Blog

Matteo Cassani (33 de ani) este unul din oamenii cheie trimisi de compania Enel in Romania pentru a le dezvolta afacerea si unul din cei care au negociat castigarea procesului de privatizare a Electrica Muntenia Sud, semnand cu statul roman contractul final, pentru suma record de 820 milioane de euro. Cassani a fost prima persoana din echipa Enel care a venit in Romania cu trei ani in urma pentru a negocia achizitia companiilor de distributie de electricitate Electrica Banat si Dobrogea. Dupa preluarea celor doua companii la pret „promotional“ – multa lume a asociat primele vanzari de distributii de electricitate cu vanzarile din prima zi ale unui magazin – pe langa procesul de integrare a noilor achizitii, Matteo Cassani a inceput lucrul la una dintre cele mai mari oportunitati pe care le oferea piata romaneasca pentru firmele energetice straine: privatizarea Electrica Muntenia Sud (EMS).

Cassani povesteste ca procesul de privatizare a fost „scurt si intens“ si ca a lucrat alaturi de o echipa de 50 de persoane, de la reprezentanti ai companiei pana la avocati si consultanti. Dupa evaluari ale companiei pe propria arie de expertiza, fiecare a livrat managementului Enel date care au dus la cea mai mare evaluare pentru EMS: 789,7 mil. euro, la care s-a mai adaugat suma pe care conducerea companiei a considerat-o necesara pentru a face cea mai buna oferta. Matteo Cassani spune ca, in timpul procesului de privatizare, nu a avut date despre cat urma sa ofere concurenta.

„Procesul a fost profesionist condus, au fost reguli clare, nu au fost facute discriminari intre competitori, noi am facut oferta fara sa stim cum au gandit ceilalti si am fost bucurosi sa aflam ca a fost si cea mai buna pe care statul roman a primit-o.“ Bucuria a fost amplificata, conform lui Cassani, de faptul ca in cursa au fost competitori puternici si foarte motivati sa castige, mai ales cei care deja activau pe piata romaneasca, in special CEZ si Gaz de France. Ce urmeaza acum? Fulvio Conti, CEO Enel, venit in Romania saptamana trecuta, spune ca „deocamdata, cu achizitia EMS, Enel a atins un grad de acoperire foarte bun, de 25% din consumatori, ceea ce este deocamdata absolut multumitor: este nivelul optim, nici prea multi incat sa se poata vorbi de concentrare economica, nici prea putin“. Cu toate acestea, Fulvio Conti spune ca Enel va participa in continuare la privatizarea distributiilor in Romania, „atata timp cat autoritatile ne vor da voie“. Pana atunci, Enel se va implica investind in reactoarele de la Cernavoda, dar si in urmatoarele privatizari din productia de energie. Pentru ca, nu-i asa?, trebuie curent cat mai ieftin pentru a alimenta zone ca Bucuresti Ilfov si Banat, unde concentrarea economica cere si un consum mare de energie.

Inscrisa alaturi de alte patru companii in cursa pentru EMS, Enel a urmarit din pozitia celui care era pregatit sa dea o suma „adecvata“ (dupa cum spune Fulvio Conti) pentru a castiga EMS un proces care anunta o privatizare mai scumpa decat era obisnuita piata. De altfel, imediat dupa depunerea ofertelor angajante, doi dintre cei mai porniti competitori (EnBW si E.ON) s-au retras, motivand ca pretul vehiculat pentru EMS este prea mare pentru o economie ca a Romaniei. Ulterior, alti trei concurenti au fost respinsi din cursa tocmai pentru motivul ca nu au facut o oferta financiara interesanta, iar o data cu anuntarea finalistilor Electrica a mentionat ca statul roman se asteapta ca EMS sa fie vanduta cu peste 750 de milioane de euro.

Enel a plusat cu 70 de milioane peste aceasta suma, oferta lor pornind de la evaluarea Electrica Muntenia Sud la 789,7 de milioane de euro, peste care a mai fost adaugata o suma „de siguranta“. Oferta financiara totala a italienilor a fost cea mai mare din cursa pentru EMS – 820,09 de milioane de euro pentru preluarea a 67,5% din actiunile distributiei de electricitate a Capitalei.

Iar suma aruncata de ei in joc a dat si valoarea contractului de privatizare. Astfel incat statul roman va castiga din afacerea cu Enel de circa trei ori mai mult fata de vanzarea primelor patru distributii de electricitate la un loc. Statul urmeaza sa incaseze 394,8 de milioane de euro din vanzarea unui pachet de 50% din EMS, suma care nu include eventualele ajustari ale pretului; ulterior, italienii vor mai investi peste 400 de milioane de euro pentru a ajunge sa detina 67,5% din EMS. Pretul oferit de Enel pe actiune este de 41,28 euro, potrivit lui Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, adica de 15 ori mai mare fata de valoarea nominala a unui titlu.

Primele patru filiale ale Electrica au fost vandute in 2004 si 2005, italienii de la Enel fiind primii care au semnat in 2004 un contract de privatizare cu Electrica SA pentru achizitia filialelor Banat si Dobrogea (127,4 milioane de euro). In 2005, compania ceha CEZ a cumparat Electrica Oltenia (166 de milioane de euro). Urmatoarea achizitie a fost Electrica Moldova, preluata de germanii de la E.ON pentru 101 milioane de euro.

Totusi, de ce atat de multi bani pentru EMS? Parte din explicatii sunt stiute deja: concentrarea de clienti pe un spatiu geografic restrans, faptul ca EMS este pe profit, vanzarile mari ca volum per consumator. Alte motive care au facut ca din privatizarea EMS sa iasa o suma peste cea rezultata la celelalte privatizari ar mai fi valoarea activelor EMS, dar si cresterea valorii medii a tranzactiilor in Romania. Activele EMS, de la cladiri si sedii pana la retele, valoreaza, conform unei evaluari facute de KPMG Audit SRL Romania pentru Fondul Proprietatea, 280 mil. euro (995 mil. RON). Aceasta este insa o evaluare pe baza careia a purtat negocierile statul roman, cumparatorul facand due-diligence in companie si venind cu propria sa evaluare. „In final, fiecare investior creeaza un model care ia in calcul situatia companiei, dar mai ales evalueaza capacitatea acesteia de a genera cash/profit. In consecinta, importanta este viziunea fiecarui investitor asupra propriei capacitati de management, corelata cu evaluarea riscurilor/constrangerilor din piata“, spune unul din consultantii care au stat la masa negocierilor in procesul de privatizare, care a preferat sa ramana anonim pana la finalizarea si aprobarea contractului.

Cresterea de valoare a activelor EMS, in mare parte rezultata din avansul pietei imobiliare, n-ar fi putut aduce insa un plus de pret la vanzare daca procesul de privatizare este „lesinat“, fara competitie: „In final, ceea ce conteaza este cat de competitiv este procesul“, mai spune consultantul, care precizeaza ca, in cazul EMS, valoarea rezultata din tranzactie a fost net superioara celor mai optimiste evaluari. In plus, explica el, pentru ca de multe ori conteaza alte criterii decat evaluarea bazata pe modele, ca de pilda optiunile strategice ale investitorului de consolidare pe piata unde intra. Suma record obtinuta pentru EMS mai are o explicatie: tendinta de crestere a valorii medii a unei tranzactii s-a simtit inca de anul trecut, dupa cum arata studiul Pricewaterhouse Coopers privind fuziunile si achizitiile in 2005.

Valoarea medie a unei tranzactii a ajuns la 442 de mil. dolari in 2005, comparativ cu 62 mil. dolari in 2004. Lider la capitolul „capital investit dupa tara de origine“ a fost Austria, datorita preluarii Petrom si a BCR de catre OMV, respectiv de catre Erste Bank. Cum in 2006 austriecii nu au facut inca nici un pas spre o privatizare mare, iar urmatoarele anuntate sunt tot din domeniul utilitatilor, podiumul provizoriu e ocupat de Italia, secondata de tari precum Germania, Spania sau Cehia, care si-au anuntat, prin companii de profil, dorinta de a participa la aceste privatizari. Astfel, pana la alte privatizari record, EMS urmeaza pe podiumul privatizarilor pe locul al treilea, dupa BCR si Petrom. Vanzarea BCR a asezat anul trecut Romania pe primul loc in regiune dupa valoarea privatizarilor, alaturi de Ucraina, cu 4,9 mld. dolari. Erste a achizitionat 61,8% din BCR pentru 4,5 mld. dolari, iar celelalte privatizari de anul trecut (achizitia a doua distributii de electricitate de catre CEZ si E.ON) au mai adus 326 mil. dolari.

Privatizari in energie vor mai fi in acest an, iar vanzarea EMS la o astfel de cota valorica va avea cu siguranta efect asupra plafonului de pret pentru ele. O privire pe structura capitalului social si a puterii comerciale a companiilor ramase in portofoliul Electrica arata ca EMS va fi urmata de alte privatizari interesante, din mai multe motive. Cele trei distributii ramase la stat au multi clienti si sunt situate in zone atractive din punct de vedere economic; pretul luat pe EMS va ridica piata, astfel incat, chiar daca nu se va castiga aceeasi suma per consumator (acesta fiind un model prin care se analizeaza cat de profitabila a fost o privatizare pentru statul care a facut-o), pretul va fi mai mare decat cel luat pe privatizarile facute anterior. Ungaria, spre exemplu, a obtinut intre 20 si 52 de euro/consumator, Slovacia intre 54 si 104 euro, iar Romania – 30 pentru Electrica Dobrogea si 39 pentru Electrica Banat. Pentru EMS, pretul per consumator a trecut de 700 de euro. In plus, companiile mari de electricitate venite in Romania de cateva luni, pentru privatizarea EMS, care si-au facut aici birouri si au delegat oameni, asteapta cu sufletul la gura urmatoarele lansari la privatizare.

„Asta pentru ca vrem neaparat sa intram pe piata din Romania“, spunea cu cateva saptamani in urma vicepresedintele companiei spaniole Iberdrola, cea care a ocupat locul secund in cursa pentru EMS, oferind 780 mil. euro. Vicele de la Iberdrola a venit in Romania ca sa se prezinte si sa explice cum compania este pregatita sa iasa pentru prima oara peste hotare, dupa ce a atins o cota de piata satisfacatoare in Spania (45%).

Spaniolii ar mai putea avea o sansa daca pe parcursul procesului post-privatizare italienii gresesc. Fiindca rezultatele pe care le-au avut cei de la Enel anul trecut in Romania (Enel Electrica Dobrogea, o filiala mult mai mica, a incheiat anul financiar 2005 cu un profit de 22 de milioane de euro, apropiat de cel al EMS) nu-i prea incurajeaza pe cei de pe locul al doilea.