Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanţele României

Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deţinută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanţe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

Mugur Isărescu a atras atenţia că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienţi – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obişnuiţi cu riscul şi ştiu să-şi administreze banii. În acelaşi timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieşiri de capital sau tranzacţii neobişnuite pe piaţă.

De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul şi-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunţul acordului de salvare a Ciprului. Situaţia din Cipru exercită însă o influenţă indirectă în România, şi anume în aria politicii monetare, unde marja de acţiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflaţiei şi potenţialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiştilor Citi.

BNR a menţinut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, aşa după cum era de aşteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste”, şi-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudenţa.

În februarie, inflaţia s-a situat la 5,7%, raportat la o ţintă de inflaţie de 1,5-3,5%. Analiştii BCR estimează că situaţia nu se va schimba prea curând în favoarea unor şanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.