BusinessMagazin

Blog

  • Polonezii şi românii – cele mai multe poziţii în cadrul personalului administrativ debutant al CE

    Potrivit datelor publicate de The Economist, circa 11% din personalul administrativ debutant al Comisiei Europene provenea, în 2013, din Polonia, în timp ce aproximativ 8,5% era din România.

    Pe locul trei se află Germania, cu puţin peste 8%, urmată de Italia – aproape 8%, Belgia şi Franţa – în jur de 7%, Spania – peste 5% şi Marea Britanie – aproape 3%.

    The Economist notează că, deşi funcţionarii europeni nu reprezintă statul de provenienţă, ţările membre doresc să-şi plaseze oamenii în posturi-cheie.

    Publicaţia mai notează că în ultimii ani se remarcă “o tendinţă extraordinară” de creştere a numărului de funcţionari debutanţi proveniţi din Polonia şi România, în timp ce reprezentarea Italiei a scăzut dramatic de la aproape 25% din totalul personalului în anii 1980.

    Şi Franţa încearcă să-şi menţină influenţa în cadrul instituţiilor de la Bruxelles, dar aceasta este în declin.

    Dacă în ceea ce priveşte poziţiile de top, Marea Britanie stă bine, la nivelul “junior” situaţia este la polul opus.

    Comisia poate atrage cei mai buni oameni din noile state membre, dar se luptă să facă acest lucru în cazul Marii Britanii, potrivit unui oficial european, citat de The Economist.

    Una dintre probleme o reprezintă competenţele lingvistice reduse (aplicanţii trebuie să ştie cel puţin două limbi străine), fapt agravat, în mod ironic, de preponderenţa englezei ca limbă de lucru în instituţiile europene, la care se adaugă riscul unei ieşiri a Marii Britanii din UE, în urma unui eventual referendum, scrie publicaţia.

    În schimb, din cele 128 de poziţii de top, Germania deţinea, la sfârşitul anului trecut, 20 de poziţii, urmată de Marea Britanie cu 13 şi Franţa cu 11.

    Totodată, influenţa Germaniei în cabinetele comisarilor europeni a crescut în Comisia Juncker. De altfel, şeful de cabinet al preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, este german.

  • Cele mai bune STAŢIUNI DE SCHI din Europa. TOPUL destinaţiilor perfecte pentru pasionaţii de sporturi de iarnă – FOTO

    În februarie 2014, The Guardian a realizat un ghid interactiv al celor mai bune 18 staţiuni de schi din Europa. Clasamentul are la bază cercetarea făcută de Christophe Schrahe, consultant şi scriitor specializat în schi de origine germană. Schrahe a publicat în ianuarie 2013 un raport despre lungimea pistelor din 100 de staţiuni europene, potrivit căruia lungimea pistei este exagerată semnificativ în unele dintre acestea.

    18. Les 4 Vallées, Elveţia

    Verbier, cel mai cunoscut sat din regiunea Celor patru Văi, este situat la mare înălţime deasupra valei Ronului, sursă de privelişti impresionante ale vârfului Mont Blanc. Fostul sat alpin şi-a păstrat farmecul prin numeroasele cabane din lemn. Vizitatorii cei mai frecvenţi sunt familiile şi pasionaţii de urcat pe munte. Dintre aceştia, unii laudă pârtiile potrivite pentru învăţat, în timp ce alţii preferă zonele pentru avansaţi din jurul Mont Fort, Mont Gelé şi Greppon Blanc.

    • Paturi: 25.000 în staţiune, 65.000 de în Les 4 Vallées

    • Piste: 826 – 3.314 metri altitudine, 187 km lungime

    • Aglomeraţie: 85.100 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 26% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 30 în total (1 restaurant la 6,2 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 57,38 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    17. Zermatt, Elveţia

    Un loc al superlativelor, în Zermatt se află cel mai înalt vârf din Elveţia şi cele mai înalte sisteme de teleschiuri din lume. În Zermatt nu se circulă cu maşina – ultimii cinci klilometri de la Täsch nu pot fi străbătuţi decât cu trenul. Zona de schi se întinde pe trei munţi: Rothorn, ideală pentru schiorii de nivel mediu, Gornergrat şi Klein Matterhorn. Cele mai “blânde” piste sunt cele de pe Theodul, cea mai mare regiune de schi în timpul verii din Europa.

    • Paturi: 17.780 în staţiune, 21.170 în total, incluzând Cervinia

    • Piste: 1.562 – 3.820 metri altitudine, 252 km lungime

    • Aglomeraţie: 97.733 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 75% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 700 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 57 în total (1 restaurant la 4,4 km de pistă), 9 din 10 la calitate

    • Preţ: 70,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    16. Courmayeur, Italia

    Aflată la capătul văii Aosta din partea de sud a vârfului Mont Blanc, la Courmayeur se ajunge uşor prin tunelul Mont Blanc, dinspre Chamonix. Mont Blanc, cu o altitudine de 4.810 metri, este excelent şi pentru căţărători, şi pentru schiori. De la Entrèves ajunci cu teleschiul la Punta Helbronner (3.470 de metri), de unde poţi schia prin impresionanta Vallée Blanche până la Chamonix.

    • Paturi: 5.963 în staţiune

    • Piste: 1.207 – 2.673 metri altitudine, 33 km lungime

    • Aglomeraţie: 27.666 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 70% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 700 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 5 în total (1 restaurant la 6,6 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 44 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    15. Davos-Klosters, Elveţia

    Davos este considerat oraşul aflat la cea mai mare altitudine din Europa, fiiind şi una dintre staţiunile de schi de top din munţii Alpi. Celebru şi ca oraş, şi ca centru de spa, cultural şi pentru congrese, pentru schiori Davos este sinonim cu muntele Parsen. Găzduieşte şi Institutul Federal Elveţian pentru cercetare a zăpezilor şi avalanşelor, zăpada fiind de foarte bună calitate. Văile însorite din Parsen sunt cunoscute în special pentru pârtiile de nivel uşor şi intermediar, în timp ce rutele din vale, Gämpen sau Mühle, sunt mai solicitante. Cea mai faimoasă pistă este coborârea de 12 kilometri din vârful Weissfluh spre Küblis.

    • Paturi: 24.000 în Davos, 8.600 în Klosters

    • Piste: 813 – 2.844 metri altitudine, 142 km lungime

    • Aglomeraţie: 48.473 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 40% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 1.036 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 26 în total (1 restaurant la 5,5 km de pistă), 7,7 din 10 la calitate

    • Preţ: 55,73 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    14. Saas Fee, Elveţia

    Satul pitoresc Saas Fee este aşezat în umbra unora dintre cele mai înalte vârfuri din Europa: Allalin, Alphubel şi grupul Mischabel, inclusiv vârful de 4.545 de metri Dom, formează un semicerc vast de gheaţă şi piatră. Zona principală pentru schi este gheţarul Fee, accesibil printr-un funicular subteran şi teleschiuri, inclusiv o gondolă cu capacitatea de 30 de persoane. De precizat că Saas Fee nu este un loc potrivit pentru schiori începători.

    • Paturi: 6.974

    • Piste: 1.782 – 3.573 metri altitudine, 56 km lungime

    • Aglomeraţie: 24.505 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 40% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 800 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 10 în total (1 restaurant la 5,6 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 57,38 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    13. Mayrhofen, Austria

    Situat în valea Zillertal, Mayrhofen se numără printre cele mai populare staţiuni de schi din Austria., zona Ahorn a fost recent modernizată. Cel mai mare sistem de teleschi al Austriei – cu o capacitate de 160 de persoane – transportă schiorii la White Lounge, zonă cu hotel, un sat de iglu, bar şi locuri de relaxare. Penken, al doilea munte din Mayrhofen şi cu un spaţiu mult mai mare pentru schi, are un teren mult mai “blând” pentru începători. Cea mai abruptă pârtie a Austriei se găsesşte tot aici – Harakiri.

    • Paturi: 16.659 în staţiune, 24.359 în valea Zillertal

    • Piste: 620 – 2.538 metri altitudine, 115 km lungime

    • Aglomeraţie: 76.641 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 78% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 31 în total (1 restaurant la 3,7 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 49 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    12. Obergurgl, Austria

    Pitorescul Obergurgl este unul dintre satele permanent locuite aflate la cea mai mare altitudine din Alpi. Top-Express, o telegondolă cu opt locuri, leagă satul de Hochgurgl, staţiunea de ski aflată la cea mai mare altidudine din austria, un complex hotelier deschis doar iarna. Zona de schi din Obergurgl acoperă doi munţi: Festkogel, cu piste predominant pentru experţi, dar şi cu câteva opţiuni pentru intermediari, şi Hohe Mut.

    • Paturi: 4.500

    • Piste: 1.789 – 3.027 metri altitudine, 60 km lungime

    • Aglomeraţie: 39.663 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 95% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 60 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 12 în total (1 restaurant la 5 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 47 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    11. Wengen, Elveţia

    Wengen a sărbătorit 125 de ani de sporturi de iarnă în 2013. Staţiunea găzduieşte faimoasa cursă Lauberhorn, cea mai lungă cursă de coborâre din circuitul Cupei Mondiale. Staţiunea poate fi accesată doar cu trenul, neavând drum pentru maşini.

    • Paturi: 5.200 în staţiune, 19.200 în regiune

    • Piste: 944 – 2.399 metri altitudine, 86 km lungime

    • Aglomeraţie: 30.454 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 63% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 100 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 18 în total (1 restaurant la 4,8 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 51,64 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    10. Zell am See, Austria

    Localizat pe o mică peninsulă, oraşul Zell am See este “păzit” în spate de muntele Schmittenhöhe. Primul teleschi a fost construit în 1928. Pistele de coborâre înspre Schmittental sunt toate marcate pentru experţi, dar există şi un drum cu un nivel mai mic de dificultate care duce spre centrul oraşului. Zell am See are şi o scenp culturală bogată – concerte de muzică clasică, festivaluri şi piese de teatru sunt organizate de-a lungul anului în castel.

    • Paturi: 5.200 în staţiune, 19.200 în regiune

    • Piste: 944 – 2.399 metri altitudine, 86 km lungime

    • Aglomeraţie: 30.454 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 63% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 100 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 18 în total (1 restaurant la 4,8 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 51,64 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    9. Les Deux Alpes, Franţa

    Zona cu cel mai mic nivel de dificultate pentru schi începe chiar din vârful platoului montan – pe gheţarii Mantel şi Girose. Pasionaţii pot schia aici şi în timpul verii, având la dispoziţie probabil cel mai bun parc de zăpadă pentru vară din lume. În timpul iernii, parcul este mutat la La Toura. Dintre pistele existente în zonă, Dôme de la Lauze este punctul de start pentru ceea ce e considerată cea mai lungă pârtie de de schi din lume: 17 kilometri până la Mont de Lans.

    • Paturi: 30.000

    • Piste: 1.280 – 3.568 metri altitudine, 134 km lungime

    • Aglomeraţie: 86.571 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 25% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 9 în total (1 restaurant la 14,9 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 45 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    8. Espace Killy, Franţa

    În timp ce centrul istoric al oraşului aminteşte de un sat montan savoiard, Tignes, pe de altă parte, este o staţiune construită cu un scop precis, cu elemente din ciment acoperite recent cu lemn şi piatră naturală. 

    • Paturi: 58.057

    • Piste: 1.550 – 3.456 metri altitudine, 232 km lungime

    • Aglomeraţie: 162.210 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 50% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 800 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 25 în total (1 restaurant la 9,3 km de pistă), 10 din 10 la calitate

    • Preţ: 50,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    7. Paradiski, Franţa

    Paradiski a luat naştere în 2003 prin construcţia Vanoise Express, un sistem de tekeschi pe două niveluri care trece pe deasupra canionului dintre două zone de schi: La Plagne şi Les Arcs. Ambele includ diferite opriri, de la sate vechi de munte, cum ar fi Villaroger, Champagny şi Montalbert, până la staţiuni special construite pentru schi, precum Arc 1950, o zonă de lux. La Plagne şi Les Arcs pun la dispoziţie kilometri de piste ideale penturu începători şi intermediari. Drumuri mai grele pot fi găsite în Les Arcs, unde se află şi cea mai rapidă pârtie de schi din lume – Kilomètre Lancé.

    • Paturi: 80.000

    • Piste: 1.200 – 3.220 metri altitudine, 380 km lungime

    • Aglomeraţie: 271.451 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 15% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 700cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 43 în total (1 restaurant la 8,8 km de pistă), 7 din 10 la calitate

    • Preţ: 53,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    6. St Anton, Austria

    Considerat locul de naştere al schiului modern, St anton a găzduit în 2001 Campionatul Mondial de schi alpin, rămânând în acelaşi timp un sat prietenos şi cosmopolit. Zona de schi este o provocare pentru cei începători, în special prin zonele din Valluga, Schindlerkar şi Mattun.

    • Paturi: 10.359

    • Piste: 1.290 în total, 2.650 metri altitudine, 113 km lungime

    • Aglomeraţie: 56.691 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 86% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 1.200 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 14 în total (1 restaurant la 8,1 km de pistă), 10 din 10 la calitate

    • Preţ: 48 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    5. Trois Vallées, Franţa

    Méribel este situat în zona cea mai mare de schi din lume, Trois Vallées, formată în total din nouă munţi, dintre care cel mai înalt este Mont du Vallon, de 2.952 de metri, cu două pârtii excelente de nivel intermediar.

    • Paturi: 35.000

    • Piste: 1.112 – 3.242 metri altitudine, 493 km lungime

    • Aglomeraţie: 298.519 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 33% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 750 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 65 în total (1 restaurant la 8,1 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 57 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    4. Alpe d’Huez, Franţa

    Celebră pentru că este capătul uneia dintre cele mai grele etape din Tour de France, Alpe d’Huez este şi o minunată staţiune de schi, situată pe un platou vast însorit, deasupra văii Romanche. Staţiunea a fost construită în 1960 şi nu are un farmec aparte, dar are o ofertă mult mai variată faţă de alte staţiuni franceze: muzee, concerte, un cinematograf, patinoarul din Palais des Sports şi multe baruri şi restaurante. Pârtiile din apropierea staţiunii sunt perfecte pentru începători, nivelul de dificultate crescând odată cu altitudinea.

    • Paturi: 32.000

    • Piste: 1.080 – 3.318 metri altitudine, 176 km lungime

    • Aglomeraţie: 105.211 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 34% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 600 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 22 în total (1 restaurant la 8 km de pistă), 8 din 10 la calitate

    • Preţ: 47 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    3. Kitzbühel, Austria

    Este una dintre cele mai scumpe zone de schi din Austria şi acoperă munţii Hahnenkamm (1.660 metri), Ehrenbachhöhe (1.800 metri) şi Pengelstein (1.939 metri). Un itinerariu marcat, “safari”, traversează întreaga zonă dintre satul vecin Kirchberg şi Pass Thurn, pe o distanţă de 16 kilometri.

    • Paturi: 6.057 în staţiune, 16.423 în zonă

    • Piste: 778 – 1.997 metri altitudine, 197 km lungime

    • Aglomeraţie: 91.476 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 62% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 650 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 59 în total (1 restaurant la 8 km de pistă), 10 din 10 la calitate

    • Preţ: 47 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    2. Val Gardena, Italia

    Una dintre cele mai frumoase zone de schi din munţii italieni Dolomiţi, Grödner Valley sau Val Gardena acoperă trei sate: Selva, Santa Cristina şi Ortisei. Selva are cele mai multe hoteluri şi orferă cel mai direct acces la reţeaua de teleschi care leagă Val Gardena de văile Alta Badia şi Fassa. Santa Cristina este cunoscut pentru linişte şi tradiţie, iar Ortisei este un oraş mic şi vechi. Cea mai faimoasă pârtie de schi este Saslong, iar cele mai grele sunt Col Raiser, Mont Seura şi Dantercepies.

    • Paturi: 8.300 în staţiune, 60.539 în zonă

    • Piste: 1.258 – 3.270 metri altitudine, 375 km lungime

    • Aglomeraţie: 265.563 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 57% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 450 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 101 în total (1 restaurant la 3,7 km de pistă), 9,6 din 10 la calitate

    • Preţ: 52 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

    1. Portes du Soleil, Franţa

    Morzine se numără printre cele mai mari şi tradiţionale staţiuni cu sporturi de iarnă din Franţa, fiind în special populară în rândul familiilor. Portes du Soleil este un complex de 14 staţiuni de schi din Franţa şi Elveţia, cele mai multe dintre ele fiind interconectate şi formând două domenii mari care pot fi accesate cu uşurinţă din Morzine.

    • Paturi: 21.000 în staţiune, 98.965 în zonă

    • Piste: 970 – 2.269 metri altitudine, 370 km lungime

    • Aglomeraţie: 253.915 – capacitate maximă pe oră

    • Zăpadă: 60% din zona schiabilă este acoperită cu zăpadă artificială, 800 cm stratul de zăpadă pe sezon

    • Restaurante: 90 în total (1 restaurant la 4,1 km de pistă), 9 din 10 la calitate

    • Preţ: 47,5 euro/ bilet de adult pentru o zi, în perioada de vârf a sezonului

  • Primăria Bucureşti: 210 utilaje de deszăpezire intervin în Capitală

    Totodată, operatorii au aplicat tratamente cu material antiderapant pentru combaterea poleiului în zona pantelor, rampelor şi a podurilor, atât pe parcursul nopţii, cât şi la primele ore ale dimineţii.

    Având în vedere scăderea temperaturilor, în acest moment, în cele doua centre sociale ale Primariei Capitalei sunt cazate 449 de persoane – 311 în complexul integrat de servicii sociale din Theodor Pallady şi 138 în centrul de la Berceni. În total, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) dispune de o capacitate de cazare de 1.100 de locuri.

    Primăria Capitalei a pus la dispoziţia bucureştenilor numarul de telefon gratuit 0800.800.868 pentru orice sesizări privind RADET, ENEL, ApaNova etc.

  • Peste 1.600 de familii din patru localităţi dâmboviţene, fără energie electrică din cauza vremii

    Patru localităţi ale judeţului Dâmboviţa sunt parţial nealimentate cu energie electrică, sâmbătă, ca urmare a avariilor produse pe reţeaua de alimentare a Electrica din cauza vremii nefavorabile, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, conform datelor furnizate de Prefectura Dâmboviţa, peste 1.600 de consumatori din localităţile Râu Alb, Cândeşti, Hulubeşti şi Ludeşti nu au curent electric. Cele mai multe familii afectate sunt în localitatea Hulubeşti, unde pentru 520 de consumatori este întreruptă alimentarea cu electricitate.

    Alte 450 de familii din Ludeşti şi 400 de abonaţi din Râu Alb nu au, de asemenea, curent electric. La Cândeşti, pentru 240 de consumatori este, de asemenea, întreruptă alimentarea cu energie electrică.

    Mai multe echipe de intervenţie din care fac parte 24 de angajaţi ai Electrica se află pe teren şi lucrează pentru remedierea avariilor, autorităţile estimând că alimentarea cu energie electrică va fi reluată în jurul orei 18.00.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare cod galben de ninsori, intensificări ale vântului, precipitaţii mixte şi polei, valabilă pentru 34 de judeţe, între care şi Dâmboviţa, de duminică, de la ora 20.00, până luni, la ora 23.00.

    Potrivit meteorologilor, ninsorile vor cuprinde treptat cea mai mare parte a ţării, iar în sud şi sud-est vor fi abundente şi se va depune un strat nou şi consistent de zăpadă. În Lunca Dunării şi în Dobrogea precipitaţiile vor fi mixte şi se va depune polei. În cea mai mare parte a Munteniei, în jumătatea de sud a Moldovei, în Dobrogea şi în estul Olteniei, vântul va prezenta intensificări temporare, cu rafale de peste 70 km/h, viscolind şi troienind zăpada, potrivit atenţionării.

  • TOPUL actorilor ale căror filme au generat cele mai mari încasări în 2014: Jennifer Lawrence, pe primul loc

    Actriţa americană, în vârstă de 24 de ani, a apărut în două dintre filmele cu încasări considerabile în acest an – “Jocurile foamei: Revolta – Partea I/ The Hunger Games: Mockingjay Part 1” şi “X-Men: Viitorul este trecut/ X-Men: Days of Future Past”, care au generat împreună venituri de 1,4 miliarde de dolari pe plan mondial, informează contactmusic.com.

    În februarie 2015, Jennifer Lawrence va putea fi văzută pe marile ecrane în Statele Unite ale Americii în filmul “Serena”, în care actriţa joacă din nou alături de Bradley Cooper, colegul ei de pe afişul peliculei “Scenariu pentru happy-end/ Silver Linings Playbook”. Pentru evoluţia ei din acel film, artista americană a fost recompensată cu premiul Oscar la categoria “cea mai bună actriţă în rol principal”. De asemenea, Jennifer Lawrence a avut succes şi în topul US Billboard cu piesa “The Hanging Tree”, un cântec inclus pe coloana sonoră a filmului “Jocurile foamei: Revolta – Partea I”, care a ajuns până pe locul al 12-lea în prestigiosul top muzical american.

    Actorul Chriss Pratt, starul filmului “Gardienii galaxiei/ Guardians of the Galaxy”, ocupă locul al doilea, întrucât filmele sale au generat venituri totale de 1,2 miliarde de dolari. Lungmetrajul “Gardienii galaxiei”, inspirat din universul benzilor desenate Marvel, a fost filmul cu cele mai mari încasări din Statele Unite ale Americii şi a obţinut venituri totale de 772 milioane de dolari pe plan mondial. Chriss Pratt s-a remarcat şi în animaţia “Marea aventură Lego/ The Lego Movie”, o altă surpriză plăcută în box office-ul mondial al acestui an. Starul american va putea fi văzut în al patrulea film din franciza “Jurassic Park”, care va fi lansat pe marile ecrane pe 12 iunie 2015.

    Scarlett Johanssen completează podiumului, clasându-se pe locul al treilea, cu încasări totale de 1,18 miliarde de dolari aduse de trei pelicule de succes în 2014: “Căpitanul America: Războinicul iernii/ Captain America: The Winter Soldier”, “Lucy” şi “Pe sub piele/ Under the Skin”.

  • Transporturi perturbate de ninsori în Marea Britanie, inclusiv un zbor de la Bucureşti

    Aeroportul John Lennon din Liverpool a anunţat că patru zboruri din Malta, Berlin şi Bucureşti au fost direcţionate către aeroportul din Manchester, iar un al cincilea zbor dinspre Insula Man, din Marea Irandei, s-a întors din drum.

    Aeroportul Bradford de la Leeds este închis, iar zborurile către aeroportul de la Liverpool au fost direcţionate către Manchester pe timpul operaţiunilor de deszăpezire, precizează BBC.

    De asemenea, circulaţia pe numeroase drumuri a fost perturbată din cauza ninosilor şi ploilor.

    Un front de ploi, lapoviţă şi ninsori se deplasează către est, în Irlanda de Nord, Ţara Galilor, centrul şi nordul Angliei şi sudul Scoţiei.

    Potrivit BBC, în unele regiuni ninsoarea a fost “destul de puternică”, iar în unele zone din Yorkshire şi în nord-estul Midlands urmează să se depună un strat de zăpadă de “câţiva centimetri”. În schimb, în sud vremea urmează să fie “mult mai blândă”, în multe zone din regiune fiind aşteptate ploi şi rafale de vânt puternice.

    Ploaia şi ninsoarea urmau să se mai liniştească sâmbătă dimineaţa, iar temperaturile să scadă în întreaga ţară, însă în numeroase zone din Scoţia erau aşteptate în continuare ninsori şi ploi.

    Poliţia din Cheshire a anunţat condiţii ” extrem de dure”, iar cea din Staffordshire a îndemnat, într-un mesaj postat pe Twitter, să se circule “noaptea numai dacă este necesar”.

    Serviciul britanic de meteorologie a anunţat că la Leek, în Staffordshire (Anglia), stratul de zăpadă a atins zece centimetri. Un şofer, Rob Simpson, a declarat pentru BBC că unele drumuri din Yorkshire sunt “aproape impracticabile”. Ninsoarea a afectat, de asemenea, meciuri de fotbal, inclusiv în West Midlands, West Bromwich Albion a jucat cu Manchester City.

    Serviciul de meteorologie a emis alerte cod galben – care îndeamnă la prudenţă – de ninsoare şi polei în cea mai mare parte a Scoţiei.

    Alerte de polei au fost emise, de asemenea, pentru Irlanda de Nord, iar alerte de ninsoare în numeroase părţi din Anglia şi estul Ţării Galilor.

    O alertă de vreme friguroasă a fost emisă pentru Anglia, serviciul de meteorologie avertizând că există 90% condiţii de vreme rea începând de vineri, de la 15.00 GMT (17.00, ora României) şi până miercuri la ora 12.00 GMT (14.00, ora României) care pot “spori riscurile pentru sănătate în cazul pacienţilor vulnerabili şi pot perturba serviciile de livrare”.

    Alerta cod cihlimbar – nivelul trei – se situează imediat sub o urgenţă la nivel naţional şi indică faptul că serviciile sociale şi de sănătate este necesar să vizeze grupuri “de risc mare”, ca persoanele foarte tinere sau foarte bătrâne şi bolnavii cronici.

    Serviciul public de sănătate din Anglia a îndemnat locuitorii să aibă grijă de membri ai familiei, prieteni şi vecini vulnerabili în timpul valului de frig.

  • Damascul se declară pregătit să se întâlnească cu opoziţia siriană la Moscova

    “Siria este pregătită să participe la o întâlnire preliminară şi consultativă la Moscova, pentru a răspunde aspiraţiilor sirienilor de a găsi o soluţie la criză”, afirmă o sursă neidentificată din cadrul ministerului în acest comunicat, citat de agenţia oficială Sana.

  • Suceava: Peste 1.500 de urători, la Festivalul obiceiurilor de iarnă din centrul oraşului

    Peste cinci mii de suceveni s-au aflat, sâmbătă la prânz, în zona centrală a oraşului, la deschiderea festivalului de datini şi obiceiuri de Anul Nou, la care participă peste 40 de formaţii de copii şi adulţi din zonele folclorice ale judeţului Suceava, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Festivalul a început cu o paradă a măştilor specifice pe o stradă din zona centrală a municipiului Suceava, cetele de colindători trecând apoi prin faţa Palatului Administrativ.

    Ca în fiecare an, parada a fost deschisă de un grup de colindători din Câmpulung Moldovenesc, cu buciumaşi şi un plug tras de boi.

    Printre cetele de urători s-au aflat grupuri cu “plugul”, iar altele, însoţite de muzicanţi, au prezentat “dansul caprei”, “jocul ursului”, jocuri cu flăcări, dar şi malanca, o formă de teatru popular cu tentă satirică, unde personajele sunt baba şi moşneagul, doctorul, popa, capra şi ciobanul, căiuţii, ursul, cerbul şi negustorul.

    Formaţiile prezintă până seara târziu diverse dansuri şi jocuri cu măşti, dar şi urături şi colinde, pe o scenă amplasată pe esplanada din centrul municipiului, unde este amenajat şi Târgul de Crăciun.

    Sucevenii prezenţi la acest spectacol se încălzesc cu vin fiert sau ţuică fiartă şi degustă produse specifice de la tarabele amplasate pe esplanadă.

    Directorul Centrului Cultural Bucovina, Viorel Varvaroi, a declarat corespondentului MEDIAFAX că acest festival de datini şi obiceiuri de Anul Nou este cel mai mare din ţară, având peste 1.500 de participanţi, formaţiile fiind din toate vetrele folclorice ale judeţului Suceava, dar că în acest an au venit şi formaţii din judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău, precum şi din Republica Moldova.

    În această perioadă, spectacole cu urători şi mascaţi se vor organiza în numeroase localităţi din judeţul Suceava, iar în 13 ianuarie se va desfăşura, în comuna Drăguşeni, Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă pe stil vechi.

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Construcţiile în 2014: investiţii publice mai puţine, fuziuni şi achiziţii pe bandă rulantă

    Industria locală a construcţiilor a stat anul acesta sub semnul reducerii drastice a investiţiilor publice, ca urmare a încercării guvernului de a realiza un deficit bugetar cât mai mic. După ce în perioada 2009-2013 piaţa construcţiilor consemnase unul dintre cele mai puternice declinuri din economie, de circa 40%, anul acesta scăderile au continuat să afecteze un sector care dă de lucru pentru peste 300.000 de angajaţi.

    Astfel, în primele 10 luni ale acestui an lucrările de construcţii au consemnat un minus de aproape 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai importantă scădere fiind în zona construcţiilor inginereşti (de infrastructură), care s-au redus cu circa 27%, pe fondul unei micşorări masive a investiţiilor de stat.

    Situaţia pieţei construcţiilor este cu atât mai dramatică cu cât din 2009 până anul trecut sectorul deja fusese afectat de o scădere de 40%, ajungând la o valoare de 9,6 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). De altfel, sectorul construcţiilor, altădată un motor de creştere economică, a ajuns să aibă un impact negativ, de -0,2%, la avansul PIB din primele nouă luni ale anului, de 2,8%. În acest context, o serie de firme din sectorul construcţiilor se confruntă cu probleme. Numai anul acesta au intrat în incapacitate de plată companii de construcţii de anvergură, precum Tehnologica Radion (controlată de Theodor Berna) şi Vega 93 (Corneliu Istrate).

    Dincolo de scăderea investiţiilor publice, care i-a lăsat pe jucătorii din construcţii dependenţi preponderent de proiectele private, anul 2014 a însemnat şi o reconfigurare a pieţei din perspectiva tranzacţiilor. Cea mai importantă veste a fost anunţul fuziunii dintre giganţii cimentului, elveţienii de la Holcim şi francezii de la Lafarge, care va afecta în mod direct şi piaţa locală. Astfel, francezii sunt nevoiţi să-şi vândă activele din România, printre care şi două fabrici de ciment, în contextul în care odată cu tranzacţia noua entitate ar fi avut o poziţie dominantă în România, controlând peste jumătate din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual.

    Alte tranzacţii care şi-au pus amprenta asupra pieţei construcţiilor de anul acesta au fost preluarea producătorului german de profile PVC Gealan de către nemţii de la VEKA, care activează în acelaşi domeniu, precum şi intrarea fondului de investiţii Asia Debt Management Capital (ADM Capital) din Hong Kong în acţionariatul producătorului de cărămizi Ceramica Iaşi. Aceasta a fost de altfel şi prima investiţie a unui fond de investiţii asiatic pe piaţa locală. De asemenea, o efervescenţă a putut fi observată şi în zona bricolajului, de la preluarea magazinelor nemţeşti Praktiker de către omul de afaceri turc Omer Susli până la închiderea unităţilor Obi sau apariţia unui nou brand şi concept – Brico Depôt – care a înlocuit magazinele Bricostore.

    O veste care a marcat piaţa de materiale de construcţii pe final de an a fost cea prin care Ruukki România, parte a furnizorului finlandez de soluţii metalice Ruukki Construction, anunţa că va opri în această iarnă producţia fabricii pe care o deţine în Bolintin-Deal, lângă Bucureşti, deschisă în 2008 şi care a atras investiţii de peste 35 de milioane de euro. Această măsură include şi disponibilizarea a 110 angajaţi.

    Dincolo de veştile mai bune sau mai puţin bune de anul acesta, cert este că singurele domenii unde lucrurile s-au mai mişcat în 2014 au fost rezidenţialul şi birourile, semn că proiectele private dau semne de revenire.