BusinessMagazin

Blog

  • Şeful Poliţiei Rutiere Timiş, şeful Poliţiei Recaş şi şeful Poliţiei Locale Recaş, reţinuţi

    Procurorii DNA Timişoara au decis, în noaptea de luni spre marţi, după aproximativ şapte ore de audieri, să îl reţină pentru 24 de ore pe Şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, comisar şef Marcel Crăciunescu, acesta fiind cercetat într-un dosar vizând fapte de corupţie comise în perioada 2013 – 2014, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Totodată, au primit ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore şeful Poliţiei Recaş, Marian Temu, precum şi şeful Poliţiei Locale Recaş, Doru Berzescu.

    Aceştia au fost conduşi în arestul IPJ Timiş.

    În acelaşi dosar au mai fost reţinuţi, luni seară, şeful IPJ Timiş, Sorin Muntean, şi adjunctul său, Florin Bolbos, dar şi doi ofiţeri de la Poliţia Rutieră Timiş, Cosmin Bledea şi Vasilică Gârbaci.

    De asemenea, a fost reţinut pentru 24 de ore, în acelaşi dosar, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel.

    Toţi cei opt reţinuţi în acest dosar urmează să fie prezentaţi, marţi, în faţa judecătorilor de la Tribunalul Timiş cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii DNA Timişoara au mai decis să îl cerceteze sub control judiciar pe omul de afaceri Eugen Milutinovici.

    Milutinovici ar fi declarat anchetatorilor, potrivit unor surse judiciare, că a discutat cu prefectul de Timiş, Eugen Dogariu, despre situaţia unui poliţist de la Recaş care nu s-ar fi supus ordinelor superiorilor de a nu aplica amenzi pe perioada campaniei electorale. Primarul din Recaş, Teodor Pavel (PSD) le-ar fi solicitat şefilor IPJ să dea ordin subordonaţilor să nu aplice amenzi pe durata campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2014.

    Persoanele reţinute au fost audiate, luni, de către procurorii DNA, după ce, în cursul aceleiaşi zile, timp ce aproximativ zece ore, au avut loc percheziţii în Timiş şi Arad, la instituţii publice, sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care ar viza infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie comise în perioada 2013 – 2014, cercetările fiind făcute pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu şi şantaj.

    Surse judiciare au declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că percheziţiile au fost făcute la IPJ Timiş, Serviciul Circulaţie Rutieră, Poliţia oraşului Recaş, Primăria Recaş şi Poliţia Locală din cadrul Primăriei Recaş, precum şi Secţia de Poliţie Autostrăzi – Biroul de Poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac. Percheziţii au avut loc şi la locuinţa şefului Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, din satul Ghiroda, precum şi la locuinţa părinţilor acestuia, din Timişoara.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor obţinute de MEDIAFAX, unor poliţişti din cadrul Poliţiei Recaş li s-a cerut să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu de către unii şefi care le-au interzis lucrătorilor din cadrul compartimentului rutier Recaş efectuarea de controale şi acţiuni pe linie de poliţie rutieră pe drumul comunal DC 147, drumul judeţean DJ 609E, precum şi pe străzile din localităţile aflate pe raza de competenţă a Poliţiei oraşului Recaş.

    Motivul invocat ar fi fost că primarul din Recaş, Teodor Pavel, nu doreşte să mai fie sancţionaţi cetăţenii oraşului Recaş, mai ales în perioada campaniei electorale prezidenţiale.

    În aceleaşi documente ale anchetatorilor se precizează că poliţiştii care nu se conformau acestei dispoziţii erau mutaţi în alte posturi sau le erau desfiinţate posturile, iar pentru a-şi îndeplini scopul primarul acţiona şi pe linie politică, apelând la omul de afaceri Gelu Milutinovici şi la reprezentanţi ai Prefecturii Timiş.

    De altfel, surse judiciare spun că un poliţist de la Recaş ar fi fost mutat abuziv la Poliţia Lugoj.

    Sursele citate mai spuneau că şefi din Poliţie ar fi luat mită sub formă de anvelope pentru autoturisme, pentru avansări în grad, avansările fiind făcute la 1 decembrie 2014.

    Conform surselor citate, în anchetă ar mai fi vizaţi prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici, soţul directoarei DGASPC Timiş, Valentina Emilia Milutinovici, care este şi preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Timiş.

    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, prefectul Eugen Dogariu a spus că nu ştie nimic despre ancheta DNA, aflând din presă că se fac mai multe percheziţii la instituţii publice din Timişoara.

    În cursul după-amiezii, au fost duşi la audieri comisarul şef Claudiu Chebici, şeful Poliţiei municipiului Lugoj, şi comisarul şef Marius Rad, şeful Poliţiei Rutiere Lugoj, surse judiciare afirmând că aceştia sunt audiaţi în calitate de martori. După aproximativ două ore, Claudiu Chebici a părăsit sediul DNA, spunând că a dat declaraţii în calitate de martor, dar refuzând să facă declaraţii.

    Comisarul şef Sorin Muntean conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş din octombrie 2012, fiind numit interimar printr-un ordin al ministrului Mircea Duşa. În luna martie 2013, el a fost numit pe acest post în urma unui concurs. Comisarul şef Sorin Muntean are 45 de ani şi este născut în localitatea Chişineu Criş, judeţul Arad. Lucrează de peste 20 de ani în Poliţie şi este ofiţer specialist I.

    Comisarul şef Florin Bolbos este adjunctul şefului IPJ Timiş din anul 2010, funcţia fiind obţinută în urma unui concurs. El are 41 de ani şi este din localitatea Pişchia din judeţul Timiş. Anterior, a condus serviciul Poliţiei Rutiere Timiş, iar în Poliţie lucrează din 1995.

    Marcel Crăciunescu se află la conducerea Serviciului Circulaţiei Rutiere Timiş din anul 2012, iar soţia acestuia, Gabriela Crăciunescu, este consilier judeţean PSD.

    Eugen Dogariu, în vârstă de 38 de ani, este prefect al judeţului Timiş din mai 2012, după ce în perioada august 2010 – mai 2012 a fost şeful Biroului audit şi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a lucrat pentru câteva luni şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, iar în perioada martie 2009 – februarie 2010 a fost subprefect.

    Eugen Dogariu este un apropiat al ministrului Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu (PSD), care a fost viceprimar al Timişoarei. În trecut, Dogariu a fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, dar şi secretar de stat în relaţia cu Parlamentul, Sindicatele şi Patronatul.

    Primarul din Recaş, Teodor Pavel, se află la primul mandat, fiind ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD, în baza OUG care a permis migraţia aleşilor locali fără a-şi pierde mandatul.

  • Serviciile secrete britanice au interceptat e-mailurile unor jurnalişti la nivel internaţional

    Potrivit cotidianului, GCHQ a spionat e-mailurile jurnaliştilor de la BBC, The Guardian, Le Monde, postul de televiziune NBC, cotidienele New York Times şi Washington Post, tabloidul The Sun şi agenţia de presă Reuters.

    E-mailurile jurnaliştilor făceau parte dintre cele 70.000 de mesaje interceptate în mai puţin de zece minute în 2008 de GCHQ, echivalentul britanic al Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) americană, potrivit analizei efectuate de Guardian în cazul documentelor dezvăluite de fostul consilier al agenţiei americane, Edward Snowden.

    E-mailurile puteau fi consultate pe site-ul GCHQ de către toţi angajaţii autorizaţi, potrivit articolului The Guardian.

    Potrivit directivelor de securitate internă citate de cotidian, serviciile secrete britanice consideră jurnaliştii o “potenţială ameninţare pentru securitate”, în special jurnaliştii de investigaţie, care apar drept ameninţări de acelaşi tip cu teroriştii şi hackerii.

    Publicarea acestor informaţii are loc în timp ce Guvernul britanic este presat să limiteze mijloacele de spionare a comunicaţiilor jurnaliştilor, după dezvăluirile potrivit cărora poliţia a avut acces la desfăşurătoarele telefonice ale jurnaliştilor pentru a le identifica sursele din cadul poliţiei.

    Peste 100 de editori de la ziare britanice au publicat o scrisoare comună prin care cer Guvernului să împiedice forţele de ordine să consulte desfăşurătoarele telefonice ale jurnaliştilor fără autorizaţia unui judecător.

    Premierul David Cameron şi-a multiplicat apelurile la o consolidare a metodelor de supraveghere după atentatele jihadiste din 7 şi 9 ianuarie de la Paris, soldate cu 17 morţi.

  • Iustin Capră, inventatorul rucsacului zburător, a murit la 81 de ani

    Conform reprezentanţilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Iustin Capră a decedat luni seară, în jurul orei 19.00, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El se afla internat de duminică în secţia “Iinterne”, fiind cunoscut ca diabetic, necropsia urmând a stabili cauza morţii. În 22 februarie Iustin Capră ar fi împlinit 82 de ani.

    Capră este unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori români, obţinând numeroase premii la saloane internaţionale. Printre distincţiile obţinute se numără premiul “Ifia Eco”, obţinut la Geneva, în 2008) pentru cea mai bună invenţie ecologică, respectiv un Triciclu electric sau hibrid (realizat împreună cu Marian Velcea), Diploma Salonului Internaţional de invenţii de la Geneva, Medalia de Aur la Salonul Internaţional de Inventică Pro Invent 2009-Cluj-Napoca, Premiul Arca 2007 pentru întreaga activitate.

    Printre invenţiile sale se numără un rucsac zburător, construit în anul 1956, un aparat portativ pentru zbor individual, pentru care inventatorul a fost la acea vreme arestat, fiind bănuit că l-a făcut pentru a fugi din România.

    Conform paginii oficiale de pe o reţea de socializare, la trei ani şi jumătate de la realizarea rucsacului zburător invenţia lui Iustin Capră a fost brevetată de americani şi folosită de cosmonauţi la deplasările intercapsulare, iar în anul 2002 americanii au recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut inventatorului român.

    Iustin Capră a construit maşini nepoluante fără volan şi fără pedalier, cu comenzi făcute de la un buton de pe carcasa fotoliului, a construit mai multe prototipuri de maşini şi motorete, alimentate de acumulatori.

    Capră, care a fost de profesie inginer şi a lucrat ca ofiţer de aviaţie, locuia în judeţul Prahova, unde s-a născut.

    “De meserie eu sunt român, iar la asta nu voi renunţa niciodată, chiar dacă cei din jur mă privesc ca pe un tataie ţicnit”, scria Iustin Capră în urmă cu o săptămână pe pagina sa de pe o reţea de socializare.

  • Ieşirile de capital din Rusia au crescut de 2,5 ori anul trecut, la 151 miliarde dolari

    În 2013, acest fenomen recurent în Rusia a dus la retragerea din ţară a unor fonduri de 61 de miliarde de dolari.

    Banca centrală estima la începutul lunii decembrie să retragerile de capital vor totaliza 128 de miliarde de dolari, dar deprecierea rublei la sfârşitul anului trecut, din cauza prăbuşirii cotaţiilor petrolului şi a panicii populaţiei care a cumpărat masiv valută, a agravat fenomenul.

    În trimestrul patru, retragerile de capital au atins 72,9 miliarde de dolari, faţă de 16,9 miliarde de dolari cu un an în urmă.

    Banca centrală a explicat că indicatorul a fost umflat de lichidităţile şi valuta puse la dispoziţia băncilor, pentru a le ajuta să reziste devalorizării rublei.

    Ieşirile de capital au fost accelerate de rambursarea de datorii contractate de companii ruse în străinătate, pe fondul accesului limitat la finanţarea pe pieţele externe, din cauza sancţiunilor occidentale.

    “În 2015, valoarea acestor plăţi externe se va reduce, ceea ce va avea un efect pozitiv asuşra ieşirilor de capital”, a precizat banca centrală.

    Economiştii băncii ruseşti Alfa Bank au avertizat însă că retragerile de capital se vor menţine la un nivel foarte ridicat în 2015, în condiţiile în care banca centrală va continua să ofere băncilor lichidităţi în ruble.

  • Cei trei tineri din spatele imaginii online a lui Klaus Iohannis vor să transforme în business succesul de la prezidenţiale

    Cum transformi într-un business succesul campaniei online de la alegerile prezidenţiale?

    Radu Negulescu are 27 de ani. E serios şi corect îmbrăcat. A început să câştige bani singur dinainte de a avea buletin şi şi-a înfiinţat în primul an de facultate firma care a ajuns anul acesta în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe. Ioan are 36 de ani, este cel mai în vârstă. Vorbeşte cu accent moldovenesc, este creativul din grup şi un antreprenor care petrece câteva luni pe an prin lume). Vlad are 35 de ani, este tipul hipsterului care vorbeşte puţin despre importanţa lucrurilor pe care le face. Gândeşte repede, zâmbeşte mult, este entuziast şi cumva introvertit.

    Cei trei sunt un grup tânăr şi vesel despre care ai spune cu drag că urmează să cucerească lumea. Atâta doar că ei au cucerit-o deja. Dar au cucerit-o pe neaşteptate şi într-un iureş care nu le-a lăsat timp să realizeze prea mult ce se întâmplă. Au cucerit-o dintr-un subsol de pe bulevardul Kiseleff şi tot asediul cu bătăliile aferente a durat cam trei luni.

    Cei trei, care s-au adunat laolaltă săptămâna trecută pentru prima dată după alegerile din 16 noiembrie, au coagulat în jurul lor o echipă care a făcut campania online a candidatului ACL la Cotroceni, Klaus Iohannis. Descriu experienţa din campanie fără exaltare, cu conştiinţa faptului că au făcut lucrurile cum trebuie şi că au muncit mult mai mult decât credeau că pot să muncească: „A fost mizerabil de greu şi groaznic de frumos în campanie, până la ultima clipă. Indiferent de rezultat, am fi rămas cu o experienţă extraordinară“, rezumă ei cele trei luni de campanie. „Au fost trei luni şi-un pic cât trei ani, au fost trei luni în care m-am reinventat de zece ori, în care am învăţat cât nu mă puteau învăţa toate şcolile din lume“, sintetizează Radu Negulescu campania pe blogul său.

    Uitându-se în urmă, Radu, Ioan şi Vlad spun că nu au avut un roadmap clar legat de campania online. „I-am spus candidatului de la început că îi vom aduce 1 milion de like-uri şi un engagement bun şi i-am adus. Am setat o ţintă ambiţioasă pentru că o astfel de ţintă îţi impune un anumit stil de lucru. Dacă ţinteşti maxim, munceşti maxim şi chiar dai dincolo de ceea ce credeai că poţi da. Am pus o ţintă mare şi am construit sănătos în jurul ei“, concluzionează cei trei care a fost secretul succesului din social media al candidatului ACL.

    Vlad Tăuşance spune că au avut tot timpul senzaţia din filmele americane în care câţiva oameni pe care nu îi cunoaşte nimeni stau într-o încăpere şi desenează traiectoria unui destin politic. Însă a mai fost ceva, o diferenţă care a făcut campania din subsolul din Kiseleff diferită de campaniile anterioare din România: „Ce am simţit nou a fost mai degrabă un vibe de tehnologie de vârf aplicată decât de partid sau de task politic. Radu (Negulescu – n.r.) ne-a convins pe toţi şi ne-a învăţat să tratăm campania ca pe un start-up, cu tot ce înseamnă asta“. Radu Negulescu, un tânăr de 27 de ani din Baia Mare, care a fost coordonatorul campaniei online şi (parţial) de creaţie, este cel care i-a adus împreună pe toţi cei care au lucrat în campanie.

    În acest punct vine aproape natural întrebarea: cum a ajuns însă un tânăr de 27 de ani din Baia Mare să coordoneze campania la nivel naţional a candidatului ACL? Radu Negulescu sintetizează simplu decizia de a se alătura campaniei: „Eu ştiam nişte oameni la PNL, făcusem anterior joburi de tehnologie pentru ei – site, manual de identitate şi alte proiecte. M-au întrebat dacă ne putem ocupa de campania online, am acceptat, am fost numit coordonator pe zona online şi creativă“.

    Îi atrag atenţia că sintagma „cunoşteam nişte oameni la PNL“ este sensibilă şi detaliază povestea, care se suprapune cu povestea sa personală şi de business: „Povestea nu este fantastică. M-am lăsat de facultate de trei ori, pentru că am început să fac business de foarte devreme şi mi s-a părut mai util să cresc afacerea decât să învăţ lucruri care nu prea se mai aplică acum. Nu am părinţi implicaţi politic la PNL sau în altă parte, nu am avut nicio relaţie dubioasă sau care să poată ridica vreun semn de întrebare. Şi eu mă suspectez câteodată, dar chiar nu am nimic ascuns, obscur, care să mă fi propulsat. Am muncit enorm, nu am primit şi nu am luat niciodată lucrurile de-a gata“.

    Radu Negulescu a fondat în urmă cu opt ani firma Trencadis, care are acum 50 de angajaţi, 3 birouri în România şi a avut afaceri de peste 4 milioane de lei în 2014. Trencadis a pornit la drum când Radu Negulescu avea 19 ani şi era în primul an de facultate, dar şi în căutare de proiecte în care să lucreze: „Prietena unui prieten m-a rugat să refac un site pentru o cunoştinţă de-a ei. Aşa am ajuns să fac site-ul primăriei Dragomireşti din Maramureş. I-am rugat să mă recomande dacă sunt mulţumiţi de munca mea şi ei m-au recomandat; aşa am ajuns să fac site după site până când am realizat că am făcut peste 500 de site-uri de primării, atunci m-am oprit şi am trecut pe licitaţiile de proiecte mai mari din zona guvernamentală“.

  • Volksbank a decis să menţină trei luni cursul francului elveţian din 31 decembrie, de 3,8035 lei

    Pentru a veni în ajutorul clienţilor săi, Volksbank Romania a decis să menţină pe o perioadă de 3 luni (între 20 ianuarie 2015 şi 17 aprilie 2015) un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 CHF (cursul de schimb VBRO valabil la data de 31 decembrie 2014), pentru plăţile următoarelor 3 rate lunare datorate de clienţi. Cursul oferit de Volksbank România este cu 17,5% sub cursul anunţat de BNR luni, 19 ianuarie, de 4,4716 RON/CHF, se arată într-un comunicat transmis de banncă.

    “Prin intermediul acestei măsuri, le oferim clienţilor noştri cel mai bun suport până la stabilizarea condiţiilor de pe piaţa valutară, anulând în întregime efectul negativ al exploziei recente înregistrate de francul elveţian. În acelaşi timp, această ofertă ne va acorda timpul necesar pentru a elabora o soluţie pe termen lung cu care să venim în întâmpinarea clienţilor noştri, în vederea clarificării problemei legate de împrumuturile în franci elveţieni. Aceste iniţiative au fost aduse la cunoştinţă şi potenţialului nostru cumpărător, Banca Transilvania”, a declarat Benoit Catel, preşedintele Volksbank.

    Oferta intră în vigoare de marţi, 20 ianuarie, şi se aplică tuturor clienţilor Volksbank cu împrumuturi active în franci elveţieni, fiind destinată în mod exclusiv plăţii a trei rate lunare şi a oricăror sume restante.

    Vineri, OTP Bank România, o altă instituţie de credit care are acordate împrumuturi în franci elveţieni, a anunţat că va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, pentru a reduce impactul cursului asupra ratelor.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, un număr de 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, şi a atins un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborât de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei.

    Cursul anunţat luni de BNR pentru francul eleveţian este cu 19,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înaninte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

    Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

    Volksbank România va fi preluată de Banca Transilvania, cele două instituţii de credit urmând să acţioneze ca entităţi separate până la finalizarea tranzacţiei.

  • Hidroelectrica va scoate în februarie la vânzare 33 de microhidrocentrale pentru 19 milioane euro

    “În luna februarie vom scoate la vânzare un nou lot de 33 de microhidrocentrale. Vrem să păstrăm 23 de microhidrocentrale şi să le retehnologizăm”, a declarat agenţiei MEDIAFAX avocatul Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

    Microhidrocentralele sunt capacităţi de producţie din surse regenerabile care au la o putere instalată de până la 10 MW şi sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi.

    Cele 33 de unităţi care vor fi scoase la vânzare în luna februarie au o putere instalată cumulată de 26 MW şi sunt amplasate în judeţele Suceava, Bacău, Neamţ, Hunedoara, Maramureş, Braşov, Arad, Sibiu, Argeş, Buzău, Vâlcea şi Timiş.

    “Trebuie să aşteptăm în general două luni între momentul anunţului de vânzare şi organizare licitaţiei pentru ca investitorii interesaţi trebuie să aibă timp să îşi facă due-dilligence, care presupune şi deplasarea la amplasamentul microhidrocentralelor. Aşteptăm să se îndrepte vremea”, a precizat Borza.

    Cea mai recentă vânzare de microhidrocentrale s-a derulat în septembrie 2014, când Hidroelectrica a vândut câteva unităţi, a spus Borza.

    Hidroelectrica mai deţine 128 de microhidrocentrale cu o putere instalată de până la 4 MW fiecare, dintre care 23 vor fi păstrate în portofoliul companiei de stat.

    Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Compania este în însolvenţă din luna februarie a anului 2014, pentru a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

  • Angajaţii MAI vor primi, din 2015, sporuri de 75% pentru zilele de weekend şi sărbătorile lucrate

    Ordinul supus dezbaterii publice reglementează condiţiile de acordare, în 2015, pentru personalul MAI a majorării salariale prevăzute de art.13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014.

    Astfel, angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, indiferent dacă fac parte din personalul civil sau militar, vor primi o compensaţie de 75 la sută din salariul pentru o zi de lucru, pentru fiecare zi de weekend sau sărbătoare legală lucrată.

    În cazul în care, prin natura meseriei, angajatul MAI este obligat să vină la lucru într-o zi declarată prin lege ca fiind liberă, acestuia i se plăteşte în plus atât ziua lucrată, cât şi sporul de 75 la sută.

    Oficiali MAI au declarat pentru MEDIAFAX că, odată cu intrarea în vigoare a acestui ordin, angajaţii ministerului vor primi sporul indiferent dacă ziua de sărbătoare lucrată este “recuperată” cu o zi liberă la o altă dată.

    Astfel, dacă pentru ziua de sărbătoare ori de weekend lucrată angajatul a beneficiat sau va beneficia de o zi liberă, el va primi numai sporul de 75 la sută.

    Reprezentanţii sindicatelor care apără drepturile poliţiştilor susţin că sporul de 75 la sută reprezintă un drept legal.

    “Ziua liberă oferită în compensaţie pentru o zi muncită în weekend sau cu ocazia unei sărbători legale nu este de ajuns. Sporul reprezintă ceva în plus faţă de compensaţie. Înainte, pentru o astfel de zi lucrată, angajaţii primeau două zile libere”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Prolex, Vasile Lincu.

    Lincu a mai spus că, în condiţiile actuale, când MAI are deficit de personal, ar fi fost imposibil ca pentru o zi lucrată un angajat să primească două libere. Din acest motiv, la presiunea sidicatelor, s-a stabilit ca cea de-a doua zi să fie plătită cu 75 la sută din valoarea unei zile lucrate.

  • AFI Europe extinde şi reorganizează spaţii din mall-ul AFI Cotroceni, unde va redeschide Starbucks

    “Astfel, ca urmare a acestor schimbări, magazinul Reserved va deveni magazin ancoră, extinzându-şi suprafaţa până la 2.000 metri pătraţi. Acelaşi retailer polonez de modă LPP Fashion va aduce în AFI Palace Cotroceni brandurile Mohito (brand feminin premium) şi Sinsay (brand dedicat adolescenţilor), după ce anul trecut au fost lansate, în premieră, în AFI Palace Ploieşti. (…) În plus, una dintre cele mai mari surprize va fi legată de cafeneaua Starbucks, care se va redeschide în AFI Palace Cotroceni într-o locaţie cu o suprafaţă extinsă. Aceasta va cuprinde atât o terasă de vară, cât şi una de iarnă”, se arată într-un comunicat al AFI Europe.

    Lanţul de cafenele Starbucks a închis la sfârşitul anului trecut cafeneaua din centrul comercial, în locul acesteia fiind deschisă una sub brandul Brioche Doree.

    Extinderea actuală măreşte suprafaţa închiriabilă la 82.000 mp, iar managementul AFI Palace Cotroceni lucrează deja la noi planuri de extindere care au în vedere o suprafaţă de încă 8.000 de metri pătraţi.

    Amplasat la intersecţia dintre Bulevardul Vasile Milea şi Bulevardul Timişoara, AFI Palace Cotroceni cuprinde peste 350 de magazine, aproximativ 3.000 de locuri de parcare, un hipermarket Auchan, 20 de săli de cinema, primul IMAX din România şi mai multe facilităţi pentru petrecerea timpului liber.

    Centrul comercial a fost deschis la sfârşitul anului 2009 şi este prima investiţie a dezvoltatorului israelian AFI Europe în România. Ulterior, AFI a inaugurat un complex de birouri, lângă AFI Cotroceni, şi un mall la Ploieşti.

  • Lagarde: Renegocierea datoriilor Greciei ar avea consecinţe asupra credibilităţii ţării

    “În termeni generali, eforturile colective sunt binevenite, dar în acelaşi timp o datorie este o datorie, este un contract”, a explicat Lagarde într-un interviu acordat publicaţiei Irish Times, înainte de o vizită la Dublin.

    Preşedintele Syriza, Alexis Tsipras, a cerut în repetate rânduri renegocierea cu principalii creditori ai ţării a condiţiilor programului de ajutor de 240 miliarde de euro şi restructurarea datoriei publice a Greciei, echivalentă în prezent cu circa 175% din PIB.

    Tsipras s-a referit de mai multe ori la o conferinţă de la Londra, din 1953, la care au fost reduse la jumătate datoriile Germaniei, a cărei economie a fost ruinată în Al Doilea Război Mondial.

    Solicitat să comenteze declaraţiile şefei FMI, un deputat al Syriza, Giannis Dragasakis, a apreciat faptul că Fondul recunoaşte că eforturile colective sunt binevenite.

    Dragasakis, economist care a coordonat elaborarea programului economic al partidului, a subliniat că propunerea Syriza nu se referă doar la datoria publică a Greciei, ci la o problem a mai multor alte ţări europene.

    “Datoria Greciei nu este viabilă pentru că economia a suferit un dezastru, iar posibilităţile de redresare sunt limitate. Dacă vrem să respectăm obiectivul Tratatului de la Maastricht, care prevede un nivel al datoriilor publice în Europa de până la 60% din PIB, nu vedem altă soluţie decât o conferinţă la care să fie analizată problema la nivel global şi pe termen lung”, a explicat el.

    Lagarde a ţinut însă să sublinieze în interviu că default-ul, restructurarea, modificarea termenilor datoriilor au consecinţe asupra credibilităţii semnăturii ţării care renegociază.

    Potrivit Irish Times, ministrul irlandez de Finanţe Michael Noonan s-a declarat în principiu favorabil organizării unei conferinţe pe tema datoriilor ţărilor europene.

    Vizita lui Lagarde la Dublin, unde urmează să se întâlnească cu Noonan, are loc într-o perioadă în care Irlanda, o altă ţară europeneană care a beneficiat de un program internaţional de sprijin, vrea să iasă din austeritate bugetară, pentru revenirea la creştere economică.

    “Sper că toate eforturile şi sacrificiile care au fost făcute în ultimii cinci ani nu au fost în zadar şi nu vor fi irosite prin măsuri excesive de relansare în Irlanda”, a spus Lagarde, exprimând în acelaşi timp încrederea în înţelepciunea poporului irlandez.