BusinessMagazin

Blog

  • Exportul de energie din 2014 a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

    Valoarea energiei exportate anul trecut se ridică la 355 milioane de euro. Exporturile de electricitate a ajuns anul trecut la 9.936 GWh, depăşind de două ori nivelul din 2013.

    Potrivit Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, excedentul de producţie a condus la scăderea preţurilor energiei, făcând-o mai competitivă pe pieţele din ţările vecine.

    Transelectrica precizează că printre factorii externi care au condus la creşterea cererii de energie electrică şi a preturilor pe pieţele externe se numără inundaţiile din luna iunie din Serbia, care au indisponibilizat mai multe centrale din această ţară, creşterea importurilor de energie ale Ungariei, Albaniei şi a altor ţări, atât pe criterii comerciale, cât şi pe fondul unor lucrări de mentenanţă a unor unităţi de producţie.

    Exporturile de energie au fost în 2013 de 4.753 GWh. România a importat anul trecut 2.811 GWh, cu cu 2,7% mai mult faţă de 2013.

    Exporturile de electricitate nu sunt derulate de producători, cărora legislaţia le interzice astfel de operaţiuni, ci de traderi şi furnizori de energie.

    Potrivit datelor OPCOM, una dintre bursele de energie din România, preţul mediu ponderat al energiei tranzacţionată anul trecut pe piaţa spot a fost de 35,76 euro/MWh, în timp ce media europeană a fost de 40 euro/MWh.

    Exportul a fost încurajat şi de scutirea energiei exportate, din 1 iulie 2014, de plata taxei de cogenerare, care este încasată de companiile care produc simultan energie electrică şi termică.

    Energia exportată de România ajunge cu predilecţie în Serbia, Ungaria şi Bulgaria.

    Un alt factor care a influenţat exportul a fost, potrivit Transelectrica, creşterea continuă a puterii instalate în resursele regenerabile, care se vinde ieftin având în vedere că este subvenţionată de toţi consumatorii. De asemenea, anul trecut a fost unul cu hidraulicitate ridicată, astfel că producţia hidrocentralelor a fost în creştere.

    Cele mai mari exporturi au fost derulate în lunile octombrie şi decembrie, când cantităţile au depăşit 1.000 GWh în fiecare dintre cele două luni.

    Producţia de energie a României a fost anul trecut de 64.752 GWh, în timp ce consumul s-a plasat la 57.627 GWh, potrivit Transelectrica.

    În România există unităţi de producţie a electricitate de 23.703 MW instalaţi, însă peste jumătate sunt utilizaţi marginal şi doar în situaţii de urgenţă. Consumul de energie al întregii ţări este asigurat în general de unităţi cu o capacitate de 8.000-9.000 MW.

     

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, reţinut într-un nou dosar, pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a fostului director general al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) Viorel Popescu, pentru trafic de influenţă.

    În ordonanţa de reţinere se arată că, în cursul lunii decembrie 2011, Viorel Popescu, în calitate de director general al RATB, a primit, în mod indirect (prin intermediul unei alte persoane), de la administratorii unor societăţi comerciale, la sediul regiei, suma de 2.500 de euro.

    În schimbul acestei sume, Popescu urma să intervină pe lângă funcţionarii competenţi din RATB, pentru derularea în condiţii avantajoase pentru firmele celor doi oameni de afaceri a unui contract al cărui obiect îl constituia vânzarea de către instituţie a 232 de mijloace de transport casate (din parcul propriu, în vederea dezmembrării şi valorificării ulterioare a deşeurilor rezultate), precum şi pentru atribuirea ulterioară a altor contracte similare către societăţile respective.

    În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Popescu va fi prezentat, vineri, Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    În septembrie 2014, Virgil Popescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un alt dosar, fiind acuzat că a prejudiciat regia cu aproximativ 820.000 de euro, prin faptul că a încheiat un contract cu o firmă care, deşi nu avea drept de asistenţă juridică, a oferit RATB astfel de servicii.

    Mai exact, anchetarii spun că, în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012, în calitate de director general Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) , Popescu “nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi a efectuat în mod defectuos activităţi specifice funcţiei”, fapt ce a dus la un prejudiciu de peste 3,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 820.000 euro. Aceşti bani au fost folosiţi în defavoarea RATB, însă suma a reprezentat foloase materiale necuvenite pentru firma Urbconnect SRL.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti preciza că se constituie parte civilă în acest dosar, motiv pentru care aceasta cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu. Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011.

    El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director.

    Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.

  • Francul elveţian a scăzut pentru a cincea zi consecutiv, la 4,2438 lei

    Referinţa pentru franc a coborât cu 3,1 bani, de la 4,2748 lei la 4,2438 lei. Scăderea a fost determinată de deprecierea uşoară a francului pe pieţele externe în partea a doua a zilei de joi, dar şi de întărirea uşoară a leului în raport cu euro.

    Pe pieţele externe, francul era cotat aproape de ora 13:00, când BNR anunţă referinţa, la 0,9547 euro, în scădere cu 0,2% faţă de moneda europeană.

    Francul elveţian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    La cursul actual, francul se plasează cu 7,4%  sub recordul de vinerea trecută, dar se află cu 13,4% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

    Joi, 29 ianuarie, la mijlocul zilei, francul se situa pe pieţele externe la 0,9618 euro.

    Pentru dolar, BNR a anunţat vineri un curs în scădere cu 1,78 bani, de la la 3,9335 lei joi la 3,9157 lei. Pe pieţele externe, dolarul este cotat la 0,8819 euro.

    Referinţa pentru euro a scăzut cu 0,27 bani, de la 4,4451 lei la 4.4424 lei.

    Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, euro era cotat pe pieţele externe la 4,4415 – 4,4430 lei, faţă de 4,4420 lei pe finalul şedinţei de joi.

    Volumele tranzacţiilor dintre băncile comerciale au fost reduse în prima oră, însă activitatea a crescut până la mijlocul zilei, iar volumele au ajuns aproape de media pentru acest interval.

    “Piaţa este în continuare letargică. Au fost nişte ordine de cumpărare (de euro, n.r.), dar intervalul de tranzacţionare a rămas foarte strâns. Volumele sunt un pic sub medie la acest moment”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Operaţiunile din piaţa interbancară locală au avut loc între un minim de 4,4390 lei/euro şi un maxim de 4,4430 lei/euro.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,22% – 0,63%, faţă de 0,23% – 0,65% pe an joi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,23% – 0,7% pe an, comparativ cu 0,23% – 0,72% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut la 1,5% pe an, de la 1,54% pe an cu o zi înainte.

  • Facebook va lansa un serviciu care oferă utilizatorilor sugestii despre locul unde se află

    “«Place Tips» (Sugestii despre acest loc, n.r.) vă va oferi informaţii amuzante, utile şi importante despre locul în care vă aflaţi”, a declarat Mike LeBeau, director de produs în cadrul Facebook, despre acest nou serviciu care deocamdată este disponibil doar utilizatorilor de telefoane inteligente iPhone.

    Sistemul de geolocalizare al telefonului inteligent conectat la o reţea wi-fi pentru acces la internet sau la o reţea de telefonie mobilă permite identificarea precisă a locului unde se află o persoană, iar Facebook vrea să ofere sugestii sub forma unor simboluri care apar la începutul fluxului de ştiri (newsfeed) din aplicaţia mobilă dedicată reţelei sociale.

    Noul serviciu va fi lansat în săptămânile următoare pentru testare în locuri foarte aglomerate şi frecventate din New York, cum ar fi Central Park, Times Square, podul Brooklyn şi Statuia Libertăţii.

    Serviciul va afişa pe ecranul telefonului utilizatorului comentarii şi fotografii furnizate de alţi membri ai reţelei sociale, dar şi alte informaţii, cum ar fi manifestaţii şi evenimente semnalate pe alte pagini Facebook.

    Utilizatorii trebui să îşi dea acordul pentru ca poziţia lor să fie localizată, iar utilizarea serviciului nu va presupune publicarea automată de informaţii pe platforma online şi nici nu va oferi indicii altora privind locul unde se află un utilizator în acel moment, a declarat LeBeau.

    Facebook testează şi posibilitatea de a se folosi de conexiunea Bluetooth pentru a detecta dacă telefonul mobil se află în locuri importante, precum instituţii muzeale ca The Metropolitan Museum of Art din New York.

    Serviciul testat de Facebook vizează în special concurarea cu alte aplicaţii online, cum este cea oferită de yelp.com, prin intermediul căreia internauţii lasă comentarii referitor la restaurante, magazine şi locuri turistice.

    Yelp avea 139 de milioane de vizitatori pe lună în trimestrul al treilea din 2014 şi 67 de milioane de comentarii publicate de la lansarea sa din 2004 în Statele Unite ale Americii. Serviciul este prezent în 29 de ţări, printre care Franţa, Polonia, Marea Britanie, Elveţia, Spania, Japonia, Norvegia şi Turcia.

    Reţeaua de socializare Facebook avea, la sfârşitul anului 2014, circa 1,39 miliarde de utilizatori care foloseau cel puţin o dată pe lună serviciile sale, la nivel global.

  • Avocat: Alina Bica nu a făcut niciun denunţ. Nu a săvârşit faptele pentru care este învinovăţită

    “Dosarul nou este format din trei disjungeri, făcute din şirul nenumărat de disjungeri din primul dosar, cele trei disjungeri au fost conexate într-un nou dosar de urmărire penală. Doamna Bica a dat o declaraţie referitoare la toate faptele care i se impută, asta nu înseamnă că a făcut vreun denunţ. Reiterez, doamna Bica nu a făcut niciun denunţ”, a spus avocata Laura Voicu.

    Ea a precizat că Alina Bica nu a recunoscut acuzaţiile şi a arătat în declaraţie că nu a săvârşit faptele pentru care este învinovăţită.

    Laura Voicu a mai spus că în noul dosar sunt disjungerile despre care se ştia şi care trebuia să se materializeze într-un fel sau altul. Ea a precizat că nu poate să spună cine a făcut denunţul, pentru că dosarul este în faza de urmărire penală şi nu are voie să divulge informaţii, în acest moment.

    Întrebată dacă sunt vizate în noul dosar şi acuzaţiile că Alina Bica ar fi primit bani de la omul de afaceri Ioan Niculae, avocata Laura Voicu a spus că acestea nu au nicio legătură cu noua cauză. Ea a precizat că, în legătură cu aceste informaţii, deocamdată nu se fac cercetări.

    În acest dosar, disjuns din cel privind despăgubirea pentru un teren supraevaluat, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul lui Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

    Şi omul de afaceri Dorin Cocoş a fost dus vineri din arestul Poliţiei Capitalei la DNA pentru a da declaraţii în acest dosar, fiind audiat mai bine de două ore.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care a făcut parte printre alţii şi Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoş Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-a implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    În schimbul influenţei realizate, Alina Bica ar fi primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi, ce aparţinea unei rude a lui Alin Cocoş.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o priveşte pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Conform ordonanţei de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuţu şi înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici şi Gabriel Gheorghe, “scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenţi” a legăturii cu membrii comisiei “prin intermediul lui Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela”.

    În urma acordării despăgubirii pentru teren, acţiunile obţinute la Fondul Proprietatea au fost tranzacţionate, “iar o parte din bani au fost direcţionati către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela)”.

    În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta şefă a DIICOT a primit, “fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, aparţinând numitei Chiriac Olguţa”, tranzacţia imobiliară fiind făcută prin interpuşi, conform documentului citat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

  • Skoda a lansat a treia generaţie Fabia, marcă vândută în peste 40.000 de unităţi pe piaţa locală

    În România, noua Skoda Fabia se lansează în 15 variante de culori de caroserie şi un concept care le permite clienţilor să-şi aleagă o culoare anume pentru plafon, jante şi oglinzi retrovizoare laterale.

    “Noua Fabia este cu până la 17% mai economică şi dispune de sisteme inovatoare de asistenţă, prezente la modelele din clase superioare. Acest model este mai lat şi mai spaţios, având cel mai mare portbagaj din clasa sa – 330 de litri (cu 15 litri mai mare decât generaţia precedentă) – care poate fi mărit până la 1.150 de litri, dacă bancheta din spate este rabatată”, informează compania.

    Gama de motorizări include patru propulsoare pe benzină şi trei diesel, cu puteri cuprinse între 60 CP şi 110 CP, care respectă normele Euro6, au sistem start-stop şi sistem de recuperare a energiei din frânare.

    La capitolul siguranţă, noul model Fabia a primit numărul maxim de 5 stele din partea Euro NCAP, organismul european independent ce evaluează siguranţa oferită de noile modele lansate pe piaţă. Modelul este prevăzut cu volan reglabil pe înălţime şi adâncime, centuri de siguranţă cu senzor pentru toate cele cinci locuri, cele din faţă fiind reglabile pe înălţime.

    Prima generaţie Fabia a fost lansată în 1999, urmată de a doua în 2007. Din 1999 şi până la sfârşitul anului 2014, în România s-au vândut 44.500 de unităţi Skoda Fabia.

  • Primul preşedinte al Bulgariei postcomuniste, Jelio Jelev, a murit la vârsta de 79 de ani

    Informaţia a fost confirmată de preşedinţia republicii, care a evocat “o moarte subită”, fără a preciza cauza sau locul decesului.

    Filosof şi profesor, Jelev a prezidat Bulgaria din 1990 până în 1996, câştigând primul scrutin prezidenţial liber din perioada postcomunistă.

    Exclus din Partidul Comunist în 1965, Jelev a fost trimis “în exil” la ţară pentru că a criticat, în teza sa de doctorat, anumite teorii ale lui Lenin.

    Profitând de o ameliorare temporară a regimului, el a reuşit să publice în 1981 o carte intitulată “Fascismul”, în care asimila implicit comunismul cu fascismul. Opera a fost retrasă rapid din librării, dar a continuat să se vândă clandestin.

    În ianuarie 1989, Jelev a co-fondat Clubul glasnost şi al perestroika, o organizaţie anti-totalitară care căuta să îşi exprime criticile faţă de regimul comunist prin sprijinirea politicii liderului sovietic reformator Mihail Gorbaciov.

    După înlăturarea de la putere a dictatorului comunist Todor Jivkov la 10 noiembrie 1989, Jelev a fondat adunarea anticomunistă Uniunea Forţelor Democratice (UFD). El a fost numit de Parlament preşedinte al republicii în august 1990, înainte de a câştiga primele alegeri prezidenţiale libere în 1991, pentru un mandat de cinci ani.

    După ce a părăsit puterea în 1996, Jelev a creat o fundaţie cu numele său, consacrată cercetării în domeniul politicii balcanice.

  • Finanţele vor să împrumute 5 miliarde de lei în februarie, cea mai mare sumă lunară din ultimii patru ani

    În cadrul licitaţiilor de referinţă, statul vrea să obţină 4,5 miliarde de lei, iar prin sesiunile suplimentare, în cadrul cărora vinde titluri în condiţiile stabilite în cadrul licitaţiilor de referinţă, intenţionează să atragă 480 de milioane de lei.

    Finanţele nu au planificate răscumpărări de titluri de stat în luna februarie.

    “Este o planificare foarte ambiţioasă după destule standarde: ar fi cea mai mare valoare a emisiunilor brute după februarie 2011, cea mai mare valoare a emisiunilor nete din 2009, iar februarie 2015 ar deveni a treia luna începând din 2008 în care maturitatea medie planificată ar depăşi 5 ani”, afirmă, într-o notă către analişti şi investitori economistul şef al ING Bank România, Vlad Muscalu.

    În cazul în care statul ar atrage fonduri conform prospectului de împrumut anunţat, şi-ar acoperi în primele două luni nevoia netă de finanţare pentru întreg anul, notează economistul şef al ING Bank România.

    Astfel, în februarie, Ministerul Finanţelor vrea să vândă certificate de trezorerie în valoare de 1,3 miliarde de lei şi cu maturităţi de 3 şi 12 luni, în timp ce restul sumei până la 4,98 miliarde de lei ar urma să fie obţinută prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni cu maturitatea de 3, 5, 7, 10 şi 15 ani.

    Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să atragă în 2015 până la 40 de miliarde de lei prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 de miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.

    Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40,56 miliarde lei şi 928,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.

  • Economia Spaniei a crescut în trimestrul al patrulea în cel mai rapid ritm din ultimii şapte ani

    Prin comparaţie cu trimestrul al treilea al anului trecut, produsul intern brut (PIB) al Spaniei a urcat 0,7% în ultimele trei luni din 2014, potrivit datelor publicate vineri de Institutul spaniol de Statistică, relatează Bloomberg.

    Creşterea economică din ultimul trimestru al anului trecut a depăşit estimările băncii centrale a Spaniei, care a anticipat un avans de 0,6% al PIB-ului comparativ cu trimestru anterior şi de 1,9% faţă de trimestrul al patrulea din 2013.

    Economia spaniolă a înregistrat şase trimestre consecutive de creştere până în prezent, iar analiştii apreciază că avansul PIB-ului va depăşi media din zona euro în acest an.

    La nivel anului trecut, economia spaniolă a crescut cu 1,4% comparativ cu anul anterior.

    “Economia spaniolă este încă în revenire, dar cu siguranţă se mişcă în direcţia care trebuie. Declinul preţului petrolului impulsionează consumul în Spania, dar perspectiva pe termen mediu legată de creştererea salariilor rămâne un punct slab”, a declarat Jacques Cailloux, economist la Nomura International în Londra.

    Preţurile de consum din Spania au coborât cu 1,5% în luna ianuarie faţă de aceeaşi lună din 2014, marcând cel mai important declin din 1997 până în prezent, în timp ce comerţul cu amănuntul a înregistrat în luna decembrie a anului trecut cel mai mare avans din ultimii zece ani.

    Guvernul spaniol prognozează o creştere de 2% a economiei în acest an, iar ministrul Economiei, Luis de Guindos, a afirmat luni că PIB-ul Spaniei ar putea avansa cu până la 2,5% în acest an, datorită scăderii preţului petrolului şi deprecierii monedei euro.

  • Isărescu: Conversia creditelor în franci la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde lei

    “Dacă s-ar face conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, ar însemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru băncile care au în portofoliu astfel de finanţări, care înseamnă 0,8% din PIB. Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă 5,1 miliarde lei, adică 0,7% din PIB”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Potrivit datelor băncii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cât au solicitat împrumutaţii în franci elveţieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB). Dacă s-ar adăuga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB).

    La cursul mediu calculat lunar de la momentul acordării creditului până în prezent, aşa cum a propus în Parlament deputatul Ana Birchall, băncile ar trebui să suporte pierderi de 3,2 miliarde lei (0,4% din PIB).

    “Chiar dacă în faza iniţială se poate spera că aceste pierderi se transferă către capitalul băncilor, impactul poate să fie dramatic în economie. Aşadar, stăm cu pixul în mână, nu ne aventurăm, nu creăm iluzii”, a afirmat Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că BNR a efectuat calcule şi pentru pierderile sistemului dacă s-ar realiza conversia la alt curs decât cel de la momentul operaţiunii, pentru creditele în franci elveţieni şi euro împreună, aşa cum ar fi corect şi pentru debitorii în alte valute.

    Astfel, la cursul istoric pierderile se cifrează la 9,8 miliarde lei (1,4% din PIB), dacă se adaugă 10% la acel curs se ajunge la pierderi de 7,3 miliarde lei (1% din PIB). Totodată, conversia la curs istoric plus 20% generează pierderi pentru bănci de 5,5 miliarde lei (0,8% din PIB), iar dacă se adaugă 30% peste valoarea cursului istoric, băncile ar avea de suportat pierderi de 4,2 miliarde lei (0,6% din PIB).

    La un curs mediu calculat, pierderile ar ajunge la 4,5 miliarde lei.

    “În funcţie de cursul la care s-ar realiza conversia, trei sau patru bănci ar avea nevoie de infuzii substanţiale de capital pentru a îndeplini nivelul minim de solvabilitate. Mai mult, rata solvabilităţii pe ansamblul sistemului bancar ar scădea de la 17% la 12%”, a menţionat şeful băncii centrale.