Optimedia va asigura servicii de planificare strategica, cumparare de spatiu media, evaluare si control, precum si asistenta in derularea programelor de CSR si comunicare corporatista a companiei Petrom.
Optimedia este o agentie media care s-a lansat in 1998 si care detine in portofoliu clienti precum: British Airways, Campofrio, Hochland, HP, Whirlpool, Zapp, Sadia, Asmita Gardens, HelpNet / GreenNet, Zarea, Cristalex, Sanofi Aventis, Petrom si OMV.
Cresterea de astazi este vazuta ca o corectie pozitiva a trendului descendent, brokerii considerand ca nu putem vorbi de o intoarcere a directie pe termen scrut. Revenirea a atins toate titlurile din piata, cu cresteri intre 0,7% pentru Flamingo International si 6,25% pentru Biofarm. Societatile de investitii financiare au recuperat cel mai mult, cea mai redusa crestere fiind inregistrata de catre SIF1 Banat Crisana cu 4,2% si cea mai semnficativa de catre SIF3 Transilvania cu 6,6%.
Actiunile Transgaz Medias au facut opinie separata in prima zi de tranzactionare ca actiuni listate la Categoria I a BVB, inregistrand o scadere de patru procente la finalul sesiunii. Pierderea a ajuns pana la 6,6% pe parcursul zilei, recuperarea avand loc spre final. Valoarea transferurilor efectuate cu titluri Transgaz s-a ridicat la circa 2,5 milioane euro.
Moneda nationala a continuat deprecierea fata de euro, cursul oficial al Bancii Nationale fiind de 3,7695 lei in urcare usoara fata de ieri. Bursele europene au recuperat astazi aproximativ patru procente cu cateva oe inainte de finalul zilei. Indicele zonei euro DL STOXX 50 a crescut 5,6%, cel britanic, FTSA 100, 4,1%, iar cel german, DAX, 5,9%. Si americanii au deschis pe plus, DJIA consemnand o urcare de 0,5%, iar S&P 500 de 0,7 procente.
Romanul lui Ryu Murakami, "In supa miso", se putea numi linistit "In hrana macrobiotica", supa miso fiind unul dintre alimentele de baza ale regimului macrobiotic, asa cum arata el prin anii ’50. Supa miso (supa traditionala japoneza), orez brun si fasole azuki – cam la asta se rezuma dieta macrobiotica in primii sai ani de cariera, cand George Ohsawa, parintele de origine japoneza al dietei si filozofiei macrobiotice, reusea sa-si raspandeasca invataturile in Europa si America de Nord.
Dar inceputurile sunt mult mai vechi, cu radacini ce patrund adanc in cultura unor popoare precum incasii, chinezii sau grecii. In scrierile lui Hipocrate, Herodot sau Aristotel, termenul de macrobiotic se folosea pentru a descrie un mod de viata echilibrat, respectiv o persoana longeviva, sanatoasa.
La baza acestei diete sta principiul dualitatii Yin/Yang, aplicat alimentelor. Yin este reprezentat de alimente care stimuleaza corpul si mintea, cum ar fi zaharul, fainoasele, lactatele sau preparatele condimentate. La polul opus, alimentele Yang sunt reprezentate de alimentele grele – oua, carne de pasare, porc si vita. Cele doua categorii nu se completeaza insa perfect, fiind nevoie de un al treilea factor de echilibru, compus din cereale, legume, alge sau fructe. Acestea din urma se recomanda a fi consumate crude, cat mai putin preparate.
Insa dieta macrobiotica se refera atat la corp, cat si la suflet, recomandand "hrana" din surse precum arta, muzica, emotiile pozitive si relatiile sociale armonioase, pentru un echilibru bun intre fizic si psihic. In ansamblu, e vorba de un stil de viata extrem de echilibrat, menit sa functioneze ca un tratament profilactic pentru orice afectiune, inclusiv pentru efectele trecerii timpului.
Mai nou, nutritia moderna a imbogatit paleta de alimente macrobiotice, astfel ca meniul a ajuns indeajuns de variat pentru a fi inclusiv pe placul gurmanzilor. Nu este insa recomandata trecerea brusca la o dieta macrobiotica, pentru a evita un eventual soc al organismului si renuntarea dupa cateva zile, din motive de chin culinar. In mod ideal, dieta trebuie personalizata astfel incat sa fie potrivita cu activitatile de zi cu zi, cu sexul si starea de sanatate a fiecaruia, tinand cont si de anotimp si clima.
Povestea din filmul "Terminalul”, in care personajul Viktor Navorski interpretat de Tom Hanks este obligat sa petreaca mai multe luni in aeroportul JFK din New York, ar fi fost poate diferita daca s-ar fi petrecut patru ani mai tarziu. In loc sa isi improvizeze un pat pe unul dintre scaunele incomode din aeroport, Hanks s-ar fi putut relaxa intr-o gradina interioara printre plante, copaci si cascade, s-ar fi spalat cu apa de ploaie reciclata si ar fi fost cu siguranta la curent cu cele mai noi tendinte in materie de moda. Fiindca in ultimii ani aeroporturile au incetat sa fie simple locuri de tranzit pentru calatorii grabiti, transformandu-se treptat in atractii pentru turistii care isi doresc un drum pana la imbarcare lipsit de stres.
Pentru un aeroport mare, tranzitat in fiecare an de milioane de oameni, castigarea titlului de "hub" – nod aerian important pentru o anumita regiune – nu mai e de mult garantata de localizarea intr-unul dintre marile orase ale lumii (Londra, New York, Paris); diferenta o fac, mai nou, serviciile si experienta pe care o vinde un anumit aeroport. Cei care calatoresc frecvent cu avionul tin tot mai mult cont de gradul de confort, masurat in timpul dintre aterizare si iesirea din aeroport, in distanta de la check-in la poarta de imbarcare, dar si in oferta in materie de lounge-uri, unde calatorii de la business class isi petrec timpul intre doua zboruri.
Aeroporturi precum Schiphol din Amsterdam sau Frankfurt Airport City castiga teren in competitia cu Heathrow din Londra sau Charles de Gaulle din Paris, considerate de multi drept niste hub-uri invechite. In plus, piata globala este luata cu asalt de noi aeroporturi, construite folosind toate noutatile din arhitectura si design. In ultimii doi ani s-au anuntat proiecte de sute de milioane de euro, menite sa transforme piata transporturilor aeriene. La Madrid s-a inaugurat in primavara anului 2006 aeroportul Barajas, o investitie de un miliard de euro care se intinde pe un milion de metri patrati si cu o capacitate de 35 de milioane de pasageri anual. La inceputul acestui an, aeroportul din Chagi, Singapore, a deschis terminalul 3, un proiect de 1,22 miliarde de dolari (834 de milioane de euro) intins pe 4,1 milioane de metri patrati si inalt cat o cladire cu sapte etaje. Terminalul are in interior copaci si plante care formeaza o gradina verticala de cinci etaje, din care nu lipsesc cascadele. Reprezentantii aeroportului spun ca terminalul este de trei ori mai mare decat cel inaugurat de concurentii de la aeroportul din Hong Kong anul trecut.
Cel mai nou terminal pe lista de atractii pentru calatorii pretentiosi este terminalul 5 al aeroportului din Heathrow, care urmeaza sa fie deschis la 27 martie. Terminalul a fost proiectat de Rogers, Stirk, Harbour&Partners, aceeasi firma de arhitectura care a realizat sediul companiei Lloyd’s din Londra si aeroportul Barajas din Madrid si a costat 4,3 miliarde de lire sterline (5,75 miliarde de euro). Este mai mare decat Hyde Park si Kensington Gardens la un loc, are cinci etaje, iar in interior ar incapea 50 de terenuri de fotbal.
Locul impresioneaza prin luminozitate – pentru constructia cladirii de 40 de metri inaltime si 396 de metri lungime s-au folosit peste 30.000 de metri patrati de sticla. Terminalul va fi folosit in exclusivitate de British Airways, care isi va muta acolo 90% din operatiuni. Reprezentantii British Airways spun ca terminalul va scapa aeroportul Heathrow de imaginea de loc congestionat, iar pasagerii vor redescoperi placerea calatoriei. „Estimam ca vom recastiga din pasagerii pe care i-am pierdut in ultimii ani, iar numarul acestora va creste cu 5-10% ca urmare a deschiderii noului terminal”, spune David B. Rousham, director comercial al British Airways pentru Europa Centrala si de Est.
Primele curse care vor sosi pe 27 martie la Heathrow la terminalul 5 vor fi cele de la Paris si Hong Kong, care au fost deja in totalitate rezervate. Si zborul de la Bucuresti va ateriza dimineata devreme pe aeroport, la ora locala 9,50.
Terminalul 5 anunta si cateva premiere. Este primul aeroport in care ghiseele de la check-in si securitate au fost asezate astfel incat traseul parcurs sa fie logic, fara drumuri inutile, ceea ce fluidizeaza traficul si evita cozile. Tot pentru usurarea formalitatilor au fost instalate 96 de chioscuri de check-in automat, iar reprezentantii British Airways estimeaza ca 80% din pasageri vor alege aceasta varianta. Sistemul de transfer al bagajelor este de ultima generatie si implica 18 kilometri de linii si permite mutarea a 12.000 de bagaje pe ora.
Cel mai spectaculos drum spre aeroport va fi cu metroul sau trenul, care vor debarca pasagerii intr-o statie ce seamana mai mult cu o gradina de vara. Gara, lata de 30 de metri si lunga cat tot terminalul, a fost decorata cu 40 de copaci, fantani si lucrari de arta si dispune de o zona de relaxare si de cafenele in aer liber. Zona este luminata natural, datorita acoperisului transparent care este realizat din acelasi material ca si la Eden Project din Cornwall (o imensa gradina botanica acoperita, unde plantele beneficiaza totusi de lumina naturala).
Constructia terminalului a tinut cont si de tendintele ecologiste care guverneaza mai nou piata constructiilor. Astfel, 85% dintre materialele ramase de la santier au fost reciclate si refolosite la constructie, forma acoperisului permite stocarea a peste 80% din apa de ploaie, care este curatata si folosita in baile terminalului, iar aeronavele pot fi cuplate la un sistem special care aeriseste cabina, ceea ce reduce consumul de energie si emisiile de dioxid de carbon.
Una dintre cele mai impresionante sectiuni ale terminalului este cea de lounge-uri pentru pasagerii de la business class si first class. Cele sase lounge-uri, numite "Galeriile", au o capacitate de 2.500 de persoane, cu 25% mai mult decat cele din terminalele 1 si 4, unde opereaza in prezent British Airways. Investitia in cei 15.000 de metri patrati de lounge-uri a fost de aproximativ 60 de milioane de lire sterline (80 de milioane de euro). Accesul se face printr-o zona de receptie dotata cu un ecran lung de 22 de metri, dotat cu un sistem modular care permite afisarea orelor din marile orase ale lumii sau anunturi legate de evenimentele care au loc in lounge.
Zona a fost decorata cu opere de arta create de Damien Hirst, Bridget Riley si Julian Opie, mobila realizata la comanda cu tapiterie de la Osborne&Little (unii dintre cei mai mari designeri de tapiterii din lume) si candelabre din cristale Swarovski. Zonele de relaxare si cele de lucru au fost delimitate cu ajutorul panourilor din sticla pictata 3D realizate de Christopher Pearson. Pentru ca noul terminal promoveaza ideea de zbor fara stres, in lounge-uri exista o zona dotata cu seminee, unde te simti mai degraba intr-o cabana dintr-o statiune de munte decat intr-un aeroport aglomerat, mai ales ca este reprodus chiar si sunetul lemnelor care ard. Din „Galerii” nu lipseste spa-ul, Elemis Travel Spa, unde „meniul” este adaptat in functie de nevoile pasagerului. Daca acesta tocmai a sosit, beneficiaza de un masaj energizant, iar daca se pregateste de imbarcare, tratamentul va stimula relaxarea.
Terminalul are, bineinteles, si o zona de shopping – 26.000 de metri patrati cu 144 de magazine si restaurante. Alaturi de Harrods, Paul Smith sau Mulberry, casa Prada si bijutierii de la Tiffany vor deschide primul magazin dintr-un aeroport din Europa. Si in materie de restaurante terminalul bifeaza o premiera, bucatarul-vedeta Gordon Ramsay inaugurand primul restaurant dintr-un terminal.
Langa terminalul 5 s-a construit si un hotel de 600 de camere, The Sofitel London Heathrow, care este legat de terminal direct printr-o pasarela. Hotelul, in care s-au investit 180 de milioane de lire sterline (240 de milioane de euro), se va deschide in vara acestui an.
In ce priveste numarul maxim de persoane pentru care un european ar "face cinste" cu o bere, studiul arata ca romanii ocupa si aici primul loc, cu peste 10 persoane, urmati de belgieni, olandezi si spanioli.
"Fiecare natiune europeana se bucura de propria sa cultura a berii si de propriile reguli sociale", spune Alan Clark, managing director SABMiller Europe, comentqand rezultatele studiului realizat prin intervievarea online a peste 7.500 de persoane din 15 tari europene.
Cand vine vorba de plata, cehii par sa fie cei mai "corecti" bautori de bere, ocupand primul loc al clasamentului in ceea ce priveste impartirea costului consumatiei: 97% dintre cehi platesc doar propria consumatie, in timp ce 82% dintre olandezi si 77% dintre belgieni impart "frateste" (50/50) costurile.
Francezii au obiceiul de a plati chelnerului dupa fiecare "rand” de beri comandate, in timp ce romanii (84%), germanii (81%) si cehii (90%) prefera mai degraba sa achite la sfarsit.
Acelasi studiu mai arata ca danezii si suedezii sunt cei care prefera berea cu orice ocazie. Dintre europeni, danezii sunt cei care prefera cel mai mult sa bea berea acasa cu familia, in timp ce suedezii conduc topul in ceea ce priveste consumul de bere la prima intalnire, la intalnirile de afaceri si atunci cand iau cina la restaurant.
In ceea ce priveste ocaziile de consum, majoritatea romanilor (94%) prefera sa bea berea acasa, la mesele cu familia, 61% la cinele de la restaurant, 54% dintre acestia beau bere la nunta, in timp ce numai 23% consuma bere la intalnirile de afaceri.
In Romania, SABMiller plc este prezent de peste 10 ani prin intermediul subsidiarei sale locale Ursus Breweries, care detine o cota de piata de 24,9%. Compania are 4 fabrici de bere in Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau si Brasov, marcile companie de pe piata romaneasca fiind Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar si Pilsner Urquell.
Pe piata romaneasca a berii mai sunt prezente companii ca Heineken, Interbrew si Tuborg.
AVAS estimeaza ca va obtine din privatizare si administrarea participatiilor statului 1,5 miliarde de lei (circa 400 milioane de euro) din totalul de 1,7 miliarde de lei ca venituri ale autoritatii previzionate pentru acest an, conform bugetului de venituri si cheltuieli, se arata intr-un comunicat transmis de institutie.
Metoda care va fi aplicata pentru privatizarea celor mai multe societati cu capital majoritar de stat, in 2008, este licitatia cu strigare. Programul de privatizare pentru acest an include toate societatile privatizabile din portofoliul AVAS, informeaza autoritatea, nefiind totusi incluse pe aceasta lista acele societati din domeniul energetic care fac parte din strategia Guvernului de constituire a unei societati energetice integrate pe verticala.
Printre cele mai importante societati care vor fi scoase la privatizare in primul trimestru se numara Institutul National al Lemnului Bucuresti, Avioane Craiova, Institutul National al Sticlei, IAR Brasov, Uzina Mecanica Bucuresti, INAR Brasov, Cuprumin Abrud, Moldomin Moldova Noua sau Carfil Brasov.
Efectul imediat a fost obtinut: actiunile BRD listate la Bursa de la Bucuresti au reluat tranzactionarea cu o scadere de circa un procent, pentru a inchide sedinta cu o crestere de 1,5%. Piata a considerat pozitive actiunile Societe Generale de atenuare a efectelor pierderii, iar titlurile s-au apreciat, in ton cu celelalte actiuni. O explicatie a cresterii de la Bucuresti, in contradictie cu scaderea de 6,4% inregistrata de titlurile Societe Generale la bursa din Paris, este posibilitatea ca banca mama sa decida acordarea de dividende in cuantum ridicat, masura care ii va avantaja si pe micii actionari.
Vestea fraudei a fost o surpriza totala pentru analistii din Europa, divizia de investitii a Soc-Gen fiind considerata una dintre cele mai bune din lume, lideri in managementul riscului. Traderul vinovat de pierderi a ascuns pozitiile deschise prin operatiuni foarte complicate cu derivative, acesta fiind motivul pentru care nu a fost descoperit mai devreme. "Pierderea reprezinta 0,04% din totalul activelor Societe Generale si a fost acoperita integral prin majorarea de capital social in valoare de 5,5 miliarde euro efectuata in acest scop", a declarat Gelin.
Anuntul referitor la frauda a prins Societe Generale intr-un moment dificil, deoarece vine dupa publicarea informatiei privind pierderile cauzate de criza ipotecare din SUA, ce se traduc prin reducerea activelor cu o suma de 2,05 miliarde euro. Conform zvonurilor din piata, oficialii Soc-Gen au descoperit frauda in urma cu trei zile, insa a fost recunoascuta public numai astazi pentru putea arata si modalitatea de acoperire a pierderilor. Profitul net al grupului bancar pentru 2007 se va situa intre 600 si 800 milioane euro.
Cresterea din Romania inregistrata de hypermarketurile Carrefour a fost printre cele mai mari din Europa, potrivit raportului prezentat de grupul francez.
Raportul Carrefour privind vanzarile aferente anului 2007 poate fi descarcat printr-un click aici.
Pana in momentul de fata agentia nu a avut un departament specializat pe strategie, dar demersul pentru infiintarea unuia a inceput din 2006, odata cu numirea lui Teodor Cucu ca Strategic Planner, acum membru al departamentului nou infiintat.
"Pentru a raspunde nevoilor clientilor si brandurilor acestora, este nevoie de un plus de focus. In departamentul de strategie vom face totul mai focusat, vom gandi totul in mai mult timp si cu mai multe argumente – deci inevitabil mai bine, ceea ce faceam in Client Service”, declara Mirela Angelescu, Strategy Director GMP.
Aceasta adauga ca principalele calitati ale unui om de Client Service trebuie sa fie intelegerea clientului, a consumatorului si a contextului. Mirela Angelescu are o experienta de zece ani de activitate in piata de comunicare locala, iar printre proiectele de care s-a ocupat pana acum se numara lansarea Cosmote, campania de comunicare pentru Gabriel Rosia Montana, lansarea Millennium Bank si campania pentru referendumul de demitere a Presedintelui.
GMP s-a lansat in 2000 si are clienti precum: A&D Pharma (Sensiblu si Mediplus), Alcatel-Lucent, ApaNova, Monte Banato, Mr. Bricolage, Millennium Bank, Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala, Unilever (Omo, Coccolino, Axe), Ursus Breweries – Timisoreana, Toyota.
Operatiunea de rebranding vine si in contextul in care, la jumatatea anului trecut, actionariatul companiei de intermediere financiara a si fondul de investitii suedez Oresa Ventures, printr-o investitie de 3 milioane de euro.
Kiwi Finance – companie creata de Anca Bidian in 2003 – a plasat anul trecut credite de 162 de milioane de euro, iar pentru 2008 isi propune o crestere a volumului de credite intermediate al circa 300 de milioane de euro, potrivit lui Bidian.
In prezent, compania lucreaza cu o serie de parteneri la nivel national (UniCredit, Piraeus Bank, Volksbank, Bancpost, Alpha Bank, OTP Bank Romania, Raiffeisen Bank, Credit Europe, Domenia Credit) si cu alti doi pe plan local (BRD la Cluj si BCR la Brasov). In plus, in primul trimestru din 2008 va incepe sa functioneze si o sucursala la Madrid (Spania).