BusinessMagazin

Tag: servicii medicale

  • Veniturile Medicover şi Synevo din România au crescut cu peste 40% în prima jumătate a anului. Piaţa locală este a treia pentru grupul Medicover, după Polonia şi Germania

     

    Veniturile companiilor de servicii medicale private Medicover şi Synevo au crescut în prima jumătate a anului cu 40,5% până la 59,3 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Veniturile din România reprezintă 14,7% din câştigurile totale ale Medicover. România este a treia piaţă ca pondere a veniturilor, după Polonia şi Germania.

    Serviciile Medicale din România au generat venituri cu 83,8% mai mari crescând de la 16 milioane euro în prima jumătate a anului 2018 până la 29,4 milioane euro în prezent. Evoluţia a fost impulsionată de achiziţiile realizate anul trecut, când compania a preluat Spitalul Pelican din Oradea, Centrul Medical Phoenix din zona Olteniei şi Centrul Medical Academica din Bucureşti.

    Serviciile de Diagnostic din România au generat venituri totale de 29,9 milioane euro în prima jumătate a anului cu 14,1% mai mult decât anul trecut. Evoluţia a fost susţinută de extinderea prezenţei naţionale, în acest interval fiind inaugurate 10 centre de recoltare Synevo şi un laborator modern în Ploieşti.

    „Veniturile din segmentul de Servicii Medicale din România au înregistrat o creştere puternică în prima jumătate a anului. Am avut un număr record de pacienţi în toate ariile de business. Creşterea ponderii serviciilor medicale cu plată directă demonstrează că experienţa excelentă pe care o oferim îi determină pe pacienţi să opteze pentru serviciile noastre. Vom continua să investim pentru a oferi pacienţilor cea mai bună experienţă, punând accent pe digitalizarea serviciilor. Am lansat deja şi vom continua să implementăm în clinicile noastre servicii precum e-Recepţie sau Medicover Express”, a declarat Adrian Peake, director general Medicover România.

    La nivel internaţional, Medicover, companie listată la Bursa din Stockholm, a înregistrat o creştere a veniturilor globale de 24,6% faţă de perioada similară a anului anterior, ajungând la venituri de 402,6 milioane euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Medicover oferă în România atât servicii medicale, cât şi de diagnostic.

    „Evoluţia puternică de la începutul anului s-a menţinut şi în al doilea trimestru. Strategia de creştere organică sau prin achiziţii a ponderii serviciilor medicale plătite direct (Fee-For-Service) a fost implementată cu succes de cele două divizii. Plăţile directe pentru servicii medicale (Fee-For-Service) au avut o pondere de 52% în veniturile din ultimul trimestru. Vom continua să ne concentrăm pe eficientizarea operaţiunilor şi integrarea cu succes a achiziţiilor, estimând o evoluţie pozitivă a veniturilor şi în perioada următoare”, a declarat Fredrik Rågmark, CEO al  Medicover.

    La nivel de grup veniturile generate de Serviciile Medicale au crescut în prima jumătate a anului cu 31%, până la 211,5 milioane de euro. Reţeaua de clinici s-a extins cu 26 de noi unităţi ajungând la un total de 200 de centre la finalul perioadei. De asemenea, numărul de abonaţi Medicover a ajuns la 1,3 milioane.

    Serviciile de Diagnostic au generat venituri mai mari cu 18,4% în prima jumătate a anului, ajungând la o valoare de 197,8 milioane de euro. În această perioadă au fost efectuate 53,5 milioane de teste, cu 8,1% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, au fost inaugurate 53 de centre de recoltare, reţeaua globală numărând în prezent un total de 614 centre de recoltare.

    „În prima jumătate a anului am extins portofoliul de teste de laborator, în special pe segmentul genetic.  Anul acesta a devenit operaţională şi noua linie integrată de analizoare Cobas din Laboratorul Central de Referinţă care permite efectuarea unui număr mare de teste, aproximativ 8.000 de teste/oră, cu acurateţe maximă. Continuăm planul de extindere teritorială. Am inaugurat în prima jumătate a anului 10 centre de recoltare noi şi un laborator, în prezent având o acoperire naţională de peste 85%. Avem obiectivul de a fi prezenţi în toate judeţele din România”, a declarat Laurenţiu Luca, director general Synevo România.

     

     

     

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • Sanador lansează cel mai mare centru oncologic din sistemul medical privat

    “Decizia de a înfiinţa un centru medical integrat pentru diagnosticarea şi tratarea cancerului a venit pe fondul deficitului de servicii de specialitate în România. Nevoia pacienţilor oncologici pentru tratamente este foarte mare, în special în ceea ce priveşte radioterapia, iar capacitatea centrelor în momentul de faţă este insuficientă“, a declarat dr. Doris Andronescu, director general Sanador.

    Centrul Oncologic Sanador este singurul din sectorul medical privat care deţine secţie dedicată pentru terapia izotopică. Acesta asigură pacienţilor o gamă complexă de servicii moderne şi integrate de diagnostic, tratament al cancerului şi urmărire post-terapeutică, pornind de la ambulator integrat, spitalizare de zi şi continuă, oncologie medicală, radioterapie, brahiterapie, medicină nucleară: radioiodoterapie, SPECT-CT, PET-CT, împreună cu cele mai performante echipamente şi tehnologii medicale, aplicate de medici cu o bogată experienţă în domeniu. Integrat Spitalului Clinic Sanador, noul centru oncologic beneficiază de suportul tuturor departamentelor din cadrul acestuia: bloc operator la standarde internaţionale (fiecare sală de operaţie este dotată cu plafon cu flux laminar, având grad de asepsie 3-4, asigurând protecţie totală împotriva infecţiilor intraspitaliceşti), anestezie şi terapie intensivă, radiologie şi imagistică medicală, compartiment de primiri urgenţe (24/24H) cu 18 linii de gardă şi flotă proprie de ambulanţe.

    În România sunt 126.000 de pacienţi cu afecţiuni maligne înscrişi în Programul Naţional de Oncologie. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul persoanelor diagnosticate cu cancer este în continuă creştere la nivel mondial, în următorii 20 de ani fiind preconizate cu 70% mai multe astfel de cazuri. În acelaşi timp, cercetătorii în medicină avansează în identificarea unor metode inovatoare de tratament, astfel încât un procent cât mai mare al pacienţilor care primesc acest diagnostic în stadii incipiente să îşi poată continua în condiţii normale viaţa, sub monitorizarea periodică a specialiştilor.

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Cum au devenit serviciile medicale ţinta preferată a piraţilor informatici”

    Printre industriile afectate de WannaCry şi succesorii săi, serviciile medicale au fost lovite în mod deosebit, deoarece hackerii au devenit din ce în ce mai interesaţi să pună mâna pe fişe medicale. Motivul? Fişele medicale electronice conţin date extrem de sensibile, de la consultaţii, reţete şi tratamente până la istoricul medical al pacientului. În acelaşi timp, multe clinici comunică prin canale nesigure, sistemele lor sunt slab întreţinute, iar operaţiunile sunt remediate greoi în cazul descoperirii unei vulnerabilităţi.

    Istoricul medical, de vânzare pe Dark Web
    Pachetele de informaţii despre sănătatea pacientului care ajung pe Dark Web (piaţa neagră a internetului, sau internetul ascuns) în urma unei breşe sunt cunoscute sub numele de „fullz”. Fullz pot fi folosite pentru diverse tipuri de fraudă şi şantaj, cum ar fi frauda bancară, cea medicală, furtul de identitate şi şantajul.
    Deşi serviciile medicale sunt totodată mai bine reglementate decât majoritatea celorlalte industrii, în ultimul an s-a observat o creştere considerabilă a numărului de breşe – în special atacurile de tip ransomware. Datele pacienţilor sunt, de asemenea, cele mai frecvente tipuri de date cu caracter personal compromise.
    Oarecum ironic, odată cu introducerea noilor reglementări, precum GDPR, incidentele raportate în domeniul sănătăţii au început să crească, iar analiştii se aşteaptă ca această tendinţă să se amplifice.
    În Statele Unite, clinicile şi spitalele au suferit o creştere substanţială a numărului de breşe în a doua jumătate a anului 2018. Între 2 milioane şi 3 milioane de fişe ale pacienţilor au fost expuse, iar şapte dintre incidentele raportate au menţionat în mod special şantajul pentru redobândirea accesului la datele blocate.
    SamSam preferă mai ales spitalele
    O familie de ransomware denumită SamSam a fost responsabilă de atacuri cheie care au vizat spitalele în 2017 şi 2018, unele unităţi fiind forţate să înceteze activitatea şi chiar să refuze internarea sau tratarea pacienţilor cu afecţiuni, în timp ce altele s-au întors la pix şi hârtie. Un atac asupra Ministerului Sănătăţii din Singapore a compromis 1,5 milioane de înregistrări ale pacienţilor, inclusiv fişa aparţinând prim- ministrului.
    Numai în prima jumătate a lui 2018 au fost raportate cel puţin zece incidente de tip ransomware care au avut ca ţintă o instituţie de servicii medicale.
    Mulţi atacatori care au luat în vizor sectorul sănătăţii în 2017 şi 2018 au folosit familia de ransomware SamSam, care – la fel ca rău-famatul WannaCry – utilizează o componentă de „vierme” pentru a se extinde pe infrastructura vizată. De la descoperirea acestei familii de ransomware, SamSam a provocat victimelor pagube de 6 milioane de dolari. SamSam afişează un ironic „I’m sorry“ în notele sale de răscumpărare.

    Daune mai mari decât costul protecţiei
    Pentru al optulea an consecutiv, clinicile şi spitalele au suportat costuri mai mari decât orice alt sector din pierderea datelor. Costurile asociate cu pierderea datelor în domeniul asistenţei medicale sunt aproape de trei ori mai mari decât în celelalte industrii – de 408 dolari pentru fiecare fişă medicală pierdută sau furată.
    În industriile puternic reglementate, cum ar fi serviciile medicale, clienţii au de obicei aşteptări ridicate pentru protecţia datelor lor. Un studiu al Ponemon Institute arată că anumite industrii sunt mai vulnerabile la perturbări atunci când clienţii îşi schimbă furnizorii de servicii. Când aceste organizaţii au o încălcare a datelor, încrederea clienţilor scade şi, ca urmare, vor încerca să găsească un înlocuitor.
    De fapt, industria servicilor medicale are una dintre cele mai slabe rate de retenţie de clienţi, urmată de finanţe, farmaceutice, servicii, tehnologii, energie, comunicare şi educaţie.
    Nu în ultimul rând, organizaţiile din domeniu sunt foarte lente în a remedia o breşă: în medie au nevoie de 103 zile pentru a reveni la normal. Absenţa identificării rapide a compromiterii datelor duce la noi costuri, pe lângă reputaţia lezată şi impactul nedorit asupra retenţiei clienţilor. În 2017, costul total mediu a fost de 2,8 milioane de dolari pentru mai puţin de 100 de zile până la identificarea unei breşe şi de 3,83 milioane de dolari pentru mai mult de 100 de zile.
    Operatorii ransomware continuă să vizeze sectorul medical într-un peisaj legislativ din ce în ce mai complicat. Serviciile medicale necesită îmbunătăţirea drastică a sistemelor folosite pentru agregarea şi transmiterea datelor pacienţilor – informaţiile sensibile trebuie stocate pe serverele proprii în mod criptat, iar accesul la acestea trebuie limitat către persoanele autorizate.

  • Bătălia jucătorilor privaţi din sănătate

    Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.

    Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”

    În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.

    Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.

    Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.

    Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”. 

    Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.

    Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.

    Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.

    Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.

    Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.

    Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.

    Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.

    Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.

    Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”

    De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.

  • România, pe podium la cele mai scumpe costuri cu serviciile medicale

    Costurile cu serviciile medicale pentru anga­jaţii români au crescut cu 15% în 2017, Ro­mânia fiind a treia ţară cu cele mai mari cheltuieli pentru sănătate, dintr-un clasament în care sunt incluse 23 de ţări din Europa, arată un studiu realizat de compania de consultanţă în sănătate Mercer Marsh Benefits.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei anunţă că achiziţionează locuinţe pentru personalul medical

    “Primăria Municipiului Bucureşti intenţionează să achiziţioneze un număr de 600 de unităţi locative pentru personalul medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul spitalelor aflate în administrarea primăriei, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB). Achiziţionarea locuinţelor de serviciu vine că urmare a aprobării de către Consiliul General, prin HCGMB 253/04.05.2018, a proiectului propus de Primarul General, Gabriela Firea. Necesarul de locuinţe a fost stabilit în baza cererilor depuse de către personalul medical la ASSMB”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Capitalei.

    Locuinţele de serviciu vor fi achiziţionate în mai multe etape.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O fetiţă de 6 ani, la un pas să fie executată silit pentru „servicii medicale” neachitate

    UPDATE.  Într-un comunicat de presă, ANAF-ul a dezminţit că somaţia ar fi fost trimisă de instituţie. Între timp, managerul Spitalului de Pediatrie din Iaşi a anunţat că a fost deschisă o anchetă internă  în cazul minorei obligată să plătească serviciile medicale.

    Dacă suma nu e platită în 15 zile, micuţa în vârstă de doar 6 ani ar trebui să suporte cheltuieli de judecată, precum şi pe cele de executare silită.

    Mama fetiţei spune că va plăti suma, dar că nu este normal ca somaţia să fie trimisă pe numele unui minor, ci pe numele tutorelui legal.

    „Toată situaţia asta e de-a râsu’- plânsu’. Eu înteleg că nu este o sumă mare şi nu am nimic împotrivă să o achit, dar mă deranjează că această somaţie a fost trimisă unui minor, de clasa pregătitoare, şi nu mie, ca parinte şi tutore al minorului. Mâine dimineaţă, la prima oră, voi fi acolo, de mână cu fata, pentru că nu e normal ca un copil de 6 ani să plătească. Dacă era pe numele meu, indiferent de sumă, plăteam, dar cum să-i trimiţi copilului? Din ce să platească datoriile, din alocaţie?”, a declarat mama copilei, scrie digi24.ro

  • MedLife a finalizat achiziţia diviziei de servicii medicale Polisano

    În prezent MedLife deţine în Transilvania 5 spitale mono si pluridisciplinare, 7 laboratoare de analize, 8 clinici cu departamente de imagistică medicală, 2 maternităţi şi un centru de fertilizare in vitro.

    “Din acest moment, MedLife devine lider detaşat şi la nivelul regiunii Transilvania, cu peste 60 milioane de euro cifră de afaceri numai în această zonă geografică şi finalizează cu succes una dintre cele mai relevante şi complexe acţiuni de pe piaţa serviciilor medicale din România”, a declarant Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro