BusinessMagazin

Blog

  • Steve Jobs, în 2010, despre ipoteza unui iPhone cu ecran mai mare: “Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Nu poţi să îl ţii în mână”

    Steve Jobs, cofondatorul Apple, producătorul american al telefoanelor inteligente iPhone, declara, în 2010, după ce concurenţii din piaţa IT&C au început să dezvolte telefoane cu diagonala mai mare de 3,5 inci, că strategia nu va da rezultate.

    “Nu poţi să îl cuprinzi cu mâna. Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Sunt ca nişte Hummere”, spunea Jobs, cu trimitere la succesul efemer al versiunilor de dimensiuni uriaşe ale maşinilor din clasa SUV, citat de WSJ. Jobs le-a permis rivalilor sud-coreeni de la Samsung să dezvolte o politică diferită în lansarea de noi produse. Deşi valorile lui Steve Jobs continuă să persiste în compania Apple, managementul instalat după moartea sa arată că abordarea procesului de dezvoltare de produse este acum mai flexibilă.

    În 2012, la un an după decesul lui Jobs, Apple avea să lanseze o versiune de dimensiuni mai mici a tabletei iPad, despre care cofondatorul spunea că vor fi un eşec total.

    La sfârşitul anului 2014, Apple avea să intre pe piaţa phablet (telefoanelor tabletă) prin lansarea noului iPhone 6 Plus, iar rezultatele financiare ale companiei raportate în trimestrul al patrulea, când a raportat cel mai mare profit al vreunei firme din istorie, arată cât de mult s-a înşelat Jobs. Apple a întrecut toate estimările, livrând 74,5 milioane de telefoane iPhone în ultimele trei luni, prima raportare financiară care include şi vânzările modelelor 6 şi 6 Plus, cu dimensiuni de 4,7 şi, respectiv, 5,5 inci. 

    Avansul de 8% raportat de Apple în trimestrul al patrulea arată că dimensiunile şi preţul mai mari au constituit factorul decisiv.

    Constatat iniţial în Asia, comportamentul de consum a fost semnalat apoi în statele vestice unde clienţii au devenit tot mai interesaţi de hibridul între telefon şi tabletă. 

    Analiştii companiei de studii de piaţă IDC se aşteaptă ca livrările de phablet să se dubleze în 2015 la 318 milioane de unităţi. Potrivit cercetătorilor Telsyte, unul din cinci posesori de smartphone din Australia iau în calcul să folosească un phablet până în 2016.

    Apple ar putra redeveni curând numărul unu mondial în clasamentul producătorilor de telefoane inteligente, o poziţie pierdută în 2011 în defavoarea Samsung, conform IDC. Avansul Samsung în dezvoltarea timpurie a telefoanelor cu ecran mai mare nu a adus vreun beneficiu. Telefoanele mai ieftine care rulează folosind sistemul de operare Android al companiei Google au afectat mai puternic cota de piaţă a Samsung decât cea a Apple. 

    Dezavantajul dificultăţii de a opera cu o singură mână telefoanele cu ecran de dimensiuni mari pare a fi compensat de autonomia sporită a bateriei şi de facilităţile oferite de ecranul mai mare.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei, relatează Mediafax. Veniturile Apple au urcat cu 30% în primul trimestru al anului fiscal 2015 (perioada octombrie-decembrie 2014), la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Aceasta este cea mai bună creştere trimestrială a veniturilor înregistrată de compania americană, după cea din trimestrul al doilea fiscal din 2012, când s-a situat la 59%, relatează Bloomberg. Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    Potrivit estimărilor firmei de cercetare de piaţă Counterpoint Technology, Apple şi Samsung au vândut câte 74,5 milioane de smartphone-uri în ultimele trei luni ale anului trecut, poziţia Samsung de lider al pieţei globale fiind ameninţată pentru prima dată începând din 2011, an în care compania sud-coreeană a lansat primul model al seriei de succes Galaxy, relatează MarketWatch, citat de agenţia Mediafax.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

     

  • Delegaţia FMI a venit la Guvern, pentru o primă discuţie cu Ponta

    Delegaţia FMI a început marţi vizita în România, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

    Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat luni că FMI a cerut un studiu de impact privind legea insolvenţei personale, adăugând că este convins că problema va fi discutată în Parlament.

  • România are cele mai multe exploataţii agricole din UE, dar cu suprafaţă utilizată în scădere

    Astfel, suprafaţa agricolă utilizată s-a redus cu 875.000 de hectare, de la 13,93 milioane hectare în 2002 la 13,05 milioane hectare la finalul anului 2013, reiese din datele Anchetei Structura în Agricultură 2013 realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    România deţine 7,6% din suprafaţa agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, fiind devansată de Franţa, cu 27,8 milioane hectare (16%), Spania, cu 23,75 milioane hectare (13,6%), Marea Britanie – 16,88 milioane hectare (9,7%), Germania – 16,7 milioane hectare (9,6%) şi Polonia – 14,4 milioane hectare (8,3%).

    Circa o treime (31,5%) din numărul total al exploataţiilor agricole din UE sunt înregistrate în România, respectiv 3,63 milioane, în scădere cu 6% faţă de 2010. Italia deţine 13,2% din exploataţiile agricole la nivel comunitar, Polonia are 12,3%, iar Spania 8,1%.

    “În perioada 2007-2013 a crescut suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile agricole cu personalitate juridică cu circa 20%, de la 4,7 milioane hectare la 5,7 milioane hectare, însă a scăzut semnificativ faţă de 2002, când se cifra la 6,22 milioane hectare”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele INS, Tudorel Andrei.

    El a arătat că peste jumatate (55,7%) din suprafaţa agricolă utilizată aparţine exploataţiilor fără personalitate juridică, categorie care include înreprinderile familiale, întreprinderi individuale şi persoane fizice autorizate.

    Din alte cercetări ale Institutului rezultă că suprafaţa agricolă neutilizată la nivelul României este de 1 milion de hectare.

    Dimensiunea medie a unei expoatări agricole în România este de 3,6 hectare, de patru ori mai mică decât media UE, care se situează la 14,2 hectare. Cea mai mare suprafaţă agricolă medie o deţine Cehia (152,4 hectare), urmată de Marea Britanie (90,4 hectare), Italia (79 hectare), Germania (55,8 hectare), Franţa (54 hectare) şi Spania (24 hectare).

    Exploataţiile agricole fără personalitate juridică deţin, în medie, o suprafaţă agricolă utilizată de 2,02 hectare, în timp ce exploataţiile cu personalitate juridică utilizează o suprafaţă de 100 de ori mai mare, respectiv 207,5 hectare.

    În structura suprafeţei agricole utilizate, 63% reprezintă teren agricol, 33,7% păşuni şi fâneţe, 2,3% culturi permanente (exploataţii perene precum livezile şi viţa-de-vie) şi 1,2% grădini. La nivelul UE, terenul arabil deţine, pe medie, circa 60%, păşunile şi fâneţele 34%, culturile permanente 6,1%, iar grădinile 0,2%.

    Pe de altă parte, România rămâne cel mai mare cultivator de porumb boabe şi floarea soarelui din Uniunea Europeană, cu peste o pătrime din suprafaţa totală înregistrată la nivel comunitar pentru fiecare cultură, iar la suprafaţa cultivată de grâu ocupă poziţia a cincea, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania.

    Astfel, culturile de porumb se întindeau în 2013 pe o suprafaţă de 2,21 milioane hectare, în creştere cu 8,9% faţă de 2010. Suprafaţa cultivată cu grâu şi spelt era în 2013 de 2,38 milioane hectare, în creştere cu 6,25%.

    La animale, România ocupă locul patru în UE pentru ovine şi caprine, după Regatul Unit al Marii Britanii, Spania şi Grecia. Pentru porcine, se situează pe poziţia a noua, după Germania, Spania, Franţa, Danemarca, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia.

    La efectivele de bovine, România se află printre primele zece ţări ale UE, depăşită de Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia.

    Ancheta realizată de Statistică a avut un buget de 2 milioane euro de la Eurostat, însă a costat mai puţin, potrivit lui preşedintelui INS.

  • Iohannis: România poate deveni un exportator de securitate energetică în regiune

    ”Independenţa României şi a Europei este profund legată de independenţa şi securitatea energetică. România poate deveni un exportator de securitate în regiune printr-o politică a susţinerii interconectorilor energetici şi prin exploatarea resurselor proprii”, a declarat şeful statului.

    El a menţionat că România salută importanţa acordată obiectivului de realizare a Uniunii Energetice.

    ”Considerăm esenţială continuarea procesului de consolidare a solidarităţii în interiorul UE, între Uniune şi vecinii săi, precum şi a acordării de prioritate proiectelor de infrastructură din această regiune. De asemenea, avem în vedere substanţializarea relaţiilor cu statele cu care am încheiat parteneriate strategice sau relaţii privilegiate şi consolidate precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, Austria, Regatul Unit, Spania şi Turcia”, a arătat Klaus Iohannis.

    Potrivit şefului statului, România va continua să acţioneze şi pentru completarea dialogului bilateral, prin cooperări sectoriale în special în sfera economică.

    ”Aceste ţări se numără printre principalii investitori şi parteneri comerciali ai României. De mare parte din aceste ţări ne leagă, dincolo de interesele strategice, şi afinităţi speciale de istorie şi cultură”, a afirmat Iohannis, adăugând că România acordă o importanţă sporită relaţiilor bilaterale cu Ungaria şi Bulgaria, state vecine şi parteneri strategici şi va acţiona în continuare în vederea dezvoltării acestora în cadrul firesc al relaţiilor de bună vecinătate, cu accent deosebit pe proiecte transfrontaliere circumscrise agendei europene.

  • Ponta vorbeşte de neajunsurile fiscalităţii reduse şi de creşterea numărului de contribuabili

    “Întrebarea este cum putem cu 16% să avem şcoli şi spitale ca în Germania, unde plătesc 48%? Un grad foarte scăzut de fiscalitate – şi România are un grad scăzut de fiscalitate – presupune servicii sociale mai mici. Nu a găsit nimeni soluţia magică, cât timp nu avem petrolul celor din Golf sau alte resurse, în care să ai din ce în ce mai mici taxe şi din ce în ce mai mari cheltuieli sociale. Nu ai cum acest lucru“, a spus Ponta la o conferinţă pe tema Planului de combatere a sărăciei.

    Numărul angajaţilor a scăzut constant după 1990, în timp ce numărul pensionarilor crescut. Dacă în 1990 erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari, în prezent sunt 4,5 milioane de salariaţi şi 5,3 milioane de pensionari.

    Ponta a mai arătat că un număr extrem de limitat de contribuabili nu poate genera venituri suficiente pentru investiţii în sănătate, educaţie şi incluziune socială, punctând şi faptul că 3 milioane persoane din populaţia activă din România se află în afara ţării şi nu plătesc niciun leu la sistemul social românesc.

    Premierul a susţinut astfel că creşterea numărului de contribuabili este singura soluţie sustenabilă pe termen lung.

    “Eu mai sunt de părere – şi bănuiesc că Obama nu-i chiar comunist când vorbeşte de impozitarea celor cu venituri şi averi foarte mari – că o societate modernă are şi tipuri diferite de a-i aborda pe cei foarte competitivi, nu spun pe cei foarte bogaţi, fie la nivel antreprenorial, fie din orice alt fel de venituri”, a adăugat Ponta, arătând că este nevoie de un sistem eficient pentru aplicarea normelor de impozitare a marilor averi, dar şi de un sistem diferit de taxare în special pentru venituri şi proprietăţi foarte mari.

    “Cota unică, impozitarea marilor averi nu sunt neapărat măsuri ideologice, ci ţin de ceea ce ne dorim ca societate”, a mai afirmat şeful Guvernului.

  • Francul elveţian a scăzut a patra zi consecutiv, la 4,2748 lei, iar euro a coborât la 4,4451 lei

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

     

  • Metoda simplă prin care un pasager obţine un loc mai bun în avion fără să plătească

    Pasagerii care se prezintă la poarta de îmbarcare fără să aibă locul înscris pe bilet pot obţine unul mai bun decât cel oferit în momentul achiziţiei sau efectuării check-in-ului, informează Quartz.

    În majoritatea cazurilor, pasagerii care îşi selectează locul chiar după achiziţia biletului de avion au de ales între locurile din partea din spate a aeronavei, fără să poată opta pentru locurile de la culoar sau fereastră. Pe fondul presiunii de a vinde locuri cu suprataxă, situate de regulă în dreptul ieşirilor de urgenţă, sistemul de rezervare a locurilor are şi anumite slăbiciuni care pot fi speculate. În cazul în care cursa este extrem de aglomerată, cu grad de ocupare de peste 90%, pasagerii pot fi aşezaţi în partea din faţă sau în dreptul ieşirilor de urgenţă dacă se prezintă fără loc la poarta de îmbarcare. 

    Erica Ho, pasager al unei curse JetBlue către Los Angeles, a declarat că în momentul rezervării călătoriei i-au fost repartizate locurile 22B şi 24 B, situate în partea din spate a aeronavei. În momentul efectuării procedurii de check-in online, cu o seară înainte de decolare, locurl disponibil era 18B. Tânăra a optat să facă check-in online în dimineaţa în care urma să călătorească, însă compania a informat-o că nu îi poate aloca un loc, recomandându-i să contacteze personalul din aeroport. Având check-in-ul efectuat, pasagera a evitat să mai treacă pe la ghişeele companiei JetBlue amplasate în aeroport şi s-a îndreptat, după controlul de securitate, direct la poarta de îmbarcare, unde a primit locul 7C, situat la culoar.

    Faţă de momentul iniţial al cumpărării biletului, tânăra a avansat 15 rânduri înspre partea din faţă şi a obţinut un loc la culoar, faţă de cel situat la mijloc propus anterior.

  • Fosta şefă a DIICOT Alina Bica, audiată la DNA

    Potrivit surselor citate, Alina Bica a fost adusă din arestul Poliţiei Capitalei la DNA pentru a oferi mai multe lămuriri anchetatorilor.

    La DNA este audiată şi preşedintele PMP, Elena Udrea, în dosarul Microsoft. Potrivit unor documente ale procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, obţinute de MEDIAFAX, Elena Udrea a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi pentru abuz în serviciu Crinuţa Dumitrean, şefa Comisiei Centrale de Despăgubiri, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu şi Dragoş George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Alina Bica este suspectată şi într-un dosar disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP, cauză în care apare şi numele Elenei Udrea.

    Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu, pe blogul său, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o priveşte pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Conform ordonanţei de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuţu şi înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici şi Gabriel Gheorghe, “scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenţi” a legăturii cu membrii comisiei “prin intermediul lui Cocoş Dorin, Cocoş Alin (fiul lui Dorin Cocoş, n.r.) şi Udrea Elena Gabriela”.

    În urma acordării despăgubirii pentru teren, acţiunile obţinute la Fondul Proprietatea au fost tranzacţionate, “iar o parte din bani au fost direcţionati către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela)”.

    În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta şefă a DIICOT ar fi primit, “fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, aparţinând numitei Chiriac Olguţa”, tranzacţia imobiliară fiind făcută prin interpuşi, conform documentului citat.

  • Plumb: Combaterea sărăciei să fie în strategia de securitate. 4,7 milioane de români sunt în sărăcie relativă

    “Nu putem avea o dezvoltare durabilă atât timp cât o parte a societăţii este blocată în sărăcie sau subdezvoltare. Întotodeauna, sărăcia pavează drumul către un discurs extremist, care poate avea consecinţe total nefaste şi grave, astfel că trebuie abordată cu mare atenţie şi găsite soluţii”, a mai spus ministrul, la o dezbatere pe tema Planului Naţional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale 2014-2020.

    În opinia ministrului, sărăcia nu poate fi combătută doar prin măsuri punctuale, ci este nevoie de politici publice şi o nouă viziune care să includă şi venitul minim de inserţie, pentru a-i determina pe cei care au nevoie de ajutorul statului să se reîncadreze pe piaţa muncii.

    Acest venit minim de inserţie va fi ţintit către 22% din totalul celor 4,7 milioane persoane care în prezent trăiesc în pragul sărăciei relative.

    În 2012, numărul celor aflaţi în categoria sărăciei relative era de 4,87 milioane persoane.