BusinessMagazin

Blog

  • Cele cinci confederaţii sindicale dau în judecată Guvernul pentru desfiinţarea Inspecţiei Muncii

    Blocul Naţional Sindical (BNS), Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia Naţională a Sidicatelor Libere din România – Frăţia şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian au arătat, într-o conferinţă de presă, că sunt solidare în demersul referitor la abrogarea prevederilor privind desfiinţarea Inspecţiei Muncii şi apariţia Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

    Liderul BNS, Dumitru Costin, a precizat că în 29 decembrie 2014 a fost înregistrată o plângere prealabilă la Guvern, iar celelalte patru confederaţii s-au raliat şi, în 9 ianuarie, toate confederaţiile s-au adresat Avocatului Poporului, cerându-i să sesizeze Curtea Constituţională pentru ca aceasta să evalueze constituţionalitatea OUG 86/2014, respectiv a articolului 5, referitor la înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

    Sindicaliştii au precizat că şi alte organizaţii sindicale, dar şi inspectorate teritoriale de muncă au sesizat Avocatul Poporului, fără ca acesta din urmă să ia vreo măsură, şi, în acest context, confederaţiile sindicale au decis să cheme Guvernul în contencios administrativ.

    De asemenea, sindicaliştii au spus că vor scrie tuturor ambasadelor din ţările UE pentru a le semnala decizia Guvernului privind desfiinţarea Inspecţiei Muncii.

    La discuţiile din 9 ianuarie cu avocatul Poporului, reprezentanţii confederaţiilor sindicale au arătat că prevederile articolului 5 din OUG 86 nu se justifică şi s-au pronunţat în favoarea existenţei unei instituţii a Inspecţiei Muncii independente, autonome, în subordinea Parlamentului, instituţie care să fie reglementată în continuare prin lege organică.

    Avocatul Poporului a declarat că experţii instituţiei vor analiza petiţia înaintată de liderii confederaţiilor sindicale, aceasta urmând să fie soluţionată în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale.

    Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială vor fi desfiinţate, iar în locul acestora va fi formată, prin comasare, o structură unică, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, în subordinea Ministerului Muncii, a decis Guvernul, la sfârşitul anului trecut.

    Urmare a acestei decizii, în subordinea noii agenţii vor fi create, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, direcţii judeţene de muncă şi securitate socială, conform ordonanţei de urgenţă privind noua configuraţie a Guvernului.

    Agenţia va fi condusă de un secretar de stat numit de premier, la propunerea ministrului Muncii şi va prelua personalul celor două structuri comasate, dar cu încadrarea în numărul maxim de posturi.

    Confederaţia Sindicală “Cartel Alfa” a cerut, în 19 decembrie 2014, retragerea OUG privind comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială, considerând că această decizie încurajează frauda fiscală pe piaţa muncii şi transformă Inspecţia Muncii “într-un apendice politic cu caracter de ajutor social”.

    Potrivit “Cartel Alfa”, Convenţia 81 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificata de Guvern, stabileşte principiile de desfăşurare a activităţii de inspecţia muncii, subliniind că aceasta trebuie plasată în cadrul unei autorităţii naţionale cu putere de supraveghere şi control.

    Sindicaliştii au arătat că OUG 86/2014 a fost elaborată, adoptată şi publicată în Monitorul Oficial într-un “total secret”, fără niciun fel de informare, consultare sau aviz din partea partenerilor sociali, procedură obligatorie şi necesară, cu atât mai mult cu cât este vorba de un act normativ care vizează “domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei muncii”.

    Sindicaliştii “Cartel Alfa” au mai anunţat atunci că vor depune o plângere pe acest subiect la Organizaţia Internaţională a Muncii, invitând şi ceilalţi parteneri sociali să adere la acest demers.

    De asemenea, Grupul Parlamentar al PNL a cerut, în 22 decembrie 2014, Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 86/2014.

    PNL susţine că desfiinţarea Inspecţiei Muncii nu are caracter de urgenţă şi, mai mult, în loc să îmbunătăţească activitatea din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, o supune controlului guvernamental şi schimbărilor politice.

    Liberalii spuneau că ordonanţa încalcă şi articolul 6 din Convenţia 81/1947 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care precizează că “personalul Inspecţiei va fi format din funcţionari publici al căror statut şi condiţii de serviciu le asigură stabilitatea în funcţie şi independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară.”

  • NSA a pătruns în reţelele informatice nord-coreene înainte de atacul asupra Sony

    Potrivit oficialilor, un program clasificat al agenţiei s-a transformat într-un efort ambiţios de amplase de programe malware care pot urmări activitatea internă a multor computere şi reţele folosite de hackerii nord-coreeni, o forţă pe care armata sud-coreeană a estimat-o recent la aproximativ 6.000 de persoane. Majoritatea sunt comandaţi de principalul serviciu de informaţii al ţării, numit Biroul General de Recunoaştere, şi Biroul 121, unitatea sa secretă de hackeri, cu avanposturi în China.

    Dovezile strânse s-au dovedit critice în a-l convinge pe preşedintele Barack Obama să acuze Guvernul lui Kim Jong-un că a ordonat atacul împotriva Sony, potrivit unor oficiali şi experţi, care au vorbit sub acoperirea anonimatului despre operaţiunea secretă a NSA.

    Decizia lui Obama de a acuza Coreea de Nord că a ordonat cel mai destructiv atac împotriva unei ţinte americane şi de a promite răzbunarea, care a început sub forma unor noi sancţiuni economice, a fost foarte neobişnuită, întrucât Statele Unite nu au mai acuzat vreodată explicit un guvern că a orchestrat un atac împotriva unor ţinte americane.

    Timp de un deceniu, Statele Unite au implantat “balize” care pot cartografia o reţea informatică, alături de programe de supraveghere şi ocazional programe malware în sistemele informatice ale adversarilor străini. Administraţia cheltuieşte miliarde de dolari pe tehnologie, care a fost crucială pentru atacurile american şi israelian asupra programului nuclear iranian, şi documentele dezvăluite de Edward Snowden demonstrează că acestea au fost mobilizate şi împotriva Chinei.

    Pătrunderea extinsă a americanilor în sistemul nord-coreean ridică semne de întrebare în legătură cu capacitatea Statelor Unite de a alerta Sony în momentul în care atacurile prindeau contur, în toamnă, deşi Phenianul avertizase încă din iunie că difuzarea filmului The Interview va fi “un act de război”. Atacurile nu au părut însă neobişnuite. În ultimele săptămâni, anchetatorii au conchis că hackerii au petrecut mai mult de două luni, de la jumătatea lui septembrie şi până la jumătatea lui noiembrie, cartografiind sistemul informatic al Sony, identificând fişierele critice şi plănuind cum să distrugă computerele şi serverele. “Au fost incredibil de atenţi şi răbdători”, a declarat o persoană apropiată de anchetă. Dar chiar şi având o perspectivă asupra activităţilor nord-coreene, agenţiile de informaţii americane “nu puteau cu adevărat să înţeleagă severitatea” distrugerii în momentul în care au început atacurile, la 24 noiembrie.

  • Euro a deschis în piaţa interbancară aproape de 4,51 lei, iar francul se află la egalitate cu euro

    În jurul orei 10:00, euro era cotat în piaţa interbancară locală la 4,5040 – 4,5070 lei, faţă de 4,5080 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de vineri.

    La aceeaşi oră, un euro era cotat la 1,0016 franci pe pieţele externe, la acelaşi nivel la care se afla şi pe finalul ultimei şedinţe de săptămâna trecută. Euro a pierdut din nou teren în raport cu francul pe pieţele externe pe timpul nopţii, când au fost mai activi jucătorii din Asia, fiind cotat în acest interval şi la 0,988 euro/franc. Moneda europeană a revenit la egalitate cu francul şi chiar a trecut uşor peste acesta odată cu mutarea activităţii de tranzacţionare în Europa.

    “Avem un început foarte liniştit de săptămână. În raport cu francul elveţian, euro a venit a venit de sub pragul de 1 euro/ franc, după ce pe timpul nopţii a fost dus sub acest nivel pe piaţa asiatică. Pentru ziua de luni nu sunt aşteptate ştiri importante din perspectiva impactului pe euro. Statele Unite sunt închise şi când nu operează piaţa americană nu se întâmplă nimic. Ar putea fi ceva mişcare pe est-europene, dar nu vor fi mulţi jucători de afară. Dacă lipseşte SUA, Londra este foarte puţin activă. Totuşi, din cauza situaţiei francului elveţian ar putea ieşi în regiune unii oficiali cu declaraţii cu impact în piaţă”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele din piaţa locală au fost extrem de reduse în prima oră, cu doar două tranzacţii, la 4,5050 lei/euro, respectiv 4,5070 lei/euro.

    În regiune, forintul şi zlotul înregistrau o depreciere de 0,4% în deschiderea pieţei. Piaţa bancară din SUA este închisă luni pentru o sărbătoare naţională.

    BNR a anunţat vineri un nou curs record, după cel de joi, pentru francul elveţian, la 4,4228 lei/franc.

    Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era cotat foarte aproape de paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

    Cursul francului anunţat de BNR a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei, şi a atins un nou maxim, în timp euro a urcat de la 4,5034 lei la 4,5095 lei, iar dolarul a atins şi el un nou record, de 3,8863 lei.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Pentru dolar, BNR a anunţat un curs de 3,8863 lei, în urcare cu 3,53 bani (0,92%) faţă de joi, în contextul întăririi monedei americane în raport cu euro pe pieţele externe. Cursul dolarului a depăşit astfel recordul stabilit joi, de 3,851 lei.

    Paritatea pentru euro a urcat cu 0,61 bani, la 4,5095 lei. Cursul record pentru euro a fost înregistrat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

  • Trei sferturi dintre companiile din Bucureşti care s-au relocat în 2014 au ales zona de nord

    „Clădirile noi cu suprafeţe foarte mari livrate în 2014 sau aflate în construcţie în zona de nord au atras cei mai multi chiriaşi, proximitatea metroului, a zonei rezidenţiale pentru expaţi, a noului mall şi calitatea superioară a proiectelor au reprezentat principalele motive pentru care au fost alese aceste clădiri. Estimăm că şi în 2015 această zonă se va menţine pe primul loc ca  volum total de suprafeţe tranzacţionate”, declară Alexandru Petrescu, managing partner ESOP Consulting.

    Clădiri preferate de chiriaşi în 2014 au fost Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, situată în zona Barbu Văcărescu din centru-nord, cu 11 contracte încheiate în 2014,  Hermes Business Campus, din zona Dimitrie Pompeiu, care a atras zece chiriaşi, care au închiriat în total peste 14.000 mp, Ethos House, cu şase clienţi noi şi parcurile de afaceri pentru care au optat companiile multinaţionale care au dorit să-şi strângă angajaţii sub acelaşi acoperiş – Globalworth Campus (Telekom, 25.000 mp), North Gate (Renault, 20.000 mp), Bucharest One (Vodafone, 16.000 mp) şi Green Court (Orange, 13.700 mp).  

    „Estimăm că în 2015 şi în 2016 pe lângă tranzacţiile din zona de nord vor începe să crească, ca număr şi ca suprafaţe închiriate şi tranzacţiile din zona de centru-vest unde s-au anunţat mai multe proiecte care cumulează peste 100.000 mp cum ar fi Sema Park, Afi Business Parc, Orhideea Towers”, mai spune Alexandru Petrescu.

  • Cum s-a făcut de-a ajuns Amazon să câştige Globuri de Aur

    În ultimii doi-trei ani, Netflix a început să piardă din utilizatori în faţa altor servicii, unele dintre acestea fiind dezvoltate de companii ce îşi permit să investească sume considerabile. Este greu de compilat o listă cu toate companiile care îşi doresc să concureze cu Netflix, însă câteva dintre acestea au şi posibilitatea financiară de a o face. Una dintre acestea este Amazon, care a decis în urmă cu trei ani intrarea pe piaţă şi care a reuşit deja, cel puţin într-un domeniu, să depăşească liderul.

    Globurile de Aur au marcat o victorie pentru industria serviciilor de transmisie a conţinutului video, în condiţiile în care Amazon a câştigat două premii, iar Netflix unul. Transparent, show-ul produs de Amazon, care spune povestea unui transsexual, a fost marele câştigător al serii de 11 ianuarie 2015, câştigând atât premiul pentru cel mai bun actor de comedie (Jeffrey Tambor), cât şi cel acordat celui mai bun serial de comedie. A fost primul Glob de Aur pentru cel mai bun serial obţinut de o companie din industria de streaming. „Este ceva mare. Este mai mare chiar decât mine. Amazon este de astăzi cel mai bun prieten al meu“, a spus actorul în timpul discursului de acceptare. Kevin Spacey a primit premiul pentru cel mai bun actor într-un rol dramatic pentru House of Cards, aceasta fiind singura distincţie obţinută de cei de la Netflix.

    Woody Allen, la primul său serial

    La scurt timp după ridicarea Globului de Aur, reprezentanţii Amazon au anunţat semnarea unui contract cu legendarul regizor Woody Allen. Allen urmează să se ocupe de scenariul şi regia unei noi serii originale, numele proiectului nefiind încă dezvăluit. Colaborarea cu un regizor de calibru reprezintă un câştig nu doar pentru Amazon, ci pentru întreaga industrie de profil, având în vedere că în mod tradiţional Hollywoodul s-a îndreptat mai degrabă către studiouri de filme sau către televiziuni cu un istoric bine definit.

    „Amazon Studios anunţă că a semnat un contract cu Woody Allen pentru producerea unui serial cu episoade de 30 de minute. Spre deosebire de proiectele noastre anterioare, un întreg sezon a fost comandat din start“, a spus Roy Price, vicepreşedintele Amazon Studios. „Woody Allen este un vizionar care semnează unele dintre cele mai bune filme din istorie, şi este o onoare să putem lucra alături de el. Suntem nerăbdători să difuzăm primul său serial în exclusivitate abonaţilor noştri.“

    Woody Allen a reacţionat în stilul caracteristic: „Nu ştiu cum am ajuns în acest proiect, chiar nu ştiu la ce m-am angajat. Sincer, cred că Roy Price va ajunge să regrete decizia“, a glumit regizorul.

    De la retail la conţinut video

    Amazon a beneficiat de statutul său pe piaţa de retail şi a mers un pas mai departe, oferind mai multe beneficii celor care sunt dispuşi să plătească în plus. Amazon Prime a debutat ca un program de fidelizare ce oferea, contra unei sume anuale, livrarea gratuită pentru orice produs cumpărat de pe Amazon.com. „Milioane de abonaţi Prime se bucură deja de livrarea rapidă a produselor“, declara în 2011 Robbie Schwietzer, vicepreşedinte al Amazon Prime. „Adăugând accesul la mii de filme şi seriale TV, oferim acestora mai multă valoare pentru banii plătiţi. Pe lângă accesul garantat la serviciul de video streaming, abonaţii Prime pot alege livrarea în doar două zile la milioane de produse disponibile pe Amazon.com; ei mai pot împrumuta, lunar, o carte pentru Kindle.“

    La sfârşitul anului 2014, numărul celor care aveau conturi Prime se apropia de 25 de milioane. Amazon a lansat Instant Video ca parte a abonamentului Prime. A urmat Amazon Studios, casa de producţie care a beneficiat de un buget de peste 100 de milioane de euro pentru a produce mai multe episoade pilot, urmând ca abonaţii să voteze care dintre acestea merită să se transforme într-un serial întreg.

    În primă fază, Amazon a lansat 14 episoade pilot, dintre care cinci au primit unda verde pentru mai multe episoade. În a doua fază, de-a lungul anului 2014, compania a propus alte 14 serii, fiind alese şapte, printre care şi Transparent. O nouă serie de episoade pilot, respectiv 13, au fost lansate pe 15 ianuarie. Până în prezent, Amazon Studios a prezentat publicului 97 de episoade.

    Amazon.com a început în 2012 construirea unei baze de date cu seriale, emisiuni de televiziune şi filme, similară celei deţinute de Netflix, spre satisfacţia unor companii precum Time Warner sau CBS. Compania a dezvăluit primele proiecte spre finalul anului 2013, dar între timp a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a obţine drepturile de difuzare, prin serviciul Amazon Prime, a unor seriale precum Downtown Abbey sau Falling Skies.

    În septembrie 2012, Amazon a semnat o înţelegere valabilă timp de trei ani cu Epix pentru a difuza filme de mare succes, precum The Hunger Games. Contractul a crescut numărul de titluri disponibile prin serviciul Prime până la 25.000.

  • Europenii îşi testează hotărârea de consolidare a cooperării în combaterea terorismului

    Cooperarea în materie de informaţii, în lupta împotriva traficului de arme sau pentru a crea un registru comun de pasageri aerieni a devenit o prioritate pentru liderii europeni după atentatele de la Paris, soldate cu 17 morţi, şi vasta operaţiune antijihadistă de la sfârşitul săptămânii trecute din Belgia pentru dejucarea unor atacuri împotriva poliţiei.

    Reuniunea de luni le va permite europenilor să îşi afişeze hotărârea de a acţiona rapid, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Interne de la Riga din 28 ianuarie şi mai ales a summitului şefilor de stat şi de guvern europeni din 12 februarie, consacrat luptei împotriva terorismului şi “combatanţilor” europeni care se întorc din Siria sau Irak.

    Dovadă a mobilizării internaţionale, mai mulţi şefi ai diplomaţiei UE vor participa, de asemenea, joi la Londra la o întâlnire organizată în comun de Marea Britanie şi Statele Unite între ţările membre ale coaliţiei împotriva extremiştilor din gruparea Stat Islamic (SI), care atacă în Irak şi Siria.

    Între miniştrii UE, discuţiile de luni riscă să fie foarte agitate în special pe principalul punct de pe agendă şi anume relaţiile cu Moscova. Acestea nu au fost niciodată atât de proaste de la sfârşitul Războiului Rece.

    Cele 28 de ţări membre sunt foarte divizate, între cele din estul Europei, care au suportat jugul sovietic şi care sunt adeptele unei severităţi accentuate, şi cele care pledează pentru dialogul cu Moscova, chiar pentru o ridicare a sancţiunilor, mai ales atunci când economiile lor sunt legate strâns de Rusia.

    Cooperarea pe tema Siriei şi a grupării Stat Islamic

    Pentru noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, acuzată de unii că este prea conciliantă cu Rusia, exerciţiul este delicat. Un document de lucru care le cere miniştrilor să reflecteze la “o abordare mai proactivă pentru a determina Rusia la o schimbare politică” a circulat săptămâna trecută.

    Documentul sugerează câteva domenii pentru o “reangajare selectivă şi graduală” cu Moscova, în primul rând cooperarea în materie de politică externă, mai ales în privinţa Siriei şi lupta împotriva SI, dar şi Libia şi negocierile nucleare cu Iranul.

    Acesta insistă asupra faptului că avansarea dialogului cu Rusia “nu înseamnă o revenire la o situaţie normală” şi ar trebui să fie “strâns legată” de punerea în aplicare completă a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în septembrie. Acestea, care prevăd o încetare a focului, se află în prezent într-un punct mort în timp ce situaţia din estul Ucrainei se deteriorează din nou, odată cu ofensiva împotriva aeroportului din Doneţk.

    Textul are în vedere mai ales o “diferenţiere” între sancţiunile legate de Crimeea, care “ar trebui menţinute atât timp cât continuă anexarea”, şi cele vizând “destabilizarea estului Ucrainei”, întinzând clar mâna Moscovei dacă armele sunt reduse la tăcere în Donbas, unde conflictul a provocat peste 4.800 de morţi începând din aprilie. “UE ar trebui să fie pregătită să revizuiască sancţiunile imediat ce Rusia pune în aplicare acordurile de la Minsk”, apreciază documentul.

    UE a impus sancţiuni economice limitate după anexarea Crimeei în martie. Cele legate de situaţia din estul Ucrainei sunt mult mai dure şi sunt considerate ca fiind parţial responsabile de prăbuşirea rublei şi agravarea crizei economice care afectează în prezent Rusia.

    Aceste ipoteze de lucru au nemulţumit unele state membre. Să cedezi înseamnă acum “să rişti să trimiţi un semnal necorespunzător (…) Putin ar fi recompensat pentru comportamentul său”, a comentat un diplomat. “Nu este posibil să decuplezi relaţiile UE-Rusia de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a afirmat un alt diplomat.

    Dezbaterea abia va începe luni. Rusia va fi în centrul unui summit al liderilor europeni în martie, cu mize mult mai mari: ei vor trebui să decidă dacă înnoiesc diferite segmente de sancţiuni impuse de UE de la începutul crizei ucrainene.

  • Luni, 19 ianuarie, cea mai deprimantă zi din 2015

    Teoria despre “Blue Monday” (Lunea tristă, n.r.) a apărut în 2005, când psihologul britanic Cliff Arnall a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai îngrozitoare zile ale anului.

    Psihologul a luat în considerare condiţile meteo din această perioadă, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional, sărbătorile de iarnă, precum şi faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni.

    Astfel, Cliff Arnall a stabilit că cea de-a treia zi de luni a anului este cea mai deprimantă zi, având în vedere că, în această perioadă, oamenii manifestă o stare de tristeţe, inactivitate şi consumă carbohidraţi în exces.

    Însă această teorie a psihologului a fost cauza unor dispute, întrucât acesta a creat formula ca parte a unei campanii de marketing pentru o companie de turism. Astfel, s-a luat în calcul ideea că opinia publică este influenţată să îşi programeze o vacanţă în această perioadă pentru a scăpa de starea de depresie.

    În schimb, în 2014, o companie de băuturi a contrazis această teorie, anunţând că “Blue Monday” nu este în cea de-a treia zi de luni a anului, ci în prima zi de luni a anului. Această zi, considera compania, este cea mai deprimantă, întrucât este prima luni la locul de muncă în noul an.

    Un studiu realizat pe un eşantion de 2.000 de britanici a arătat că persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai uşor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experţii recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exerciţiile la sală.

  • Kronospan merge înainte cu fabrica de la Sebeş, ignorând protestele populaţiei

    Investiţia, estimată la peste 80 mil. lei (18 mil. euro), este contestată de localnici care ieri au protestat pentru a doua oară împotriva acestui proiect. Potrivit Mediafax, 1.200 de persoane au ieşit în stradă pentru a susţine că această investiţie nu trebuie să aibă loc deoarece formaldehida este o substanţă cancerigenă.

    „În lumea aceasta, există foarte multe substanţe catalogate ca fiind cancerigene. Formaldehida este o substanţă reglementată, care se produce peste tot în lume. Există limite reglementate pentru emisii, în anumite concentraţii (…) Noi şi acum producem 30.000 de tone de formaldehidă (…) Studiile au arătat că nu va exista un impact semnificativ asupra mediului“, a spus Oana Bodea, directorul de relaţii publice al Kronospan.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Agenţia Internaţională pentru Energie: Preţul petrolului va începe să urce în a doua jumătate a anului

    Agenţia a revizuit în scădere avansul producţiei de petrol din statele din afara OPEC, cu 350.000 de barili pe zi. Astfel, producţia în aceste state va avansa cu 950.000 de barili pe zi în acest an, aceasta fiind prima reducere a prognozei de creştere a producţiei din afara OPEC din iulie anul trecut, când agenţia a prezentat primele estimări legate de anul 2015.

    În aceste condiţii, piaţa se va “reechilibra” în a doua jumătate a acestui an, ceea ce va conduce la urcarea preţurilor.

    AIE, care acordă consultanţă pentru 29 de state în domeniul politicilor energetice, a precizat că efectele creşterii producţiei din SUA asupra pieţei sunt încă “”marginale”.

    Cotaţiile petrolului au coborât cu aproape 60% faţă de vârful atins în luna iunie a anului trecut, sub 50 de dolari pe baril, după ce OPEC a refuzat să reducă producţia, pentru a-şi apăra cota de piaţă în faţa Statelor Unite.

  • Percheziţii DNA la IPJ Timiş şi Poliţia Recaş, printre cei vizaţi fiind şi şefii Poliţiei Judeţene

    De asemenea, au loc percheziţii şi la sediul Primăriei Recaş, condusă de Pavel Teodor (PSD).

    Potrivit unor surse judiciare, în acest dosar sunt vizaţi şeful Inspectoratului Poliţiei Judeţene (IPJ) Timiş, comisar-şef Sorin Muntean, adjunctul acestuia, comisar-şef Florin Bolbos, precum şi şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, şi doi ofiţeri de la Serviciul Circulaţie Rutiere.

    Sursele citate mai spun că procurorii DNA fac cercetări privind mai multe fapte de corupţie în ceea ce îi priveşte pe aceştia, iar şase persoane urmează să fie aduse la audieri la sediul DNA Timiş.

    La percheziţii, care au loc la sediile Poliţiei Judeţene Timiş, Poliţiei Recaş, Primăriei Recaş şi Serviciului Circulaţie Rutieră, care se află în aceeaşi clădire cu IPJ, participă procurori DNA şi jandarmi de la Brigada Specială de Jandarmerie.

    Într-un comuni cat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie precizează că procurori DNA – Serviciul Teritorial Timişoara fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie comise în perioada 2013 – 2014.

    Astfel, au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea avînd loc la instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice.

    Comisarul-şef Sorin Muntean conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş din octombrie 2012, fiind numit interimar printr-un ordin al ministrului Mircea Duşa. În luna martie 2013, el a fost numit pe acest post în urma unui concurs. Comisarul-şef Sorin Muntean are 45 de ani şi este născut în localitatea Chişineu Criş, judeţul Arad. Lucrează de peste 20 de ani în Poliţie şi este ofiţer specialist I.

    Comisarul şef Florin Bolbos este adjunctul şefului IPJ Timiş din anul 2010, funcţia fiind obţinută în urma unui concurs. El are 41 de ani şi este din localitatea Pişchia din judeţul Timiş. Anterior, a condus serviciul Poliţiei Rutiere Timiş, iar în Poliţie lucrează din 1995.

    Marcel Crăciunescu se află la conducerea Serviciului Circulaţiei Rutiere Timiş din anul 2012, iar soţia acestuia, Gabriela Crăciunescu, este consilier judeţean PSD.