Studiul a fost iniţiat la începutul acestui an pe 1154 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidenţi în mediul urban.
62% dintre ei au afirmat că au fost nevoiţi să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat. Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7% medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituţie.
În urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, 24% dintre pacienţi sunt trimişi către centre medicale publice pentru investigaţii suplimentare şi proceduri complexe.
În situaţia ipotetică în care în următoarele trei luni pacienţii s-ar confrunta cu o problemă de sănătate, 62% dintre aceştia ar apela la o instituţie medicală publică. Apelarea la instituţiile medicale private se regăseşte în intenţiile pacienţilor într-un procent mai scăzut, de 56%, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curăţenie (57%) şi timp scurt de aşteptare (56%).Pacienţii sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat, ar trebui remuneraţi ţinându-se cont de evaluarea primită din partea pacienţilor.
Studiul conţine date extinse privind serviciile medicale şi asistenţa farmaceutică, oferind informaţii pe regiuni geografice, categorii demografice, preferinţele consumatorilor pentru instituţiile medicale publice şi private, percepţiile acestora în legătura cu serviciile oferite atât de medic, cât şi de farmacist şi topuri ale instituţiilor medicale pe diferite tematici abordate în studiu.Astfel, dacă în luna februarie a acestui an, pacienţii au clasat Spitalul Universitar Bucureşti pe poziţia numărul 1 în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca, în luna septembrie, acest top a suferit modificări. Aşadar, în momentul de faţă, Spitalul de Urgenţă Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziţie, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziţia 6 pe poziţia numărul 3.
De asemenea, topul clinicilor private arată diferit în acest moment, comparativ cu luna februarie 2013. MedLife şi-a menţinut poziţia de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.
În ce priveşte încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în ultimii ani, în topul clasamentului se află Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităţilor din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziţie, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, Preşedintele Colegiului Medicilor.
Leave a Reply