BusinessMagazin

Tag: politica monetara

  • Isărescu: riscuri crescute asupra inflaţiei decurg din conduita politicii fiscale şi de venituri

    Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri; o preocupare rămâne şi tendinţa deficitului de cont curent, precum şi economia zonei euro, a declarat Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, după şedinţa de politică monetară. 

    „Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului 2019, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului pe orizontul apropiat de timp, la valori uşor inferioare celor evidenţiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2019. Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, în condiţiile calendarului electoral intern. Tendinţa deficitului de cont curent rămâne de asemenea preocupantă. Incertitudini generează şi evoluţia economiei zonei euro şi a celei globale, pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice şi a vulnerabilităţilor unor pieţe emergente, iar conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune rămân relevante”, a spus Isărescu.

    În şedinţa de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    BNR spune că rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna octombrie la 3,4 la sută, de la 3,5 la sută în luna septembrie, şi a urcat apoi în noiembrie la 3,8 la sută, deasupra intervalului ţintei, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Avansul faţă de luna septembrie s-a datorat, în principal, majorării preţurilor legumelor şi fructelor, dar şi accelerării inflaţiei de bază. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV, de la 3,4 la sută în septembrie, la 3,5 la sută în noiembrie, uşor peste nivelul prognozat. Creşterea a reflectat influenţele venite din majorarea preţurilor internaţionale ale unor materii prime agroalimentare şi din uşoara depreciere a leului în raport cu euro, suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor unitare cu forţa de muncă. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât în octombrie la 3,7 la sută şi a revenit ulterior, în noiembrie, la valoarea de 3,8 la sută consemnată în septembrie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a continuat să se reducă până la 3,8 la sută în intervalul octombrie-noiembrie, de la 3,9 la sută în septembrie.

    Creşterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019, dinamica sa anuală reducându-se la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil (până la 3 puncte procentuale, în contextul anului agricol nefavorabil), fiind depăşită substanţial de cea a formării brute de capital fix (5,9 puncte procentuale). Exportul net şi-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerării mai pronunţate a creşterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii.

    Cele mai recente date statistice evidenţiază evoluţii mixte în termeni anuali în sfera consumului, a investiţiilor şi a producţiei industriale în luna octombrie: pe de o parte, menţinerea unei dinamici ridicate a achiziţiilor populaţiei de bunuri şi servicii şi majorarea alertă a volumului lucrărilor de construcţii, iar pe de altă parte amplificarea contracţiei producţiei industriale, respectiv restrângerea comenzilor noi în industria prelucrătoare.

    Totodată, cele mai recente date privind balanţa de plăţi evidenţiază încetinirea deteriorării în termeni anuali a soldului balanţei comerciale în luna octombrie comparativ cu trimestrul III. Deficitul de cont curent şi-a reaccentuat însă adâncirea, ca urmare a înrăutăţirii balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a scăzut.

    Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se tempereze uşor în lunile octombrie şi noiembrie – la 7,5 la sută, respectiv la 7,2 la sută, de la 7,7 la sută în luna septembrie –, media ei pe ansamblul celor două luni scăzând la 7,32 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III. În condiţiile în care decelerarea s-a datorat exclusiv componentei în valută, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în noiembrie la 67,2 la sută, cel mai ridicat nivel din mai 1996.

  • Investitori fericiţi: Bursele americane deschid şedinţa de tranzacţionare la maxime istorice după şedinţa de politică monetară a băncii centrale

    Indicii bursieri S&P 500 şi Dow Jones au atins maxime istorice astăzi după ce şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane, potrivit Financial Times.

    Performanţa burselor vine după o evoluţie de tip raliu a obligaţiunilor guvernamentale, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani ajungând la randamente de sub 2% pentru prima dată înultimii trei ani.

    La scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 1% până la un maxim istoric de 2.954,20 puncte, depăşind nivelul de 2.945,83 puncte din 30 aprilie. Astfel indicele este în creştere cu 17,8% de la începutul anului.

    Indicele industrial Dow Jones a crescut cu 0,9%, depăşind maximul record din 23 aprilie, ajungând astfel la un nou maxim de 26.761,01 puncte.

    Indicele Nasdaq, al companiilor din tehnologie, a crescut cu 1% – dar rămâne totuşi cu 1,2% sub maximul record din data de 3 mai.

    „S&P deschide la maxim record”, a scris preşedintele american Donald Trump pe contul său de Twitter.

    Miercuri, banca centrală americană (Fed) a prezentat o poziţie favorabilă pentru investitori, anunţând că are loc de măsuri de politică monetară dacă acestea vor fi necesare.

    Astfel, decizia se aseamănă cu poziţia Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară – încât Mario Draghi, preşedintele BCE a dat de înţeles că ar putea relansa programul de achiziţie de titluri de stat dacă inflaţia şi creşterea economică nu se îmbunătăţesc.

     

     

     

  • Avans economic de 5% în trimestrul I, dar dobânzile de politică monetară stagnează

    Decizia BNR a venit la scurt timp după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a prezentat un set de date potrivit căruia Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 5,0% pe seria brută faţă de trimestrul I din anul 2018 şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier; faţă de trimestrul IV 2018, PIB a fost în termeni reali mai mare cu 1,3%.

    Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2019, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 8 aprilie, precizează instituţia.
    „Pentru trimestrul I din 2019, creşterea de 5% faţă de trimestrul corespunzător din 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul acestei dinamici rămâne cel mai probabil consumul, aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie. O altă zonă aflată în ascensiune este cea a construcţiilor rezidenţiale, care şi-au revenit puternic ca volum în trimestrul I, aşa cum arată cifrele publicate tot astăzi (15 mai – n.red.) de către INS”, a declarat pentru ZF Horia Braun, economistul-şef al BCR.​

  • BCE şi-a menţinut joi dobânzile de politică monetară, pentru a ajuta zona euro

    În prezent, dobânda BCE este de 0,00% la operaţiunile principale de refinanţare (rata fixă), de 0,25% la facilitatea de creditare marginală şi de -0,40% la facilitatea de depozit. Aceste dobânzi au fost stabilite la data de 16 martie 2016.

    Ca urmare a acestui anunţ, euro s-a depreciat uşor, în jur de 0,3%, deoarece analiştii nu înţeleg pe ce se bazează optimismul lui Mario Draghi, preşedintele BCE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Politica monetară nu poate soluţiona probleme din alte paliere ale macroeconomiei

    „Este important ca decidenţii, dar şi publicul larg să înţeleagă că politica monetară nu poate fi unicul răspuns şi nu poate soluţiona probleme şi aspecte importante ce ţin însă, în mod direct, de alte paliere ale politicilor macroeconomice”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ediţia a X-a, „România după 10 ani. Realizări. Eşecuri. Perspective economice”.

    În acest context, reprezentantul Băncii centrale a subliniat că instituţia a apelat, şi va continua să apeleze, la diverse „reglaje fine”, respectiv instrumentele politicii monetare. Printre acestea a reamintit dobânda, coridorul de dobândă, reglarea lichidităţilor, mişcarea rezervelor minime obligatorii, dar şi măsuri macroprudenţiale, din toată gama, mai ales după criza financiară declanşată la finele anului 2008.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR estimează: în 2018 şi 2019, economia României continuă să se bazeze pe consumul populaţiei

    „Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil principalul determinant al creşterii economice în 2018 şi 2019, dar şi componenta a cărei dinamică va cunoaşte cea mai semnificativă decelerare în anul current”, se subliniază în minuta şedinţei de politică monetară din 6 august 2018.

    În plus, membrii Consiliului de administraţie al BNR s-au arătat preocupaţi de faptul că formarea brută de capital fix va avea şi în 2018 o contribuţie mai redusă la creşterea economică decât cea a consumului şi în scădere amplă faţă de anul anterior, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei.

    „S-au făcut referiri la absorbţia fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabilă investiţiilor publice şi la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum şi la iniţiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra creditării societăţilor nefinanciare. În acelaşi timp, a fost remarcată perspectiva semnificativ ameliorată a exportului net, în condiţiile probabilei temperări mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor, de natură să frâneze creşterea ponderii în PIB a deficitului de cont current”, se mai scrie în documentul menţionat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Isărescu: Noul scenariu al prognozei de inflaţie confirmă scăderea ratei anuale în trimestrul III

    „Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, a precizat Mugur Isărescu, la un briefing de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

    Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse „evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale”. Relevante sunt, de asemenea, „evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR menţine din nou neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an

    De asemenea, Banca Centrală a menţinut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% sută pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an.
     
    BNR a păstrat şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul. 
     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Rata dobânzii trebuie să se apropie de rata inflaţiei (5,41%). Noi sperăm ca această unire să se facă mai jos, nu sus, de aceea am insistat să luăm măsuri din timp

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,50%, păstrând totodată şi dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi a celei pentru facilitatea de creditare, la 3,50%.
     
    ”Întărirea dobânzii de politică monetară nu înseamnă neapărat creşterea ratei de politică monetară. Politicile le care le-am dus sunt politici pe care le-am anunţat. Acestea au făcut ca dobânzile să nu se mai situeze sub rata de politică monetară, ci peste. Avem un mesaj: politica monetară e mai tare decât arată rata de politică monetară în prezent. Iar acest lucru îi ajută şi pe cei cu credite, care cred că sunt dezavantajaţi”, a spus Mugur Isărescu. 
     
    Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în aprilie la 5,22 la sută şi în mai la 5,41%, nivelul prognozat. Evoluţia a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creşterile consistente, peste aşteptări, ale preţurilor combustibililor şi produselor din tutun, potrivit comunicatului BNR.
     
    ”Rata lunară a inflaţiei va fi scăzută în perioada următoare, se va apropia de zero în lunile de vară. Vom avea în perioada următoare creşteri efective mici de preţuri. Rata anuală, care consemnează evoluţia preţurilor pe 12 luni, rămâne ridicată pentru că şi în lunile de vară anul trecut, rata lunară a scăzut. Core-ul, inflaţia pe care o putem combate, a coborât sub 3%, e chiar frumos”, a spus guvernatorul.