încât ea să fie cât mai aproape şi de nevoile informaţionale ale celor din domeniul financiar-contabil,“ a adăugat Iulian Motoi, Managing Partner Elian Solutions.   

     

  • “Clientul nu se simte fericit să fie bombardat pe net cu o reclamă la un produs, iar după ce îl cumpără reclama să continue să apară”

    “Clientul, fie el din B2B şi B2C, nu se simte fericit să fie bombardat agresiv, acasă şi la serviciu, cu un produs, iar după ce optează să îl cumpere online reclama la acel produs să continue să îi apară. Nu este nimic mai frustrant, iar clientul nu va mai cumpăra cunoscând că, deşi ştii totul despre el, nu eşti capabil să foloseşti corect respectivele informaţii”, spune Lee Randall, specialist în cadrul Oracle Marketing Cloud Solutions.

    El vorbeşte despre felul în care cifrele raportate anual pot fi îmbunătăţite folosind noi tehnologii şi banii pierduţi ca urmare a folosirii ineficiente a bugetelor.

    “Oamenii de marketing au nevoie lângă ei de buni specialişti în IT. Directorul de marketing şi CIO-ul vor însă lucruri total diferite de la algoritmii de marketing. Primii vor campanii puternice, în timp ce aceia din urmă vor să măsoare exact rezultatele şi nu prea agreează demersuri necuantificabile”, spune Randall. 

    În opinia specialistului Oracle, piaţa s-a schimbat, iar afacerile au fost nevoite să se transforme ca urmare a schimbării consumatorului.

    “Clienţii îşi influenţează unul altuia comportamentul de consum, sunt conectaţi mereu cu produsele şi serviciile din piaţă, uneori în câteva minute dacă le permitem. Unele companii au înţeles că puterea e acum a clientului, iar noi vrem să îi permitem clientului o călătorie în care el este şoferul. Marketerii moderni înţeleg că nu mai deţin controlul total şi că trebuie să se concentreze pe relaţia şi interacţiunea cu clientul. Clientul poate cumpăra o dată sau de zece ori, dar pentru a-l face să cumpere de zece ori trebuie ca după prima achiziţie să interacţionezi cu el într-un mod care să însemne cu adevărat ceva”, mai spune Randall.

    Statisticile Oracle arată că mulţi directori de marketing se aruncă în goana de a aduce valoare, iar 90% dintre ei nu ţin foarte mult cont de datele obţinute în construcţia unei strategii de marketing. 80% dintre directorii de marketing nu pot calcula randamentul investiţiei după ce aleg să cheltuie un buget pe un anumit canal. Într-o perioadă în care CEO-ul vrea ca directorul său de marketing să fie concentrat numai şi numai pe randamentul investiţiei, omul de marketing trebuie să arate rezultate rapid, dar să lase loc ca din banii respectivi să apară rezultate şi în viitor, nu doar în prezent. Poate fi extrem de dificil pentru marketer să gestioneze datele colectate de firmă despre clienţi – unele online, altele offline –, peste care să adauge date legate de tranzacţii, apoi datele venite de la parteneri şi de pe alte canale tehnologice. Iar fără o privire a datelor sub aceeaşi umbrelă, nu poţi să implementezi campanii de marketing cu efecte relevante.

    “Interacţiunea clientului cu marketingul de conţinut şi cel social media nu va da randament la maximum dacă acel conţinut nu se îndreaptă către audienţa potrivită. Astfel, conţinutul nepersonalizat, circa 70% din total, se risipeşte, iar efortul depus şi bugetele cheltuite nu aduc randament. Facebook, Google Ads şi Twitter au nevoie de bani pentru a performa, iar 50% dintre marketeri nu pot măsura rezultatul eforturilor de marketing despuse. În tot acest context, clientul suferă cel mai mult pentru că nimeni nu mai are speranţa că va avea o experienţă plăcută şi coerentă, iar directorii de marketing lucreză cu obiective pe termen scurt întrucât trebuie să-şi justifice prezenţa de zece ani din sala de şedinţe”, rezumă Lee Randall.

  • FMI a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei globale pentru acest an. Cum va evolua economia României

    Aceasta reprezintă cea mai drastică scădere a prognozei privind creşterea economică globală din ultimii trei ani. În ianuarie 2012, Fondul a redus proiecţia pentru avansul economiei globale de la 4% la 3,3%, relatează Bloomberg.

    De asemenea, FMI a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei mondiale şi pentru anul viitor, anticipând o urcare cu 3,7%, comparativ cu 4%, cât a prognozat în luna octombrie.

    “Pe de o parte, economiile majore beneficiază de pe urma declinului preţului petrolului. De cealaltă parte, în mai multe părţi ale lumii, perspectivele economice slabe pe termen lung afectează cererea”, a declarat Olivier Blanchard, economistul şef al FMI.

    Cea mai mare economie europeană, cea a Germaniei, va avansa cu 1,5% în acest an, faţă de creşterea de 1,7% estimată în octombrie, în timp ce produsul intern brut al Franţei va urca cu 0,9% faţă de 1% anterior.

    Pentru Italia, FMI a redus prognoza de la 0,9% în octombrie la 0,4%, iar pentru Spania a urcat estimarea de la 1,7% la 2%.

    Fondul apreciază că, în Europa, investiţiile slabe vor cântări mai greu asupra economiei decât beneficiile datorate preţurilor scăzute ale petrolului şi adoptării de noi măsuri de stimulare a Economiei de către Banca Centrală Europeană. FMI a redus prognoza de creştere a economiei din zona euro la 1,2% de la 1,3% în octombrie.

    Economiile emergente din Europa, unde este inclusă şi România, vor înregistra o creştere de 2,9% în acest an şi de 3,1% anul viitor. Prin comparaţie, în luna octombrie FMI prognoza o urcare de 2,8% pentru 2015 şi 2,9% în 2016.

    China, a doua economie la nivel mondial, va avansa cu 6,8% în 2015, în scădere cu 0,3% faţă de estimarea anterioară.

    În schimb, SUA va înregistra o creştere economică de 3,6% în acest an, în urcare faţă de proiecţia din octombrie, de 3,1%. Fondul apreciază că preţul scăzut al petrolului şi politica monetară încă relaxată vor avea un impact pozitiv asupra economiei, în pofida majorării treptate a dobânzii cheie şi a reducerii exporturilor din cauza aprecierii dolarului.

    FMI a reiterat estimarea privind creşterea producţiei de petrol la nivel global în acest an cu până la 0,7%, apreciind că urcarea preţurilor petrolului şi a producţiei reprezintă un “nou tip de risc” mondial.

    În luna octombrie a anului trecut, FMI a estimat că economia României va creşte cu 2,5% în acest an, în timp Comisia Europeană anticipează un avans economic de 2,4% pentru 2015.

  • Peste 1.300 de atacuri informatice atribuite hackerilor islamişti au avut loc în Franţa

    Ministrul a precizat că a fost dat “un răspuns judiciar comun”, a cărui natură nu a precizat-o. El a subliniat, de asemenea, mobilizarea subdirecţiei poliţiei judiciare franceze care a activat platforma naţională Pharos, unde sunt semnalate în Franţa conţinuturile ilicite legate de Internet şi unde poliţiştii care se ocupă de Internet sunt foarte activi, relatează L’Express, în ediţia electronică.

    De la atentate, ei au supravegheat Internetul “zi şi noapte” pentru a monitoriza consecinţele acestora. Platforma “Pharos a tratat peste 25.000 de semnalări de conţinut ilicit pe Internet”, a declarat ministrul, vorbind despre “atacuri malware” asupra unor site-uri instituţionale şi private.

    Au fost realizate “contacte privilegiate” cu Facebook, Dailymotion sau Google şi au fost depuse “cereri de retragere” a unor site-uri sau înregistrări video “legate de atacurile teroriste”. “Puterea publică trebuie să ia iniaţitiva şi să îşi afirme puterea de a proteja internauţii” în faţa “ameninţărilor”, “în respect faţă de libertăţile publice”, a reafirmat Bernard Cazeneuve.

    Premierul francez, Manuel Valls, i-a cerut marţi ministrului de Interne propuneri “în următoarele opt zile” privind controlul Internetului. “Ele vor trebui să vizeze (…) reţelele sociale, folosite mai mult ca niciodată pentru crearea de contacte şi pentru achiziţii tehnice care să permită trecerea la act”, a asigurat Valls.

  • Aurescu: Măsurile de combatere a terorismului nu trebuie să afecteze libera circulaţie în UE

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, luni, la Bruxelles, că la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) au fost discutate o serie de măsuri care ar putea fi luate la nivelul miniştrilor de Externe din UE în vederea obţinerii “unor rezultate mai eficiente” în combaterea terorismului pe fondul evenimentele din Franţa, precum o angajare mai puternică a statelor din regiunea Orientului Mijlociu şi încurajarea abordării comunităţilor musulmane şi a comunităţilor de limbă arabă din Orientul Mijlociu şi din interiorul UE.

    El a precizat că trebuie luate în considerare şi “cauzele fenomenului terorist având în vedere că există o serie de probleme de incluziune şi integrare socială, economică şi culturală care trebuie să fie abordate nu numai prin intermediul măsurilor de aplicare a legii”, care sunt utile dar nu suficiente. “E necesar să fie gândite programe şi iniţiative alternative care să aibă în vedere tocmai aceste probleme care ţin de integrarea economică, socială, culturală a comunităţilor care sunt vulnerabile pentru radicalizare şi recrutare în cadrul unor iniţiative teroriste”, a declarat Aurescu, într-o conferinţă de presă.

    Şeful diplomaţiei a explicat că, în cadrul intervenţiei sale la CAE, a subliniat necesitatea ca setul de măsuri pe care îl va lua Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne în acest sens “să aibă în vedere necesitatea respectării depline a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

    Totodată, Bogdan Aurescu a subliniat că prin măsurile privind combaterea terorismului nu trebuie să fie afectate “realizări importante ale procesului de integrare europeană, cum este libera circulaţie a cetăţenilor europeni în interiorul UE”.

  • Faţa nevăzută a masacrului de la Charlie Hebdo: ascensiunea extremismului şi ipocrizia în susţinerea unei publicaţii controversate

    Actuala criză îşi are originea în prăbuşirea hegemoniei europene în Africa de Nord, după Al Doilea Război Mondial, şi nevoia Europei de forţă de muncă ieftină, explică George Friedman, preşedintele Stratfor. Felul în care au luat sfârşit relaţiile imperiale a făcut ca europenii să fie obligaţi să permită migraţia musulmanilor pe continent, iar graniţele permisive ale Uniunii Europene au făcut ca aceştia să se poată stabili după plac. În ceea ce priveşte musulmanii, aceştia nu au venit pentru o transformare culturală. Au venit să muncească şi să facă bani, cele mai simple motive. Apetitul europenilor pentru forţă de muncă ieftină şi apetitul de muncă al musulmanilor s-au combinat pentru a genera o mişcare masivă a populaţiilor.

    Problema este complicată de faptul că Europa nu mai este doar creştină. Creştinismul şi-a pierdut dominaţia asupra culturii europene, în secolele trecute, Europa adoptând doctrina secularismului. Pe continent au fost invitaţi şi primiţi oameni care nu numai că nu împărtăşesc această doctrină a secularismului, dar o şi resping. Ceea ce creştinii văd ca un progres care elimină conflictul sectar, pentru musulmani dar şi pentru unii creştini este pur şi simplu decadenţă, slăbirea credinţei şi lipsă de convingere.

    Zeci de lideri mondiali şi circa un milion şi jumătate de oameni au demonstrat la Paris pentru a deplânge asasinarea a 10 editori şi caricaturişti de la Charlie Hebdo şi a altor şapte oameni, poliţişti şi clienţi ai unui magazin evreiesc, de către trei islamişti radicali născuţi în Franţa, vrând să arate că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa.

    Guvernul preşedintelui francez François Hollande insistă că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită de teama unor noi atacuri. Dar scepticismul a apărut în rândul supravieţuitorilor de la Charlie Hebdo, care resping ca nesincer o parte din sprijinul primit, al celor care consideră publicaţia pur şi simplu ofensatoare, dar şi al unora care contestă respectarea drepturilor omului de către unii dintre cei peste 40 de lideri mondiali participanţi la marşul pentru unitate de la Paris. Între timp, tirajul primului număr al Charlie Hebdo de după atacul armat care i-a decimat redacţia, scos miercuri, 14 ianuarie, a fost mărit de la trei la cinci milioane de exemplare, pentru a face faţă unei cereri excepţionale în Franţa.

    Amploarea fără precedent a marşului de la Paris a vrut să demonstreze că Europa va îmbrăţişa întotdeauna valorile liberale şi toleranţa. Un eveniment mai elocvent pentru actuala atmosferă europeană ar putea fi însă o contrademonstraţie care a avut loc în Beaucaire, Franţa, condusă de Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional de extremă dreapta. Demonstraţia din Beaucaire s-a încheiat cu intonarea imnului naţional al Franţei şi cu scandarea „Aceasta este casa noastră“.

    Le Pen se află în prima linie a resurgenţei naţionalismului european, al cărui scop este izgonirea de pe pământul natal a celor consideraţi drept musulmani subversivi. La fel ca alţi lideri naţionalişti extremişti, Le Pen profită de îngrijorarea legitimă provocată de islamismul militant – 10.000 de soldaţi au fost desfăşuraţi în Franţa ca măsură de siguranţă – pentru a eticheta toţi musulmanii ca ostili valorilor culturale şi religioase ale Europei.

    Le Pen aseamănă prezenţa musulmanilor în Franţa cu ocupaţia nazistă, iar programul ei, autoritarist, prevede un moratoriu asupra imigraţiei, reintroducerea pedepsei cu moartea şi o primă politică franceză în domeniul beneficiilor sociale şi angajărilor.

    La mult timp după Al Doilea Război Mondial, fascismul este un spectru care încă bântuie continentul, dar dacă poziţia lui Le Pen şi a altor lideri naţionalişti europeni este fascistă este discutabil, notează Jacob Heilbrunn, editor la The National Interest, într-un articol publicat de Reuters.

     Graniţa între populismul afişat de aceşti lideri şi fascismul deschis al anilor ’20 şi ’30, când Adolf Hitler şi Benito Mussolini exprimau doctrinele superiorităţii rasiale, este una alunecoasă. Istoricii continuă să dezbată dacă Mussolini a fost fascist sau pur şi simplu un naţionalist oportunist.

    Obiectivul real al autoritariştilor de astăzi, politicieni care apelează la dorinţa publică pentru o mână de fier, este să se prezinte ca lideri legitimi care spun ce gândesc oamenii care se tem să o exprime public. Şi aceşti lideri de extremă dreapta sunt tot mai populari. Cartea pe care o joacă este cea a naţionalistului nedreptăţit. Ei îi consideră pe europeni drept victime ale imigranţilor musulmani rapaci.

    Le Pen, britanicul Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei, şi alţii ca ei vor să pară rezonabili şi acceptabili din punct de vedere social, în timp ce vorbesc susţinătorilor lor despre imigranţii paraziţi sociali care fie le fură locurile de muncă, fie trăiesc din ajutoare sociale.

    Spre deosebire de anii ’30, Le Pen şi alţi compatrioţi ai săi nu vorbesc despre exterminarea altor rase. Le Pen evită limbajul demagogic al tatălui său, Jean-Marie Le Pen, fost ofiţer în serviciile secrete în timpul războiului francez din Algeria, care a numit Holocaustul „un detaliu“. Mai mult, Le Pen vrea să atragă votanţii evrei care se tem de terorism. Ea oferă un autoritarism mascat, care etichetează imigranţii musulmani drept noul inamic intern.

    Noul argument naţionalist este că statele europene trebuie să îşi apere valorile tradiţionale prin respingerea himerei liberale a unei Europe unite, unice, cu graniţe deschise. Această politică a recompensat Frontul Naţional în alegerile parlamentare europene din luna mai a anului trecut cu 25% din voturi, iar acest scor este, potrivit analiştilor, în creştere.