Blog

  • CINE SE UITA LA ASIROM

    Ioan Niculae s-a hotarat sa vanda „perla“ grupului sau. Iata potentialii cumparatori:

     

    UNIQA: Grupul austriac este principalul jucator de pe piata austriaca a asigurarilor. Are sucursale in Croatia, Cehia, Ungaria, Italia, Liechtenstein, Polonia, Slovacia si Elvetia.

     

    CESCA POJISTOVNA: Cea mai importanta companie ceha de asigurari. Are 8 filiale in Cehia (cinci companii de asigurare, o banca, o companie de leasing si una pentru investitii) si o filiala in Slovacia, Ceska Pojistovna Slovensko.

     

    WIENER STAEDTISCHE: Grupul austriac a intrat in 2001 pe piata romaneasca cumparand Unita. In 2002, au cumparat pachetul majoritar al Agras de la Omniasig. Este numarul unu in Austria si are investitii si parteneriate in Belarus, Bulgaria, Croatia, Cehia, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina.

     

    OTP: Cea mai mare banca din Ungaria, care a cumparat in 2004 RoBank. Grupul ungar a sustinut ca este dispus sa investeasca peste 100 de milioane de euro pe piata româneasca de servicii financiare, in plus fata de cei 47 de milioane de euro platiti pentru RoBank

     

    GENERALI: Grupul italian activeaza in 50 de tari si are 50.000 de angajati. In anul 2003, Generali Group a inregistrat un volum de prime brute subscrise de 49,6 miliarde de euro si un profit net de un miliard de euro. In Romania este prezent prin compania omonima.

  • COTA DE PIATA A ASIROM (%)

    Incasarile Asirom au crescut an de an, in termeni reali, dar cota de piata a scazut ca urmare a competitiei in crestere.

     

     

    Asigurari de viata

    Asigurari generale

    2000

    21,8

    26,5

    2001

    17,1

    24,2

    2002

    10,9

    17,8

    2003

    16,8

    20,53

    2004*

    12,50

    18

     

    * trimestrul III

    Sursa: Ziarul Financiar

  • PRIMII 5 PE „GENERAL“

    Piata asigurarilor generale este destul de concentrata la varf. Primii 5 competitori detin o cota de 68%.

     

     

    Cota de piata (%)

    1. Allianz Tiriac

    24

    2. Asirom

    18

    3. Omniasig

    11

    4. Astra

    8

    5. Ardaf

    7

  • LIDERI PE VIATA

    ING domina clar piata asigurarilor de viata. Pe termen lung, lupta pentru locul doi va fi mai dura.

     

     

    Cota de piata (%)

    1. ING Nederlanden

    40

    2. Asirom

    13

    3. AIG Life

    11

    4. Omniasig Viata

    7

    5. Asiban

    5

  • Statul pierde pariul cu pariorii

    Pentru unii muma, pentru altii ciuma. Astfel se rezuma, din perspectiva organizatorilor de pariuri, modificarile Codului fiscal. Ce-i doare pe ei? Impozitarea drastica a castigurilor, inclusiv a celor la loz in plic.

     

    In urma cu un an, cea mai mare companie britanica din domeniul jocurilor de noroc isi lansa cu mult entuziasm divizia din Romania, anuntand investitii semnificative in deschiderea de agentii de pariuri sportive. „Din luna ianuarie 2004, Stanleybet pariaza pe Romania“, informa la acea data un comunicat al companiei.

     

    La doar un an distanta, dupa investitii de 2,5 milioane de dolari, la Stanleybet se discuta despre  posibilitatea retragerii de pe piata. De ce aceasta schimbare cu 180 de grade? „De vina e fiscalitatea excesiva“, se plange Petrica Soptelea, director general al Stanleybet Romania. Exista, spune el, „cateva initiative nefericite, prin care acest domeniu este pus in pericolul de a fi desfiintat“.

     

    Cel mai mult ii supara pe organizatorii de pariuri sportive anularea limitei de 7,6 milioane neimpozabile pentru castigurile realizate de jucatori. O alta problema, spun ei, e retinerea la agentia de pariuri a 20% din toate castigurile achitate, indiferent de valoarea acestora.

     

    Urmarea, sustine Soptelea, care este si presedintele Romanian Bookmakers – Asociatia Organizatorilor de Pariuri din Romania: incasarile au scazut la jumatate, iar numarul jucatorilor e mai mic cu 40%. „Refuza sa mai parieze pana la noi reglementari favorabile“, afirma Soptelea.

     

    De ce se paria cu entuziasm pana la sfarsitul anului trecut? In primul rand, pentru ca orice castig la loto, loz in plic sau din pariuri sportive era impozitat doar daca depasea plafonul de 7,6 milioane de lei. Cum se facea impozitarea? Cu o taxa de 20% aplicata la suma ce depasea plafonul respectiv. De exemplu, un castig de 8,6 milioane de lei era impozitat cu 200.000 de lei. Acum, acelasi castig se impoziteaza cu 1.720.000 de lei.

     

    Pana in acest an, spun operatorii din agentii, pariorii cu experienta isi calculau cotele astfel incat, in eventualitatea unui castig, sa nu ajunga in zona impozabila. Artificiu imposibil de facut, conform noilor reglementari. Sunt afectate chiar si produsele mult mai simple. De exemplu, daca ati castigat 20.000 de lei la loz in plic, nu veti mai putea „trage unul“ de 20.000 de lei, fiindca veti primi de la vanzator doar 16.000 de lei, restul fiind impozitul de 20%.

     

    Reactia jucatorilor? Au inceput sa ocoleasca jocurile de noroc. „Nu mai joc pentru ca din punctul meu de vedere – si nu numai al meu – taxa de 20% e bomboana de pe coliva. Cei 20% ar fi putut fi tinta de castig anual a oricarui jucator“, spune Marius Ion, un pasionat al curselor de cai.

     

    „Singura sansa este sa joci la lovitura, nu mai are nici un sens sa pariezi calculat. La fel de bine ai putea sa joci la loto“, adauga el.

     

    Chiar si Loteria de stat a fost afectata de noile reglementari. „Sunt implicatii nefavorabile atat pentru institutia noastra, cat si pentru bugetul consolidat al statului“, spune Adrian Albu, director in cadrul Companiei Nationale Loteria Romana.

     

    Albu precizeaza ca, in scara de castiguri a jocurilor de tip loto predomina cele de pana la 10 milioane de lei. „Este afectat segmentul de jucatori reprezentat de pensionari si populatia cu venituri medii si mici, un segment fidel al sistemelor de joc ale Loteriei“, spune el.

     

    Organizatorii de pariuri si jocuri de noroc atrag atentia ca scaderea incasarilor din loterii si pariuri va duce la diminuarea veniturilor bugetare, desi masura introdusa viza exact contrariul. Primele efecte au fost cele directe, respectiv scaderea incasarilor si a valorii medii a unui pariu, inregistrate deja, dupa numai cateva saptamani. In plus, adauga Soptelea, statul pierde si din colectarea de impozite. Ecuatia e simpla: se reduc incasarile totale, ceea ce duce la diminuarea taxelor achitate de organizatorii de pariuri, care reprezinta un procent din aceste incasari. In sfarsit, avertizeaza Soptelea, firmele specializate iau in calcul anularea planurilor de dezvoltare, pana la rezolvarea situatiei.

     

    Dar care este de fapt nivelul taxelor pe care le suporta acest domeniu? „Daca in urma cu cativa ani mediul legislativ era mai coerent si nivelul taxelor era tot cel mai mare din Europa, macar era la limita suportabilitatii“, spune Soptelea. El adauga ca, pe langa taxa de licenta de 5% si cea de timbru social de 10%, amandoua aplicate la valoarea incasarilor, a mai fost introdus si asa-numitul impozit «pe pierdere», „avand in vedere ca operatorii sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate, daca impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile respective“, spune presedintele Asociatiei Organizatorilor de Pariuri.

     

    La acestea s-au adaugat, prin ordonanta de modificare a Codului fiscal, o taxa de 5% din incasarile brute minus taxa de licenta pentru Agentia Nationala pentru Sport, precum si impozitul de 20% pentru toate castigurile. „Adunand circa 25% din incasari ca impozite cu 60-70% cat reprezinta in medie platile catre pariori si cu costurile operationale care nu pot scadea sub 20%, rezulta cheltuieli de 110% din incasari“, sumarizeaza Soptelea.

     

    Predrag Iovicici, directorul Astra Sport Bets, este si mai vehement. „Nu stiu nici o alta tara in care sa existe legi care sa te trimita direct in faliment“, spune Iovicici.

     

    Daca fiscalitatea actuala se va mentine, firmele din domeniu nu au prea multe variante. Una dintre ele este operarea in pierdere, fara a continua planurile de dezvoltare, in asteptarea momentului 1 ianuarie 2007, in ideea ca – o data cu aderarea la UE – se vor mai schimba lucrurile.

     

    Cea mai drastica optiune este insa inchiderea efectiva a operatiunilor. „In oricare dintre variante, statul pierde, in primul rand ca imagine“, spune Soptelea. Si asta pentru ca organizatorii nu au de gand sa stea cu mainile in san in acesti doi ani. „Vom sesiza toate organismele europene“, afirma Iovicici. „Nu vrem favoruri, ci doar o usoara relaxare“, subliniaza Soptelea.

     

    In acelasi timp, reprezentantul Loteriei da un semnal catre Ministerul Finantelor, actionarul principal al companiei nationale. „In situatia impozitarii in totalitate a venitului brut din castigurile aferente jocurilor de noroc, consideram ca segmentul de piata al participantilor se va diminua considerabil, ceea ce va afecta si incasarile Loteriei Romane, fenomen cu impact nefavorabil asupra varsamintelor directe la bugetul statului“, evidentiaza si Adrian Albu.

     

    Iar efectele negative asupra Loteriei apar in conditiile in care, potrivit organizatorilor de pariuri, compania nationala este protejata de stat, prin mai multe masuri legislative. „Loteria Romana nu este obligata sa plateasca cei 15% din incasari – taxa de timbru si licenta – pentru sistemul Pariloto de pariuri sportive in cota fixa, ceea ce reprezinta concurenta neloiala“, spune oficialul Astra Sport Bets. Pariloto – lansat in toamna anului trecut – este similar produselor oferite de firmele private.

     

    Ca urmare, organizatorii privati au reclamat deja la Consiliul Concurentei acest posibil caz de incalcare a legislatiei privind competitia. Raspunsul CN Loteria Romana? „Consideram necesara existenta unei legislatii care sa protejeze operatorul public prin toate mijloacele, avand in vedere contributia importanta a acestei institutii la bugetul general consolidat al statului.“

     

    Articolul 9 din Legea 21/1996 (Legea Concurentei) prevede ca „sunt interzise orice actiuni ale organelor administratiei publice centrale sau locale, avand ca obiect sau putand avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, in special: a) sa ia decizii care limiteaza libertatea comertului sau autonomia agentilor economici, ce se exercita cu respectarea reglementarilor legale; b) sa stabileasca conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici“.

     

    Dincolo de toate aceste calcule, exista pariorii impatimiti, care nu pot sta deoparte. Pe asta a mizat, de fapt, statul. Pariul cu pariorii ar putea sa fie insa pierdut. „Mai intru in agentiile de pariuri, dar nu mai joc. Acum ma duc sa privesc“, spune Marius Ion. Chiar daca numarul pariorilor si sumele jucate vor ramane relativ aceleasi, multi dintre ei vireaza deja catre pariurile online. „Ei prefera sa parieze pe Internet la firme din afara Romaniei. Statul pierde astfel si taxele pe incasari si impozitele pe castiguri“, afirma directorul Stanleybet.

     

    Predrag Iovicici, directorul Astra Sport Bets, cel mai mare organizator de pariuri din Romania, are o viziune chiar mai sumbra: „Daca se mentine situatia, nu va mai paria nimeni. Este ultima picatura pentru piata pariurilor“. Astra a avut anul trecut incasari de 1.200 de miliarde de lei (circa 37 mil. $). Cifrele impresionante de anul trecut sunt nimic fata de potentialul acestei piete, spun organizatorii de pariuri. „Piata s-a dezvoltat foarte rapid in ultimii 3 ani si mai poate creste de inca zece ori cel putin“, crede reprezentantul Astra. La randul lui, directorul Stanleybet estimeaza aceasta piata la 100 de milioane de dolari. „Daca se ajunge la o varianta rezonabila, piata s-ar putea dubla intr-un singur an“, sustine el.

     

    Estimarea lui Soptelea se bazeaza pe planurile de extindere anuntate de organizatorii de pariuri, inainte de intrarea in vigoare a noului act normativ.se rezuma, din perspectiva organizatorilor de pariuri, modificarile Codului fiscal. Ce-i doare pe ei? Impozitarea drastica a castigurilor, inclusiv a celor la loz in plic.

  • PARIURILE IN ROMANIA

    Pariurile sportive au aparut in Romania in urma cu aproape noua ani, dar au luat amploare in ultimii cinci ani, o data cu venirea operatorilor internationali.

    • VALOARE: 100 de milioane de dolari
    • INVESTITII: 20 de milioane de dolari
    • AGENTII: 500-600
    • ANGAJATI: circa 2.000
    • JUCATORI: cel putin 1.000.000
    • PRINCIPALII ORGANIZATORI: Astra Sport Bets, Wettpunkt si Stanleybet

  • TAXELE PE PARIURI

    Dupa mai multi ani de activitate, pariurile sportive se numara printre cele mai „taxate“ activitati comerciale. Domeniul este unul dintre cele mai controlate, iar functionarea nu este posibila fara achitarea la zi a tuturor datoriilor catre stat.

     

    TAXA DE LICENTA: 5% din incasari

     

    TAXA DE TIMBRU SOCIAL: 10% din incasari

     

    IMPOZIT PE PROFIT: 5% din diferenta dintre incasari si castiguri platite jucatorilor, dar daca este mai mic de 5% din incasari organizatorii sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat veniturilor realizate.

     

    TAXA PENTRU SPORT: 5% din incasarile brute minus taxa de licenta, pentru Agentia Nationala pentru Sport

     

    IMPOZITUL PE CASTIGURI: 20% din toate castigurile realizate de jucatori

  • EFECTELE FISCALITATII

    De la inceputul anului, dupa introducerea taxarii cu 20% a tuturor incasarilor – ca urmare a modificarii Codului fiscal – activitatea de pariere a inregistrat mai multe efecte negative. Un efect posibil, dar improbabil totusi ar fi retragerea investitorilor straini de pe piata pariurilor sportive din Romania. 

     

    INCASARI: Au scazut incasarile totale cu peste 50 si numarul de pariori cu peste 40%; deja multi jucatori se orienteaza catre pariurile pe Internet, organizate de companii straine.

     

    VENITURI BUGETARE: Statul pierde atat din cauza faptului ca incasarile totale s-au redus la jumatate, cat si pe fondul posibililor concedieri din industrie.

     

    SCADEREA PIETEI: Organizatorii de pariuri, deja sufocati de fiscalitatea excesiva, pierd clienti si piata in favoarea pariurilor online. In plus, firmele stopeaza planurile de dezvoltare ce prevedeau deschiderea a peste 200 de noi agentii in 2005.

  • Bani din Dubai pentru Casa Radio

    Dupa mai multi ani de amanari, modificari sau tergiversari, constructia complexului multifunctional de pe spatiul Casei Radio va incepe in martie. Cel putin asa spun investitorii turci, care au preluat proiectul Dambovita Center si au facut rost de o finantare de 250 de milioane de dolari.

     

    O constructie abandonata din zona centrala a unei capitale europene atrage cu siguranta investitorii. Nu acesta a fost cazul cladirii cunoscute drept Casa Radio, amplasate in zona Eroilor din Bucuresti, chiar daca mai multi potentiali investitori si-au manifestat interesul de-a lungul timpului. La mai bine de 15 ani de la sistarea constructiilor, structura de beton arata la fel ca la sfarsitul lui 1989. Cu doua exceptii: partile de fier din constructie sunt mai ruginite, iar locatia a fost inconjurata de panouri, semn ca s-a miscat totusi ceva.

     

    In urma cu aproape doi ani, un consortiu turco-britanic a semnat un contract de parteneriat public-privat cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

     

    Prin acesta, consortiul se angaja sa investeasca peste 130 mil. $ pentru a transforma structura intr-un complex multifunctional, format din hotel, spatii de birouri, comerciale si de locuit, precum si un spital. Contractul semnat cu statul este de tip Build-Operate-Transfer (construieste, opereaza si transfera), incheiat pe 49 de ani. Totusi, in afara de plasarea unor panouri metalice in jurul locatiei si a izgonirii vagabonzilor care salasluiau in interiorul zidurilor de beton, timp de doi ani nu s-a intamplat nimic. Doar numele s-a modificat. Casa Radio a devenit Dambovita Center si, mai tarziu, Metropola.

     

    Lucrurile incep sa evolueze. „La inceputul lunii martie vom incepe constructiile“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Cenk Kucuk, directorul general al Dambovita Center SRL, compania care detine proiectul.

    El a precizat ca in decembrie au fost obtinute toate avizele si autorizatiile necesare. Tot atunci a fost semnat si contractul de credit. „Am obtinut un imprumut de 250 mil. $ de la o companie de plasament privat din Dubai“, a precizat Kucuk.

     

    Cum a reusit insa o companie cvasianonima sa atraga o asemenea suma? Startul in reconversia Casei Radio a fost intarziat de problemele in atragerea de finantare de catre turcii de la Mimel Insaat si britanicii de la Orb Estates – firmele care au semnat initial parteneriatul cu statul.

     

    Inca de la inceput, cele doua companii au atras in proiect inca doua firme, Dambovita SA si Dambovita Ltd, controlate de oameni de afaceri turci, povesteste Kucuk. Nereusind sa gaseasca finantare, Orb Estates si Mimel au fost de acord sa se retraga din actionariatul Dambovita Center SRL.

     

    Ca urmare, societatea care se ocupa de proiectul Casa Radio a ramas in administrarea celor doua firme, initial minoritare. Oamenii de afaceri care le controleaza detin mai multe companii din Turcia, printre care un combinat siderurgic si o importanta firma de constructii – Cenk Demir Sanayi ve Ticaret A.S. – care va fi antreprenorul general al proiectului din Bucuresti.

     

    Kucuk a insistat ca finantarea a fost obtinuta pe baza studiilor de fezabilitate, intocmite de firme internationale cunoscute (precum Colliers sau Cushman Wakefield Healey and Baker), si a garantiilor personale oferite de actionari. Toate facilitatile vor fi administrate independent, de companii specializate, cu care se poarta in prezent negocieri, a spus Cenk Kucuk.

     

    Daca totul decurge conform planurilor, in aprilie 2006 ar trebui sa fie terminate centrul comercial, spatiile de birouri, parcarea multietajata si centrul de fitness. Hotelul si blocurile de apartamente vor fi gata in vara lui 2007, iar in aprilie 2008 va fi finalizat si spitalul privat.

     

    Pe de alta parte, interesul pietei imobiliare s-a mutat spre nord in ultimii ani. Ramane de vazut daca acei cativa ani pierduti de Casa Radio nu se vor resimti in conturile proprietarilor, intre care se numara si statul, a carui contributie – cladirea si terenul – ar trebui sa-i aduca o cota de 10% din totalul veniturilor realizate.

  • PROIECTUL CASA RADIO

    Complexul multifunctional construit de Dambovita Center va cuprinde mai multe facilitati:

     

    HOTEL: 500 de camere, 2 sali de bal, 5 sali de sedinte, 4 restaurante, 2 centre de conferinte, 78.000 mp.

    CENTRU COMERCIAL: 150 de magazine, 6 locatii de mari dimensiuni, 20 de restaurante (din care 12 fast-food), cinematograf multiplex cu 8 sali, spatii de distractii, locuri de joaca pentru copii.

    BIROURI: 24.000 mp de birouri clasa A

    PARCARE: multietajata, 2.500 de locuri, 65.000 mp

    REZIDENTE: 2 blocuri cu cate 10 etaje, un total de 100 de apartamente disponibile pentru inchiriere, 20.000 mp.

    ALTE FACILITATI: centru de fitness, clinica, piscine, parc.

     

    Sursa: Dambovita Center