Blog

  • Udrea, prima reacţie după arestare, pe Facebook: Are loc o condamnare mediatică

    ”Descriem 3 mecanisme în ceea ce priveşte dosarul „Gala Bute”, se precizează în postarea de pe Facebook, în care se menţionează că ”oameni de afaceri şi funcţionari din Ministerul Dezvoltării sunt prinşi că au dat şi au luat mită, probatoriul este format din interceptări, traseul banilor prin conturi şi declaraţii în care îşi recunosc vinovăţia (deşi, iniţial, au negat)”.

    ”Aceşti oameni fac denunţuri împotriva Elenei Udrea (nu există niciun alt fel de probă decât denunţurile). Rezultanta: ei sunt liberi, Elena Udrea este arestată. Deci, declaraţiile împotriva lui Udrea garantează libertatea”, se precizează în mesaj.

    Udrea mai arată că există informaţii şi indicii foarte clare că denunţătorii împotriva Elenei Udrea în dosarul ”Gala Bute” s-au pus de acord asupra declaraţiilor şi au încercat să influenţeze ancheta.

     

     

    (function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = “//connect.facebook.net/en_GB/all.js#xfbml=1”; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));

     

    ”Ştefan Lungu susţine că s-a pus de acord cu Gărdean în decembrie 2014 asupra declaraţiilor; Ana Maria Topoliceanu a făcut presiuni asupra lui Tudor Breazu pentru a-i confirma denunţul; există un denunţ colectiv (caz unic în practica penală) în care este amintit şi numele Elenei Udrea. Mai mult, aproape toţi denunţătorii şi-au schimbat declaraţiile iniţiale. Toţi aceşti oameni sunt liberi (chiar dacă există articol care prevede arestarea preventivă a celor care doresc şi pot să influenţeze desfăşurarea anchetei), iar Udrea este arestată”, se arată în postare.

    Udrea mai menţionează că ”punctul de vedere al acuzatorilor (manifestat prin referatul DNA) este omniprezent în spaţiul public” şi că ”are loc o condamnare mediatică, în timp ce varianta apărării nu se aude şi nu se vede deloc, nici măcar declaraţia făcută de Udrea în faţa instanţei”.

    Mesajul se încheie cu hashtag-ul ”Kafka” şi este semnat de ”echipa de comunicare”.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a admis miercuri propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a dispus arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru o perioadă de 30 de zile, din 25 februarie până la 26 martie inclusiv.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • RAPORT: Mai multe state NATO îşi reduc cheltuielile militare în 2015, în pofida agresiunii ruse

    În pofida preocupărilor privind agresiunea rusă în Ucraina şi a angajamentelor politice asumate la summitul NATO din Ţara Galilor, în septembrie 2014, un nou studiu al European Leadership Network analizează planurile privind cheltuielile militare pe 2015 ale unui grup de 14 state NATO şi arată că unele dintre ele nu îşi respectă angajamentele asumate.

    Potrivit raportului, care nu include şi Statele Unite, o singură ţară dintre cele analizate, Estonia, va cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2015.

    Şase state, respectiv Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Ungaria şi Bulgaria, îşi vor reduce cheltuielile cu apărarea în 2015. Franţa îşi va menţine bugetul pentru apărare neschimbat faţă de 2014.

    Polonia se apropie de pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi este cea mai importantă dintr-un grup de şase ţări care îşi măresc bugetul pentru apărare în 2015. Din acest grup mai fac parte Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda şi România.

    Raportul conchide că retorica folosită la summitul NATO din Ţara Galilor a avut efecte slabe asupra principalelor state europene membre NATO în ceea ce priveşte bugetul militar (Marea Britanie, Franţa şi Germania).

    În spatele unităţii afişate a NATO, percepţiile asupra ameninţărilor reale diferă în mod semnificativ între aliaţi, iar acest lucru se reflectă în abordările lor divergente privind deciziile bugetare.

    Raportul menţionează că nu sunt semne ale unei schimbări semnificative în Europa privind trendul descendent al cheltuielilor militare, în pofida îngrijorărilor privind comportamentul Rusiei şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    Nici unul dintre statele NATO analizate nu dispune de fondurile sau sprijinul intern necesare pentru a-şi moderniza armata şi a-şi dezvolta capacitatea individuală de apărare. Cooperarea sporită între aliaţi este singura modalitate realistă de a merge înainte, conchide studiul.

  • RAPORT: Mai multe state NATO îşi reduc cheltuielile militare în 2015, în pofida agresiunii ruse

    În pofida preocupărilor privind agresiunea rusă în Ucraina şi a angajamentelor politice asumate la summitul NATO din Ţara Galilor, în septembrie 2014, un nou studiu al European Leadership Network analizează planurile privind cheltuielile militare pe 2015 ale unui grup de 14 state NATO şi arată că unele dintre ele nu îşi respectă angajamentele asumate.

    Potrivit raportului, care nu include şi Statele Unite, o singură ţară dintre cele analizate, Estonia, va cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2015.

    Şase state, respectiv Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Ungaria şi Bulgaria, îşi vor reduce cheltuielile cu apărarea în 2015. Franţa îşi va menţine bugetul pentru apărare neschimbat faţă de 2014.

    Polonia se apropie de pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi este cea mai importantă dintr-un grup de şase ţări care îşi măresc bugetul pentru apărare în 2015. Din acest grup mai fac parte Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda şi România.

    Raportul conchide că retorica folosită la summitul NATO din Ţara Galilor a avut efecte slabe asupra principalelor state europene membre NATO în ceea ce priveşte bugetul militar (Marea Britanie, Franţa şi Germania).

    În spatele unităţii afişate a NATO, percepţiile asupra ameninţărilor reale diferă în mod semnificativ între aliaţi, iar acest lucru se reflectă în abordările lor divergente privind deciziile bugetare.

    Raportul menţionează că nu sunt semne ale unei schimbări semnificative în Europa privind trendul descendent al cheltuielilor militare, în pofida îngrijorărilor privind comportamentul Rusiei şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    Nici unul dintre statele NATO analizate nu dispune de fondurile sau sprijinul intern necesare pentru a-şi moderniza armata şi a-şi dezvolta capacitatea individuală de apărare. Cooperarea sporită între aliaţi este singura modalitate realistă de a merge înainte, conchide studiul.

  • CNADNR vrea să cumpere parapeţi pentru sectoarele periculoase de drum cu până la 25 milioane euro

    Produsele vor fi utilizate atât pentru eliminarea punctelor periculoase de pe reţeaua de drumuri administrate de CNADNR, cât şi pentru înlocuirea parapeţilor deterioraţi din anumite locaţii.

    Contractul de achiziţie şi transport al parapeţilor are o valoare estimată de 87,9 milioane lei, fără TVA, şi va fi finanţat cu bani de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale CNADNR.

    Furnizorul va fi selectat prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 15 aprilie.

  • CNADNR vrea să cumpere parapeţi pentru sectoarele periculoase de drum cu până la 25 milioane euro

    Produsele vor fi utilizate atât pentru eliminarea punctelor periculoase de pe reţeaua de drumuri administrate de CNADNR, cât şi pentru înlocuirea parapeţilor deterioraţi din anumite locaţii.

    Contractul de achiziţie şi transport al parapeţilor are o valoare estimată de 87,9 milioane lei, fără TVA, şi va fi finanţat cu bani de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale CNADNR.

    Furnizorul va fi selectat prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 15 aprilie.

  • Ponta: Este o mare suferinţă să văd că sora şi mama sunt linşate mediatic doar să fiu lovit politic

    “Este o mare suferinţă pentru mine să văd că sora şi mama mea sunt linşate mediatic doar ca să fiu eu lovit politic. Le iubesc şi o să le fiu alături toată viaţa aşa cum îmi sunt şi ele, şi aş vrea să am şi eu şi surorile mele tăria de caracter şi echilibrul pe care mama le-a dovedit în toţi cei 72 de ani ai ei!”, scrie Ponta pe Facebook.

    Anterior, premierul Victor Ponta a refuzat să comenteze faptul că sora lui a fost audiată la DNA în dosarul în care soţul acesteia e arestat preventiv sub acuzaţia de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală, adăugând că speră ca presa să îl mai întrebe vreodată şi despre un alt subiect.

    “Evident că nu comentez. Sper să fie posibil să mă întrebaţi vreodată şi altceva. Eu sper, sunt un optimist”, a răspuns Ponta la întrebările repetate ale presei pe această temă.

    De asemenea, întrebat de jurnalişti despre aceaste audieri, Ponta a răspuns “Hai, mă, sunteţi serioşi ?”, spunând că el a venit să viziteze un spital.

    Sora premierului Victor Ponta, Alexandra Florina Herţanu, a ieşit, joi, în jurul orei 11.00, după două ore de audieri, din sediul DNA Ploieşti, fără a face declaraţii şi spunând doar că a avut ceva “de recuperat”.

    Întrebată dacă era conştientă de ceea ce făcea soţul său, Iulian Herţanu, sora premierului a răspuns: “Sunt conştientă tot timpul”.

    Potrivit unor surse din interiorul DNA Ploieşti, Alexandra Herţanu a fost audiată în calitate de martor.

    Tot joi, au fost audiaţi la DNA Ploieşti şi foştii prefecţi de Prahova Radu Oprea şi Corneliu Popescu, ambii spunând că au fost audiaţi în calitate de martori. În timp ce Popescu a declarat, la ieşirea din sediul instituţiei, că a fost audiat într-un dosar privind retrocedarea a 50 de hectare de pădure familiei Cantacuzino pe raza localităţii prahovene Floreşti, senatorul PSD Radu Ştefan Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce dosar este vorba, menţionând doar că “sub nicio formă” nu este vorba despre dosarul lui Iulian Herţanu.

    Surse judiciare au declarat că Radu Oprea a fost citat ca martor într-un dosar în care DNA Ploieşti investighează retrocedări ilegale. În acelaşi dosar, săptămâna aceasta a fost audiat la DNA Ploieşti un fost subprefect al judeţului Prahova, Gabriel Hornoiu, şi a fost chemat joi, la sediul instituţiei, un alt fost prefect al judeţului, Corneliu Popescu.

    Sora premierului Victor Ponta, Alexandra Herţanu, a fost audiată în dosarul în care soţul său, Iulian Herţanu, este arestat preventiv alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă sub acuzaţia de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    În acelaşi dosar au fost puşi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

  • Ponta: Este o mare suferinţă să văd că sora şi mama sunt linşate mediatic doar să fiu lovit politic

    “Este o mare suferinţă pentru mine să văd că sora şi mama mea sunt linşate mediatic doar ca să fiu eu lovit politic. Le iubesc şi o să le fiu alături toată viaţa aşa cum îmi sunt şi ele, şi aş vrea să am şi eu şi surorile mele tăria de caracter şi echilibrul pe care mama le-a dovedit în toţi cei 72 de ani ai ei!”, scrie Ponta pe Facebook.

    Anterior, premierul Victor Ponta a refuzat să comenteze faptul că sora lui a fost audiată la DNA în dosarul în care soţul acesteia e arestat preventiv sub acuzaţia de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală, adăugând că speră ca presa să îl mai întrebe vreodată şi despre un alt subiect.

    “Evident că nu comentez. Sper să fie posibil să mă întrebaţi vreodată şi altceva. Eu sper, sunt un optimist”, a răspuns Ponta la întrebările repetate ale presei pe această temă.

    De asemenea, întrebat de jurnalişti despre aceaste audieri, Ponta a răspuns “Hai, mă, sunteţi serioşi ?”, spunând că el a venit să viziteze un spital.

    Sora premierului Victor Ponta, Alexandra Florina Herţanu, a ieşit, joi, în jurul orei 11.00, după două ore de audieri, din sediul DNA Ploieşti, fără a face declaraţii şi spunând doar că a avut ceva “de recuperat”.

    Întrebată dacă era conştientă de ceea ce făcea soţul său, Iulian Herţanu, sora premierului a răspuns: “Sunt conştientă tot timpul”.

    Potrivit unor surse din interiorul DNA Ploieşti, Alexandra Herţanu a fost audiată în calitate de martor.

    Tot joi, au fost audiaţi la DNA Ploieşti şi foştii prefecţi de Prahova Radu Oprea şi Corneliu Popescu, ambii spunând că au fost audiaţi în calitate de martori. În timp ce Popescu a declarat, la ieşirea din sediul instituţiei, că a fost audiat într-un dosar privind retrocedarea a 50 de hectare de pădure familiei Cantacuzino pe raza localităţii prahovene Floreşti, senatorul PSD Radu Ştefan Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce dosar este vorba, menţionând doar că “sub nicio formă” nu este vorba despre dosarul lui Iulian Herţanu.

    Surse judiciare au declarat că Radu Oprea a fost citat ca martor într-un dosar în care DNA Ploieşti investighează retrocedări ilegale. În acelaşi dosar, săptămâna aceasta a fost audiat la DNA Ploieşti un fost subprefect al judeţului Prahova, Gabriel Hornoiu, şi a fost chemat joi, la sediul instituţiei, un alt fost prefect al judeţului, Corneliu Popescu.

    Sora premierului Victor Ponta, Alexandra Herţanu, a fost audiată în dosarul în care soţul său, Iulian Herţanu, este arestat preventiv alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă sub acuzaţia de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    În acelaşi dosar au fost puşi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

  • Omul de afaceri Costel Comana s-a sinucis în toaleta unui avion pe ruta Columbia-Costa Rica. DNA îl cerceta pentru corupţie

     UPDATE 12:17 – MAE confirmă că un român s-a sinucis în toaleta unui avion, pe ruta Columbia-Costa Rica

    Ministerul Afacerilor Externe a confirmat, joi, pentru MEDIAFAX, că bărbatul care s-a sinucis în toaleta unui avion, pe ruta Columbia-Costa Rica, este român, precizând că acesta a fost găsit strangulat.

    Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, în data de 25 februarie, consulul onorific al României în Republica Costa Rica a informat telefonic Ambasada României la Ciudad de Mexico, în a cărei circumscripţie se află şi Costa Rica, asupra decesului unui cetăţean român.

    Potrivit MAE, incidentul a fost semnalat misiunii diplomatice şi de către autorităţile locale competente, care au confirmat la rândul lor, decesul cetăţeanului român.

    ”Potrivit primelor informaţii obţinute, cetăţeanul român s-ar fi sinucis prin strangulare, în grupul sanitar al avionului. Cetăţeanul român se afla la bordul unei aeronave care efectua o cursa între aeroportul Bogota, Columbia, şi aeroportul internaţional Juan Santamaria din San Jose, Costa Rica. Acesta era însoţit de o femeie de cetăţenie română”, se menţionează în răspunsul Ministerului de Externe.

    Consulul onorific al României în Costa Rica s-a deplasat în regim de urgenţă la aeroport pentru discuţii cu oficiali ai Procuraturii şi pentru a acorda asistenţă consulară cetăţenei române care însoţea persoana decedată. Cetăţenei române i-au fost luate declaraţii de către autorităţile locale competente, în prezenţa consulului onorific, care i-a facilitat traducerea din română în spaniolă. Au fost întreprinse, în regim de urgenţă, demersuri de informare a familiei cetăţeanului român şi de obţinere a deciziei acesteia privind repatrierea trupului neînsufleţit, mai menţionează MAE.

    Atât consulul onorific al României în Republica Costa Rica, cât şi Ambasada României la Ciudad de Mexico menţin cazul în atenţie, păstrează permanent legătura cu autorităţile locale şi vor continua acordarea asistenţei consulară în limita competenţelor legale, mai anunţă Ministerul de Externe.

    UPDATE 12:09 – Omul de afaceri Costel Comana, românul găsit mort în toaleta unui avion pe ruta Columbia-Costa Rica

    Omul de afaceri Costel Comana, care controla societatea Regiotrans, anchetat într-un dosar de corupţie în care partenerul său de afaceri Iorgu Ganea a fost arestat, este românul găsit mort în toaleta unui avion care efectua un zbor din Columbia în Costa Rica.

    Presa din Costa Rica, citată de Noticiasrcn.com, a relatat, joi, că românul care s-a sinucis în toaleta unui avion de pe ruta Columbia-Costa Rica se numeşte Costel Comana şi are 53 de ani.

    Potrivit Noticiasrcn.com, românul plecase din Brazilia spre Costa Rica, trecând prin Bogota.

    Sursa citată a precizat că bărbatul a părăsit Brazilia, pentru a evita să fie prins.

    Potrivit site-ului, românul era însoţit în avion de o femeie care călătorea alături de el, iar aceasta a văzut că este nervos şi că a mers la toaleta din avion de mai multe ori. După o perioadă mai îndelungată, în care Costel Comana nu s-a întors de la toaletă, femeia s-a dus şi a încercat uşa. Neprimind niciun răspuns, a forţat uşa, împreună cu personalul din avion, românul fiind descoperit fără viaţă.

    Sursa citată mai menţionează că pasagerul român nu avea bilet de întoarcere la Bogota.

    Potrivit Revistei Forbes, Costel Comana figura în Top 500 miliardari, cu afaceri în domeniul feroviar.

    Primele informaţii despre românul găsit mort în toaleta unui avion care efectua un zbor de la Bogota la San Jose, capitala Costa Ricăi au fost date, joi, de compania columbiană Avianca, citată de Xinhua în pagina electronică.

    “Avianica anunţă cu regret că un pasager român a fost găsit mort la bordul zborului LR 697 operat astăzi (miercuri) de către filiala sa LACSA pe ruta Bogota-San Jose”, a anunţat compania columbiană într-un comunicat, precizând că zborul comercial a decolat de la Bogota la ora locală 8.01 (16.31, ora României) şi a sosit la San Jose la ora locală 9.05 (18.05, ora României).

    Autorităţile din Costa Rica au confirmat moartea românului şi au demarat o investigaţie cu privire la cauzele incidentului. Avianca a transmis condoleanţe familiei şi prietenilor cetăţeanului român.

    Omul de afaceri Costel Comana, care controla operatorul de transport feroviar Regiotrans, alături de Iorgu Ganea, era cercetat în dosarul în care oficiali din Ministerul Transporturilor şi din CFR sunt suspectaţi de luare de mită pentru favorizarea unor firme la licitaţii.

    În acest dosar, omul de afaceri Iorgu Ganea şi Estrella Ştefănescu, şefa Serviciului Urmărire Transporturi din CFR, au fost arestaţi preventiv în 20 februarie.

    De asemenea, sunt urmăriţi penal Claudiu Octavian Dumitrescu, director al Direcţiei Feroviare din cadrul Direcţiei Generale Transport şi Infrastructură din Ministerul Transporturilor, şi Costache Nicolau, director general al Regionalei Căi Ferate Braşov. În acelaşi caz se fac acte de urmărire penală şi faţă de SC Regiotrans SRL Braşov, Florin Hădărean, directorul societăţii, şi Gheorghe Valentin Ciapraz.

    Procurorii au făcut, în 18 februarie, percheziţii la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR, Regionala CFR din Braşov şi mai multe firme.

    Procurorii susţin că, în perioada decembrie 2011 – ianuarie 2012, prin intermediul lui Claudiu Dumitrescu, reprezentant al Ministerului Transporturilor în compania CFR Călători, oamenii de afaceri Comana şi Ganea au acţionat constant în comisiile specializate din MT pentru menţinerea modului de calcul al subvenţiei prevăzute în contractele de servicii publice pentru transportul feroviar de călători aferente perioadei 2012 – 2015.

    În perioada 28 septembrie 2012 – 19 decembrie 2012, Dumitrescu le-ar fi divulgat sistematic celor doi oameni de afaceri date şi informaţii cu privire la strategia vizată pe linia obţinerii subvenţiei pentru transportul feroviar de călători de către principalul concurent al firmei Regiotrans – operatorul naţional de călători SNTFC “CFR Călători” SA Bucureşti. Astfel, în 28 septembrie 2012 Dumitrescu i-ar fi informat pe cei doi despre intenţia companiei CFR Călători de a creşte cu aproximativ trei milioane numărul de kilometri pe care intenţionează să-i opereze în cadrul pachetului minim social pentru anul 2013, aspect care ar fi determinat diminuarea coeficientului tren/kilometru calculat pentru ceilalţi operatori feroviari privaţi, inclusiv Regiotrans.

    Estrella Ştefănescu este acuzată că ar fi favorizat Regiotrans şi RC-CF Trans, firmele oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana, în licitaţii, primind în schimb de la aceştia diverse bunuri şi servicii, printre care card de combustibil, cazări la pensiuni, telefoane mobile, dar şi bani pentru a participa la o nuntă în familie, se arată în documentele anchetatorilor.

  • ASF va avea 466 de salariaţi de la 1 martie, cu 143 mai puţin faţă de martie 2014

    Autoritatea s-a înfiinţat prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    “ASF a încheiat în această lună şi etapa concursurilor interne la nivel de execuţie, după ce la sfârşitul lunii noiembrie 2014 au fost finalizate concursurile interne pentru funcţiile de conducere, la nivel de director şi şef serviciu. Peste 300 de angajaţi au participat la interviurile de selecţie. Ca urmare a acestui proces, personalul ASF s-a redus la 382 salariaţi în posturi de execuţie, 46 de şefi serviciu şi 10 directori, iar 42 de posturi au rămas vacante”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    În acelaşi timp, Fondul de Garantare a Asiguraţilor are acum 28 de salariaţi.

    “Rezultă astfel că, după 1 martie 2015, ASF va avea un număr efectiv de 466 de salariaţi, o reducere de 143 de salariaţi faţă de martie 2014 şi mai puţin cu 252 faţă de totalul de 718 câţi au fost preluaţi în 2013 de la CNVM, CSA şi CSSPP prin OUG 93/2012”, se mai spune în comunicat.

    Cele 42 de posturi rămase vacante vor fi scoase la concurs – atât cu participare externă, cât şi internă – ceea ce înseamnă o reînnoire cu aproximativ 10% a echipei.

    De altfel, pentru cinci dintre posturile la nivel de conducere se derulează deja interviurile de evaluare a competenţelor şi abilităţilor candidaţilor.

    Procesul de restructurare a vizat, în principal, creşterea eficienţei organizaţionale prin reorganizarea proceselor şi activităţilor din ASF prin reducerea nivelurilor ierarhice de la 5 la 3 (au fost 6 posturi de şef de departament şi 24 de posturi de director adjuncti), reducerea numărului structurilor organizatorice prin desfiinţare sau comasare a direcţiilor de la 25 la 17 şi a serviciilor de la 106 la 53, reducerea numărului funcţiilor de conducere cu aproximativ 60%, de la 161 la 70 de posturi şi creşterea posturilor de execuţie în total personal la aproximativ 86% în 2015 faţă de 74% cât era în anul 2014.

    Strategia de dezvoltare a ASF a stabilit un cadru general pentru procesul de reorganizare instituţională, derulat cu implicarea unor consultanţi externi precum Banca Mondială, PricewaterhouseCoopers, Deloitte şi Hay Group.

    În urma unei ample analize a structurii organizaţionale, se mai spune în comunicat, au fost identificate trei direcţii de acţiune principale, şi anume structura organizaţională şi guvernanţă (prin integrarea unor direcţii şi servicii din cadrul celor trei sectoare, optimizarea numărului de angajaţi şi introducerea unui sistem eficient de management al performanţei, procesele şi eficienţa organizaţională (prin standardizarea proceselor şi procedurilor în vederea realizării de sinergii în cadrul organizaţiei) şi optimizarea structurii costurilor (prin revizuirea sistemului de compensare şi beneficii, standardizarea şi simplificarea arhitecturii IT, analizarea în profunzime a structurii veniturilor şi cheltuielilor).

    În paralel cu regândirea noii structuri organizatorice, în cursul anului 2014 a fost restructurat şi cadrul de funcţionare instituţională dat de politica de recrutare şi selecţie pentru ocuparea posturilor din structura organizatorică a ASF, regulamentul de organizare şi funcţionare a ASF, regulamentul intern al ASF şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului ASF, precum şi codul de etică şi integritate a personalului ASF.

    “Odată încheiată această primă etapă, în perioada următoare ASF va dezvolta împreună cu Banca Mondială proiecte pe trei direcţii importante, şi anume: analiză-diagnostic a fluxurilor de operaţiuni şi a atribuţiilor personalului de execuţie, corelarea acestor atribuţiilor cu remuneraţia, precum şi dezvoltarea competenţelor şi pregătirii profesionale”, se mai spune în comunicat.

  • Ucraina va deveni al 57-lea caz de hiperinflaţie înregistrat în istorie

    Urmarea acestei deprecieri accelerate a fost creşterea necontrolată a inflaţiei, raportarea din ianuarie a băncii naţionale arătând urcarea cu 28,5% faţă de anul trecut.

    Cifrele oficiale încearcă însă să prezinte o situaţie mult mai bună decât cea reală: în acest moment, rata anuală a inflaţiei din Ucraina se află la 272%, cea mai mare din lume şi mult peste cea a Venezuelei, ajunsă la 127%.

     Prin calculele matematice, cei de la Business Insider au ajuns la concluzia că rata lunară a inflaţiei se va menţine în jurul valorii de 64%. Aceasta este suficient de mare pentru a transforma Ucraina în cel de-al 57-lea episod de hiperinflaţie înregistrat în istorie (pragul de hiperinflaţie este considerat la 50%).

    Iată şi alte exemple de state care au înregistrat hiperinflaţie, în graficul de mai jos: