BusinessMagazin

Blog

  • Medicul Şerban Brădişteanu şi trei poliţişti, audiaţi la DNA pentru favorizarea lui Năstase

    Procurorii îi audiază pe medicul Şerban Brădişteanu, precum şi trei poliţişti, printre care un şef din Poliţia Capitalei şi unul dintre cei doi poliţişti care a mers la locuinţa lui Năstase din strada Zambaccian pentru a pune în executare mandatul de executare a pedepsei. DNA suspectează că între persoanele vizate în acest dosar au existat înţelegeri premergătoare legate de modul în care să se facă arestarea şi ulterior încarcerarea lui Năstase, în baza condamnării definitive în dosarul “Trofeul calităţii”.

    Procurorul general, Codruţa Kovesi, a declarat că există suspiciuni cu privire la diagnosticul pus fostului premier Adrian Năstase şi că urmează să fie verificate toate actele medicale. Întrebată dacă există suspiciuni legate de diagnosticul pus lui Năstase, Kovesi a răspuns: “Da”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ponta şi Georgescu asigură băncile că nu li se va întâmpla nimic rău la Hidroelectrica

    Pe de altă parte, surse guvernamentale spun că Eximbank ar pregăti un credit destinat Hidroelectrica tocmai pentru plata ratelor şi a dobânzilor, în timp ce Ministerul Economiei spune că societatea este în deficit de cash.

    Premierul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu şi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, s-au întâlnit ieri la prânz cu reprezentanţii băncilor care au expunere pe Hidroelectrica în încercarea de a-i asigura că insolvenţa companiei de stat nu le va afecta interesele şi nici liniile de credit acordate societăţii.

    Datele din raportul administratorilor din 2011 arată că Hidroelectrica avea la finalul anului trecut datorii de 2,5 miliarde de lei către instituţiile bancare, un miliard de lei fiind credite pe termen scurt, iar restul sumei reprezintă împrumuturi pe termen lung. Pe termen scurt, cei mai mari creditori ai companiei sunt BRD cu 299,4 milioane de lei, RBS Bank cu 120,5 milioane de lei, Banca Transilvania cu 94,1 milioane de lei şi Citibank Europe cu 84,8 milioane de lei.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Turcia acuză Siria că a doborât intenţionat avionul militar

    “Nu există niciun dubiu că sirienii au atacat intenţionat avionul nostru în spaţiul aerian internaţional. Potrivit datelor pe care le avem, avionul a fost atins de o rachetă cu ghidare laser sau cu detecţie termică”, a declarat Arinç.

    Siria a doborât vineri un avion militar turc care, conform Damascului, ar fi pătruns în spaţiul aerian sirian. Turcia susţine însă că aparatul a fost doborât în spaţiul aerian internaţional.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ciprul a decis să ceară sprijin financiar din partea UE, din cauza expunerii la Grecia

    Grecia, Irlanda şi Portugalia au beneficiat deja de programe internaţionale de sprijin financiar, în timp ce Spania a solicitat ajutor pentru susţinerea băncilor.

    Fitch Ratings a retrogradat luni ratingul Ciprului pentru datoriile pe termen lung de la nivelul “BBB-” la “BB+” din categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă, pentru a reflecta necesarul crescut de capital al băncilor cipriote, din cauza expunerii la Grecia.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Manuela Necula, Ogilvy Group România

    S-a îndrăgostit însă de publicitate încă din anii facultăţii, când, în timpul unor burse de studiu în străinătate, a avut ocazia să lucreze în câteva agenţii din afară. Cu toate acestea, primul loc de muncă pe care l-a avut în România părea să confirme faptul că destinul său este, până la urmă, legat de comerţ. S-a angajat în momentul când lanţul de restaurante Pizza Hut îşi pregătea intrarea pe piaţa locală şi căuta, printre altele, un manager de restaurant. A fost recrutată pe loc şi a intrat într-un sistem extrem de bine organizat, dar şi epuizant. Practic, lucra într-o multinaţională.

    Nu a durat foarte mult până când a început să primească oferte şi din partea altor companii. Alegerea pe care a făcut-o a părut la acel moment cel puţin ciudată, având în vedere că a renunţat la un post managerial pentru a se angaja într-o agenţie de publicitate, pe o poziţie de entry level. Ca account executive, la D’Arcy, a început povestea Manuelei Necula în publicitate.

    De aici, evoluţia sa a urmat paşii fireşti ai unei poveşti de succes, din 2005 ajungând să conducă operaţiunile grupului Ogilvy în România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicare.

    BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere şi/sau de creare a unei afaceri?
    Manuela Necula, Ogilvy Group România: Am un stil de conducere democratic, care s-a construit în timp, pentru că am avut norocul să mă înconjor de oameni care mi-au câştigat încrederea şi alături de care am construit lucruri de care suntem cu toţii mândri.

    BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Manuela Necula, Ogilvy Group România: Intuiţia este cu siguranţă una dintre ele. Apoi aplecarea mai mare către înţelegerea celor din jur şi empatia. Perseverenţa ar putea fi alta, dar o întâlnim şi la bărbaţii de succes. Aş mai menţiona şi curiozitatea noastră nativă, care ne ţine mintea deschisă şi spiritul treaz.

    BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
    Manuela Necula, Ogilvy Group România: Nu voi pretinde niciodată că am găsit balanţa perfectă. Am mult noroc că familia mă înţelege, mă susţine şi mă iubeşte aşa cum sunt. Consider că fiecare dintre noi ne construim echilibrul aşa cum ne e bine şi că nu există o formulă universal valabilă pentru toată lumea.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Ce decizii a luat CSAT în şedinţa de luni

    Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.

    Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.

    Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.

    CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.

    Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.

  • Când marketingul se face prin SMS

    “Partea pozitivă a ultimului an a fost aceea că tot mai mulţi clienţi au fost deschişi la nou şi au încercat marketingul mobil”, spune Maia Novolan, directorul Syscom Digital, afacere începută în urmă cu zece ani şi prezentă încă de la formarea pieţei. Ea observă că şi până acum existau promoţii prin bulk SMS, dar în ultima perioadă, mizând şi pe explozia vânzărilor de telefoane inteligente, clienţii au început să dezvolte aplicaţii mobile, să se interconecteze şi cu reţelele de socializare sau site-uri mobile. “Criza economică a fost un impuls pozitiv pentru marketingul mobil. Căile tradiţionale erau mult mai costisitoare, iar bugetele, şi aşa din ce în ce mai mici, s-au orientat către digital”, rezumă Novolan.

    Eficienţa a fost cheia. Dacă înainte un client făcea o campanie radio, astăzi preferă să închirieze o bază de date şi să transmită mesajul direct la consumator pe telefonul mobil. Măsurând rezultatele în urma campaniei de mobile, în comparaţie cu altele derulate anterior, majoritatea au constatat că le merge mai bine. “Este mai ieftin, în raport cu rezultatele obţinute”, e esenţa după care se ghidează astăzi oamenii din marketing când privesc către noul tip de promovare. Obişnuinţa oamenilor de a depinde de telefonul mobil este cea pe care mizează cei care derulează astfel de afaceri şi tot de aici vine eficienţa: “Dacă fac un SMS şi un e-mailing, la SMS îmi răspund chiar şi 15% acum sau în următoarele minute, în schimb la e-mail pot primi răspuns abia după o săptămână. Timp în care mesajul poate nu mai e de actualitate.”

    Principalii clienţi ai acestui tip de servicii vin din industria bunurilor de larg consum, circa 70% din business, – cosmetice, băuturi alcoolice şi nealcoolice, ţigări, cafea, bere – dar şi din industria bancară. “FMCG înseamnă mai multă analiză, mai multă cercetare, nu e mai profitabil să lucrezi cu băncile, ci să fii implicat în programe reale de marketing”, explică şefa Syscom Digital, cu trimitere la dimensiunea mai mult tehnică şi mai puţin creativă a contractelor cu instituţiile financiare. Se mândreşte cu conceperea primei aplicaţii pe Facebook pentru înscrierea într-un concurs, în cazul Milli, una cu rată mare de succes. Este doar un exemplu, însă deşi volumele au crescut considerabil, tarifele sunt mai mici cu 20%, pe seama bugetelor diminuate ale clienţilor. Tocmai de aceea, multe proiecte nu aduc profit. “Se mai fac şi astfel de compromisuri, doar pentru a arăta că marketingul funcţionează sau doar pentru a menţine relaţia cu partenerii de tradiţie”, adaugă Novolan. În viziunea sa, românii sunt buni dezvoltatori pe partea tehnică, deci împrumută rapid noile tendinţe din statele din Vest, dar există şi o parte negativă: piaţa nu e încă pregătită pentru inovaţii – un caz de actualitate e codul QR, codul de bare care trebuie scanat cu telefonul mobil, foarte folosit în străinătate, dar încă neutilizat la scară largă în România.

    Piaţa SMS-urilor comerciale datează încă din 2002, dar abia trei ani mai târziu au apărut primele proiecte de amploare, iar scenariul decalajului s-ar putea repeta şi în ce priveşte noile tendinţe. “Mulţi clienţi nu înţeleg, iar dacă eşti doar un creativ de marketing şi nu ai abilităţi tehnice, uneori nu pricepi acest tip de promovare” e o altă justificare pe care o găseşte şefa Syscom Digital. Ce se întâmplă în curtea concurenţei nu poate fi totuşi ignorat, de aceea noul tip de promovare se răspândeşte tot mai agresiv.

    Fireşte, odată cu creşterea pieţei, grija faţă de consumator a trebuit să devină tot mai mare, graniţa între a trimite SMS-uri comerciale şi a-l agasa fiind extrem de sensibilă. “Până acum un an lucrurile se făceau haotic, dar astăzi companiile au început să-şi pună problema să nu mai deranjeze decât o dată pe săptămână sau niciodată seara.” Cei care dăunau industriei prin hărţuirea cu astfel de mesaje au trecut mai greu prin perioada de recesiune, iar piaţa va arăta mai curată şi mai profitabilă pentru cei care găsesc echilibrul între a mulţumi compania, dar şi publicul-ţintă. Dacă adăugăm şi trecerea peste perioada economică nefastă, obiectivul de a ajunge la o valoare cu două cifre a pieţei marketingului pe mobil ar putea fi îndeplinit mai devreme decât şi-ar putea imagina chiar şi cei mai sceptici actori din industrie.

  • Partea plină a paharului din curtea britanicilor de la GSK

    Spre deosebire de colegul său Pascal Prigent, şeful GSK România, pentru care suprataxele plătite către stat şi termenele de plată de aproape un an pentru medicamente sunt motive de îngrijorare, olandezul Victor Geus, directorul general al GSK Consumer Healthcare, pare mai fericit. După ce a petrecut ani buni în Marea Britanie, Belgia, Statele Unite şi a ajuns să lucreze pentru GSK în urmă cu şase ani, mai întâi în Regatul Unit, apoi doi ani la Budapesta, din noiembrie 2010 a venit în România.

    Era director comercial pentru Europa Centrală şi de Est, însă în urma restructurării la nivel de grup de la finalul lui 2010 i s-a oferit postul de a coordona de la Bucureşti regiunea Europei Centrale şi de Sud. Spune că România are cel mai mare potenţial la nivel regional şi că decizia britanicilor de a stabili punctul de control la Bucureşti este firească. Mai fusese doar o dată în ţară şi socoteşte venirea sa drept un cadou de zi de naştere, dat fiind că mutarea în România a coincis cu aniversarea sa. Admite că a fost victima prejudecăţilor – “PR-ul României nu e cel mai grozav, deci nu eram sigur în ce mă bag” -, dar treptat, după ce şi-a cunoscut echipa a înţeles că situaţia era tocmai pe dos: “Mi-am dat seama că cei 80 de oameni cu care lucrez sunt extrem de motivaţi şi dornici să aducă rezultate”.

    La nivelul hubului de 12 ţări de care e responsabil, Geus are în subordine 150 de angajaţi, dintre care jumătate lucrează în România – unii se ocupă de vânzări şi marketing în teren, iar restul se află în sediul central. Divizia sa activează, pe de-o parte, în zona produselor de îngrijire orală şi, pe de altă parte, în vânzarea de medicamente care se eliberează fără reţetă, plătite pe loc în farmacie. Vârfurile de lance sunt Sensodyne şi, respectiv, ParaSinus, Coldrex şi Panadol, branduri pe care Geus le descrie drept “solide” şi pe care GSK mizează şi în perioada următoare. În total, afacerile pe care le conduce depăşesc 50 de milioane de euro anual în România şi 150 de milioane la nivelul regiunii. Deşi creşterea businessului a fost de o singură cifră în 2011, managerul mizează pe un plus de 15% în acest an. “Ne descurcăm foarte bine în îngrijirea orală. Colgate e încă pe locul întâi, dar noi suntem pe locul al doilea şi creştem rapid”, spune Geus, aducând drept argument şi cota de piaţă de 33% pe acest segment. Deşi piaţa a coborât cu 10% în volume şi 2% în valoare, nevoia de produse specializate pentru probleme orale e încă în creştere: “E puţin ciudat că piaţa scade, dat fiind că vorbim de igiena orală, dar clienţii sunt mai precauţi să nu irosească produsul”, explică Geus, care adaugă şi datele recensământului din 2012 referitoare la scăderea populaţiei drept argument pentru vânzările în scădere. Din cele 50 de milioane de euro, cam 40% înseamnă pastă de dinţi şi produse similare, iar restul e reprezentat de medicamentele disponibile fără reţetă, celelalte intrând în atribuţiile surorii mai mari, divizia farma din GSK, cu afaceri de circa 120 de milioane de euro anul trecut.

    Preţurile nu au fost modificate în ultimii ani, iar tendinţa remarcată de oficialul companiei se referă la migrarea consumatorilor dinspre paste de dinţi obişnuite către cele specializate. Dacă produsele pentru igienă orală sunt fabricate în mare parte în Marea Britanie şi Slovacia, câteva din medicamentele diviziei consumer sunt produse la fabrica britanicilor de la Braşov, printre care ParaSinus şi Panadol. Cel din urmă e exportat din România în 29 de ţări şi reprezintă o cincime din exportul fabricii din centrul ţării (la nivel total, jumătate de producţia fabricii pleacă înspre alte state, iar restul se adresează pieţei locale).

    “Privind la ce se întâmplă în regiune, vrem să fim pe primul loc şi în igienă orală, pentru că pe segmentul de medicamente pentru răceală şi gripă ParaSinus e deja lider de piaţă”, rezumă Geus planurile GSK pentru anii următori, fără însă să poată spune dacă viitorul îl va mai găsi sau nu în România: “Am fost în Marea Britanie crezând că voi sta trei ani şi am stat şapte, în Ungaria am crezut că voi sta trei şi n-am prins nici măcar doi, iar în România voi mai sta, dar fără să pot spune cât”.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Petrică Ruţă, Cisco România

    Petrică Ruţă este responsabil pentru vânzările Cisco în România către companii private de toate dimensiunile. După cum spune chiar el, îi place ceea ce face şi crede că toate etapele carierei l-au ajutat în noile provocări – pornind de la experienţa şi înţelegerea în detaliu a aspectelor tehnice, acumulată în primii ani, continuând cu satisfacţia discuţiilor individuale cu colegii săi pe care îi sprijină, precum şi experienţa interacţiunii zilnice cu clienţii ori partenerii de afaceri.

    “Sunt mândru să spun că în condiţii de constrângere economică am reuşit să creăm noi proiecte şi oportunităţi pentru segmentele de companii mari şi medii, unele dintre acestea premiere pentru piaţa din România din perspectiva tehnologiilor implementate şi a beneficiilor de afaceri pe care le aduc”, spune Ruţă. De-a lungul carierei, a bifat şi momente dificile – “făcute să îţi testeze limitele şi să te ducă într-o altă zonă de dezvoltare a abilităţilor” – dar e de acord că o carieră fără dificultăţi nu dezvoltă creativitatea, perserverenţa, înţelegerea altor puncte de vedere şi, nu în ultimul rând, răbdarea unui manager.

    Spiritul corporatist l-a prins în toţi aceşti ani: “Mă simt confortabil cu sistemele funcţionale şi validate în timp, mă simt inspirat în cadrul organizaţiilor de anvergură internaţională”. Totuşi, nu exclude posibilitatea ca într-o zi să decidă să-şi folosească experienţa profesională dobândită într-un demers de tip antreprenorial. Până atunci, crede el, mai are resurse de energie şi creativitate care aşteaptă să fie investite în zona corporate, cea în care e obişnuit să facă business.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Preşedintele Băsescu a cumpărat primul model Ford B-Max lansat la Craiova (GALERIE FOTO)

    “Am convingerea că proiectul va fi un succes şi pentru că nu poţi proba altfel decât prin fapte credinţa ta, vreau să vă spun că vreau să fiu cel care cumpără prima maşină produsă la Ford”, a spus preşedintele.

    Modelul Ford B-Max este produs exclusiv la fabrica Ford de la Craiova şi este disponibil în trei variante de echipare (Ambiente, Trend, Titanium) şi trei motorizări pe benzină şi două diesel. Preţul de bază de 13.400 de euro este disponibil pentru varianta Ambiente, în timp ce varianta Trend are un preţ de pornire de 14.150 de euro, iar cea Titanium de 16.150 de euro.

    Ford estimează că va produce în acest an la Craiova 60.000 de maşini B-Max, iar anul viitor 105.000 de unităţi, modelul fiind destinat în principal pieţelor externe.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.