BusinessMagazin

Blog

  • Rusia ridică parţial embargoul impus importurilor de mere din Republica Moldova

    Măsura a fost anunţată de către autorităţile ruse cu titlu de “experiment”, în urma unor consultări bilaterale între Serviciul rus pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară şi Agenţia Naţională moldoveană pentru Siguranţa Alimentelor.

    Potrivit Unimedia, de anularea parţială a embargoului beneficiază zece firme din Republica Moldova.

    Cele zece companii sunt ”Prima-Nicatim”, ”SCUTARU VICTOR”, SRL ”UNGUREANCA”, ”Plaiul Birladean”, ”GRIMAFRUCT”, SRL ”Bona-Fruct”, SRL ”Bucuria-Saturn”, ”Agrodenidan”, ”Agrostar”, ”UNIT-OLIMP” SRL, precizează site-ul.

    Rusia ameninţă însă că, în cazul în care normele sanitare şi criteriile Rosselhoznadzor vor fi încălcate, importurile vor fi întrerupte.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează “arma comercială”, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

    Începând din 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”.

    Din 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din această ţară, evocând o infestare cu dăunători. Autorităţile ruse au reproşat produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    De asemenea, de la 1 august Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Reprezentanţii autorităţilor europene au calificat aceste măsuri drept “represalii politice”.

    Potrivit Serviciului federal vamal rus, în 2013 importurile de legume din statele europene s-au ridicat la 935 de milioane de dolari, iar cele de fructe la 1,52 de miliarde de dolari.

  • Deputaţii plecaţi din PP-DD înfiinţează Partidului Naţional Democrat

    “Astăzi am strâns 32.000 de semnături de susţinere pentru noul partid, în condiţiile în care potrivit legii, pentru înfiinţarea unui partid sunt necesare 25.000 de semnături. Luni la ora 10,00 vom depune la Tribunalul Bucureşti dosarul de înfiinţare a Partidului Naţional Democrat”, a precizat, joi, Fenechiu.

    Fenechiu a spus că deputaţii care aderă la acest partid sunt cei 10 care aparţin fostului grup al PPDD, arătând că nu au niciun membru la Senat, dar există disponibilitate şi deschidere pentru refacerea grupurilor parlamentare iniţiale.

    La sfârşitul anului trecut, cei mai mulţi deputaţi PPDD au părăsit acest partid, dar au decis să rămână în grupul parlamentar.

    La începutul sesiunii, Comisia juridică a Camerei a stabilit că grupul parlamentar nu se desfiinţează, având în componenţă 10 membri.

    Grupul parlamentar al Partidul Poporului- Dan Diaconescu (PP-DD) a solicitat, în 16 februarie, Biroului Permanent al Camerei să-şi schimbe denumirea în grupul “Democrat şi Popular”, iar conducerea Camerei a trimis cererea la Comisiile juridice şi de regulament.

    Daniel Fenechiu a explicat faptul că noul partid va avea o denumire diferită de cea a grupului parlamentar prin faptul că sunt în discuţii cu deputaţi care se consideră a fi mai apropiaţi de doctrina populară decât cea social-democrată.

    Potrivit lui Fenechiu, parlamentarii din PND nu vor fi în alianţă nici cu PSD, nici cu PNL, ci vor susţin punctual proiectele.

    Dintre deputaţii care vor face parte din PND sunt Liliana Mincă, Ştefan Burlacu, Tudor Ciuhodaru, Mihai Deaconu, Gabriela Anghel.

  • Deputaţii plecaţi din PP-DD înfiinţează Partidului Naţional Democrat

    “Astăzi am strâns 32.000 de semnături de susţinere pentru noul partid, în condiţiile în care potrivit legii, pentru înfiinţarea unui partid sunt necesare 25.000 de semnături. Luni la ora 10,00 vom depune la Tribunalul Bucureşti dosarul de înfiinţare a Partidului Naţional Democrat”, a precizat, joi, Fenechiu.

    Fenechiu a spus că deputaţii care aderă la acest partid sunt cei 10 care aparţin fostului grup al PPDD, arătând că nu au niciun membru la Senat, dar există disponibilitate şi deschidere pentru refacerea grupurilor parlamentare iniţiale.

    La sfârşitul anului trecut, cei mai mulţi deputaţi PPDD au părăsit acest partid, dar au decis să rămână în grupul parlamentar.

    La începutul sesiunii, Comisia juridică a Camerei a stabilit că grupul parlamentar nu se desfiinţează, având în componenţă 10 membri.

    Grupul parlamentar al Partidul Poporului- Dan Diaconescu (PP-DD) a solicitat, în 16 februarie, Biroului Permanent al Camerei să-şi schimbe denumirea în grupul “Democrat şi Popular”, iar conducerea Camerei a trimis cererea la Comisiile juridice şi de regulament.

    Daniel Fenechiu a explicat faptul că noul partid va avea o denumire diferită de cea a grupului parlamentar prin faptul că sunt în discuţii cu deputaţi care se consideră a fi mai apropiaţi de doctrina populară decât cea social-democrată.

    Potrivit lui Fenechiu, parlamentarii din PND nu vor fi în alianţă nici cu PSD, nici cu PNL, ci vor susţin punctual proiectele.

    Dintre deputaţii care vor face parte din PND sunt Liliana Mincă, Ştefan Burlacu, Tudor Ciuhodaru, Mihai Deaconu, Gabriela Anghel.

  • Un fost star al trupei Pearl Jam, dat în urmărire generală de autorităţile din statul american Texas

    Potrivit site-ului AlternativeNation.net, un mandat de arestare a fost emis pe numele rockerului în septembrie 2014 pentru acuzaţii care vizează posesia de substanţe ilegale.

    Dave Abbruzzese, care a cântat cu Pearl Jam la începutul anilor 1990, se confruntă cu două capete de acuzare: posesie de substanţe controlate (28 de grame) şi fabricarea şi livrarea de astfel de substanţe.

    Reprezentanţii de la Denton County Crime Stoppers spun că autorităţile din Texas promit şi o recompensă financiară de 1.000 de dolari pentru orice informaţie care va conduce la arestarea rockerului.

    Pearl Jam este o trupă americană de rock alternativ, înfiinţată în Seattle, în 1990. Membrii formaţiei sunt Eddie Vedder (solist vocal, chitară), Jeff Ament (chitară bas), Stone Gossard (chitară), Mike McCready (chitară principal) şi Matt Cameron (tobe), fostul toboşar al trupei Soundgarden.

    Trupa rock Pearl Jam a vândut peste 30 de milioane de albume în Statele Unite ale Americii şi peste 60 de milioane de albume în lumea întreagă, fiind considerată una dintre formaţiile deceniilor trecute cu cea mai mare influenţă asupra publicului şi a industriei muzicale.

    Trupa a avut succes încă de la albumul de debut, “Ten” (1991), şi a reprezentat una dintre formaţiile care au contribuit semnificativ la popularizarea curentului grunge, la începutul anilor ’90. Celelalte albume ale trupei sunt “Vs.” (1993), “Vitalogy” (1994), “No Code” (1996), “Yield” (1998), “Binaural” (2000), “Riot Act” (2002), “Pearl Jam” (2006), “Backspacer” (2009) şi “Lightning Bolt” (2013).

  • Un fost star al trupei Pearl Jam, dat în urmărire generală de autorităţile din statul american Texas

    Potrivit site-ului AlternativeNation.net, un mandat de arestare a fost emis pe numele rockerului în septembrie 2014 pentru acuzaţii care vizează posesia de substanţe ilegale.

    Dave Abbruzzese, care a cântat cu Pearl Jam la începutul anilor 1990, se confruntă cu două capete de acuzare: posesie de substanţe controlate (28 de grame) şi fabricarea şi livrarea de astfel de substanţe.

    Reprezentanţii de la Denton County Crime Stoppers spun că autorităţile din Texas promit şi o recompensă financiară de 1.000 de dolari pentru orice informaţie care va conduce la arestarea rockerului.

    Pearl Jam este o trupă americană de rock alternativ, înfiinţată în Seattle, în 1990. Membrii formaţiei sunt Eddie Vedder (solist vocal, chitară), Jeff Ament (chitară bas), Stone Gossard (chitară), Mike McCready (chitară principal) şi Matt Cameron (tobe), fostul toboşar al trupei Soundgarden.

    Trupa rock Pearl Jam a vândut peste 30 de milioane de albume în Statele Unite ale Americii şi peste 60 de milioane de albume în lumea întreagă, fiind considerată una dintre formaţiile deceniilor trecute cu cea mai mare influenţă asupra publicului şi a industriei muzicale.

    Trupa a avut succes încă de la albumul de debut, “Ten” (1991), şi a reprezentat una dintre formaţiile care au contribuit semnificativ la popularizarea curentului grunge, la începutul anilor ’90. Celelalte albume ale trupei sunt “Vs.” (1993), “Vitalogy” (1994), “No Code” (1996), “Yield” (1998), “Binaural” (2000), “Riot Act” (2002), “Pearl Jam” (2006), “Backspacer” (2009) şi “Lightning Bolt” (2013).

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: Carrefour – cel mai mediatizat dintre marii retalieri – INFOGRAFIC

    Mediafax Monitorizare a realizat pe parcursul a 13 luni (ianuarie 2014 – ianuarie 2015) o analiză de amploare privind apariţia în media a marilor retalieri prezenţi în România (Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Penny Market, Real şi Selgros). Au fost monitorizate în acest scop 52.641 surse, repartizate după cum urmează: 150 de publicaţii centrale şi suplimente, 230 de publicaţii locale, 8 de posturi radio, 13 de posturi TV, 1.200 de site-uri, 22.000 de bloguri, 12.000 de pagini de Facebook, 17.000 de conturi de Twitter şi 40 de publicaţii internaţionale.

    Cele mai multe menţiuni în presa tradiţională le-a înregistrat Carrefour. Astfel, din totalul de 9.254 menţiuni 21,6% fac referire la Carrefour, 12,7% la Auchan, 11,2% la Kaufland, 10,6% la Metro, 8,7% la Mega Image, 8,0% la Cora, 7,4% la Selgros, 5,8% la Real, 5,7% la Lidl, 4,9% la Billa şi 3,6% Penny Market.

    Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni în presa centrală (1.130), presa locală (616) şi TV (239), iar Metro înregistrează cele mai multe menţiuni la posturile de radio (70).

    Tot Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni şi pe paginile de internet – 30% din total. Celelalte 70% de procente au fost distribuite astfel: Kaufland – 17%, Auchan – 17%, Metro – 15%, Cora – 12%, Selgros – 8% şi Real – 1%.

    În perioada de referinţă, Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Real şi Selgros au fost menţionate de 53.560 ori în 2.357 surse online.

    Cele 7.823 menţiuni în social media (Facebook, Twitter şi Bloguri) au fost distribuite astfel: Carrefour – 27%, Auchan – 19%, Kaufland – 18%, Cora – 18%, Metro – 13%, Selgros – 5%, şi Real – 0,05%.

    Cora, Billa şi Kaufland au fost preferatele presei centrale, iar Carrefour, Auchan şi Metro au atras mai mult atenţia presei locale.

    În ceea ce priveşte presa centrală, 53% dintre menţiuni au apărut în publicaţiile cu profil economic, 17% în cele de retail, 12% în cele cu profil generalist–quality, 5% în cele cu profil generalist–tabloid şi 13% în publicaţii cu alt profil.

    Principalele tipuri de materiale publicate care au conţinut referiri la marii retalieri au fost: ştiri – 46%, analize – 22% şi prezentări – 9%.

    Principalele trei posturi de radio interesate de marii retalieri au fost: Europa FM (41% din menţiuni), RFI (19% din menţiuni) şi Radio Bucureşti (13%). Iar primii trei retalieri prezenţi în jurnalele radio au fost Metro (27% dintre menţiuni), Mega Image (17%) şi Selgros (15%).

    Cei mai prezenţi retalieri în jurnalele TV au fost: Carrefour (25% din numărul apariţiilor), Metro (13%), Mega Image şi Auchan (cu câte 12%). 23% din numărul ştirilor despre magazinele de retail au aparţinut Digi 24, 16% – Realitatea TV şi 15% – B1TV.

    Referitor la presa internaţională, Metro conduce detaşat la numărul de apariţii – 70,48% dintre acestea aparţinându-i – şi este urmat de Carrefour cu 20,41%, Cora cu 4,98%, Auchan cu 3,79% şi Kaufland cu 0,35%.

    (Pentru detalii suplimentare referitoare la această analiză şi la alte analize pe care le putem oferi puteţi accesa: http://www.monitorizare.mediafax.biz/Site/Pages/Public/contact.aspx.

    Ne puteţi contacta şi prin: e-mail la monitorizare@mediafax.ro sau la numărul de telefon: 031/82.56.152)
     

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: Carrefour – cel mai mediatizat dintre marii retalieri – INFOGRAFIC

    Mediafax Monitorizare a realizat pe parcursul a 13 luni (ianuarie 2014 – ianuarie 2015) o analiză de amploare privind apariţia în media a marilor retalieri prezenţi în România (Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Penny Market, Real şi Selgros). Au fost monitorizate în acest scop 52.641 surse, repartizate după cum urmează: 150 de publicaţii centrale şi suplimente, 230 de publicaţii locale, 8 de posturi radio, 13 de posturi TV, 1.200 de site-uri, 22.000 de bloguri, 12.000 de pagini de Facebook, 17.000 de conturi de Twitter şi 40 de publicaţii internaţionale.

    Cele mai multe menţiuni în presa tradiţională le-a înregistrat Carrefour. Astfel, din totalul de 9.254 menţiuni 21,6% fac referire la Carrefour, 12,7% la Auchan, 11,2% la Kaufland, 10,6% la Metro, 8,7% la Mega Image, 8,0% la Cora, 7,4% la Selgros, 5,8% la Real, 5,7% la Lidl, 4,9% la Billa şi 3,6% Penny Market.

    Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni în presa centrală (1.130), presa locală (616) şi TV (239), iar Metro înregistrează cele mai multe menţiuni la posturile de radio (70).

    Tot Carrefour înregistrează cele mai multe menţiuni şi pe paginile de internet – 30% din total. Celelalte 70% de procente au fost distribuite astfel: Kaufland – 17%, Auchan – 17%, Metro – 15%, Cora – 12%, Selgros – 8% şi Real – 1%.

    În perioada de referinţă, Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Real şi Selgros au fost menţionate de 53.560 ori în 2.357 surse online.

    Cele 7.823 menţiuni în social media (Facebook, Twitter şi Bloguri) au fost distribuite astfel: Carrefour – 27%, Auchan – 19%, Kaufland – 18%, Cora – 18%, Metro – 13%, Selgros – 5%, şi Real – 0,05%.

    Cora, Billa şi Kaufland au fost preferatele presei centrale, iar Carrefour, Auchan şi Metro au atras mai mult atenţia presei locale.

    În ceea ce priveşte presa centrală, 53% dintre menţiuni au apărut în publicaţiile cu profil economic, 17% în cele de retail, 12% în cele cu profil generalist–quality, 5% în cele cu profil generalist–tabloid şi 13% în publicaţii cu alt profil.

    Principalele tipuri de materiale publicate care au conţinut referiri la marii retalieri au fost: ştiri – 46%, analize – 22% şi prezentări – 9%.

    Principalele trei posturi de radio interesate de marii retalieri au fost: Europa FM (41% din menţiuni), RFI (19% din menţiuni) şi Radio Bucureşti (13%). Iar primii trei retalieri prezenţi în jurnalele radio au fost Metro (27% dintre menţiuni), Mega Image (17%) şi Selgros (15%).

    Cei mai prezenţi retalieri în jurnalele TV au fost: Carrefour (25% din numărul apariţiilor), Metro (13%), Mega Image şi Auchan (cu câte 12%). 23% din numărul ştirilor despre magazinele de retail au aparţinut Digi 24, 16% – Realitatea TV şi 15% – B1TV.

    Referitor la presa internaţională, Metro conduce detaşat la numărul de apariţii – 70,48% dintre acestea aparţinându-i – şi este urmat de Carrefour cu 20,41%, Cora cu 4,98%, Auchan cu 3,79% şi Kaufland cu 0,35%.

    (Pentru detalii suplimentare referitoare la această analiză şi la alte analize pe care le putem oferi puteţi accesa: http://www.monitorizare.mediafax.biz/Site/Pages/Public/contact.aspx.

    Ne puteţi contacta şi prin: e-mail la monitorizare@mediafax.ro sau la numărul de telefon: 031/82.56.152)
     

  • Predoiu: Ponta şi miniştrii săi au reuşit să rupă definitiv relaţia specială cu Comisia Europeană

    Potrivit prim-vicepreşedintelui PNL, Comisia Europeană a decis, miercuri, iniţierea procedurii de dezechilibru macroeconomic în cazul României.

    ”Potrivit experţilor europeni, ţara noastră trebuie monitorizată şi trebuie să aplice o serie de măsuri impuse de CE. Suntem de fapt martorii primei riposte din partea Comisiei Europene, după modul lipsit de diplomaţie în care Executivul condus de Victor Viorel Ponta a purtat, în ultimul an, negocierile cu oficialii FMI şi CE în acordul pe care România încă îl are. În comunicatul de presă trimis ieri, Comisia Europeană recunoaşte şi dă de înţeles că actualul acord e ca şi nul, motiv pentru care ţara noastră nu mai beneficiază de tratament special din partea autorităţilor europene”, precizează Predoiu.

    Potrivit acestuia, ”premierul Victor Ponta şi miniştrii săi au reuşit să rupă definitiv relaţia specială pe care ţara noastră o avea cu oficialii Comisiei Europene, iar acest gest necugetat va costa bugetul de stat milioane de euro”.

    Prim-vicepreşedintele PNL mai menţionează că ”oficialii misiunii FMI şi CE, au venit, de mai bine de un an, la Bucureşti ca să fie trimişi acasă cu coada între picioare”.

    ”Tot de mai bine de un an nu au mai fost agreate scrisori de intenţie, la finalul fiecărei misiuni. Circul şi scandalul caracteristic manierei de negociere a lui Victor Viorel Ponta au predominat şi în discuţiile cu experţii străini. Iar de pierdut au românii şi bugetul de stat. Pentru că odată cu ruperea acordului înainte de vreme, România nu va mai beneficia nici de cofinanţare de 5% la fonduri europene. Cofinanţarea va creşte la 15%. Asta înseamnă că statul va primi cu 10% mai puţini bani europeni pentru toate proiectele publice făcute pe bani UE. Cine credeţi că va acoperi diferenţa? Este vorba de milioane de euro. Asta în condiţiile în care oricum investiţiile în vremea guvernării Ponta au scăzut considerabil”, apreciază Cătălin Predoiu.

    Predoiu mai afirmă că ”i se pare periculos şi iresponsabil felul în care Executivul Ponta negociază în numele românilor”.

    ”Cred ca Ponta nu face altceva decât să scoată în evidenţă nevoia cât mai urgentă de un nou Guvern responsabil, care să acţioneze în interesul ţării, nu să se lase guvernat de orgolii personale”, se mai arată în comunicatul de presă.

  • Predoiu: Ponta şi miniştrii săi au reuşit să rupă definitiv relaţia specială cu Comisia Europeană

    Potrivit prim-vicepreşedintelui PNL, Comisia Europeană a decis, miercuri, iniţierea procedurii de dezechilibru macroeconomic în cazul României.

    ”Potrivit experţilor europeni, ţara noastră trebuie monitorizată şi trebuie să aplice o serie de măsuri impuse de CE. Suntem de fapt martorii primei riposte din partea Comisiei Europene, după modul lipsit de diplomaţie în care Executivul condus de Victor Viorel Ponta a purtat, în ultimul an, negocierile cu oficialii FMI şi CE în acordul pe care România încă îl are. În comunicatul de presă trimis ieri, Comisia Europeană recunoaşte şi dă de înţeles că actualul acord e ca şi nul, motiv pentru care ţara noastră nu mai beneficiază de tratament special din partea autorităţilor europene”, precizează Predoiu.

    Potrivit acestuia, ”premierul Victor Ponta şi miniştrii săi au reuşit să rupă definitiv relaţia specială pe care ţara noastră o avea cu oficialii Comisiei Europene, iar acest gest necugetat va costa bugetul de stat milioane de euro”.

    Prim-vicepreşedintele PNL mai menţionează că ”oficialii misiunii FMI şi CE, au venit, de mai bine de un an, la Bucureşti ca să fie trimişi acasă cu coada între picioare”.

    ”Tot de mai bine de un an nu au mai fost agreate scrisori de intenţie, la finalul fiecărei misiuni. Circul şi scandalul caracteristic manierei de negociere a lui Victor Viorel Ponta au predominat şi în discuţiile cu experţii străini. Iar de pierdut au românii şi bugetul de stat. Pentru că odată cu ruperea acordului înainte de vreme, România nu va mai beneficia nici de cofinanţare de 5% la fonduri europene. Cofinanţarea va creşte la 15%. Asta înseamnă că statul va primi cu 10% mai puţini bani europeni pentru toate proiectele publice făcute pe bani UE. Cine credeţi că va acoperi diferenţa? Este vorba de milioane de euro. Asta în condiţiile în care oricum investiţiile în vremea guvernării Ponta au scăzut considerabil”, apreciază Cătălin Predoiu.

    Predoiu mai afirmă că ”i se pare periculos şi iresponsabil felul în care Executivul Ponta negociază în numele românilor”.

    ”Cred ca Ponta nu face altceva decât să scoată în evidenţă nevoia cât mai urgentă de un nou Guvern responsabil, care să acţioneze în interesul ţării, nu să se lase guvernat de orgolii personale”, se mai arată în comunicatul de presă.

  • Udrea, prima reacţie după arestare, pe Facebook: Are loc o condamnare mediatică

    ”Descriem 3 mecanisme în ceea ce priveşte dosarul „Gala Bute”, se precizează în postarea de pe Facebook, în care se menţionează că ”oameni de afaceri şi funcţionari din Ministerul Dezvoltării sunt prinşi că au dat şi au luat mită, probatoriul este format din interceptări, traseul banilor prin conturi şi declaraţii în care îşi recunosc vinovăţia (deşi, iniţial, au negat)”.

    ”Aceşti oameni fac denunţuri împotriva Elenei Udrea (nu există niciun alt fel de probă decât denunţurile). Rezultanta: ei sunt liberi, Elena Udrea este arestată. Deci, declaraţiile împotriva lui Udrea garantează libertatea”, se precizează în mesaj.

    Udrea mai arată că există informaţii şi indicii foarte clare că denunţătorii împotriva Elenei Udrea în dosarul ”Gala Bute” s-au pus de acord asupra declaraţiilor şi au încercat să influenţeze ancheta.

     

     

    Post by Elena Udrea.

     

    ”Ştefan Lungu susţine că s-a pus de acord cu Gărdean în decembrie 2014 asupra declaraţiilor; Ana Maria Topoliceanu a făcut presiuni asupra lui Tudor Breazu pentru a-i confirma denunţul; există un denunţ colectiv (caz unic în practica penală) în care este amintit şi numele Elenei Udrea. Mai mult, aproape toţi denunţătorii şi-au schimbat declaraţiile iniţiale. Toţi aceşti oameni sunt liberi (chiar dacă există articol care prevede arestarea preventivă a celor care doresc şi pot să influenţeze desfăşurarea anchetei), iar Udrea este arestată”, se arată în postare.

    Udrea mai menţionează că ”punctul de vedere al acuzatorilor (manifestat prin referatul DNA) este omniprezent în spaţiul public” şi că ”are loc o condamnare mediatică, în timp ce varianta apărării nu se aude şi nu se vede deloc, nici măcar declaraţia făcută de Udrea în faţa instanţei”.

    Mesajul se încheie cu hashtag-ul ”Kafka” şi este semnat de ”echipa de comunicare”.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a admis miercuri propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a dispus arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru o perioadă de 30 de zile, din 25 februarie până la 26 martie inclusiv.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.