Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe
congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se
intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi
de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in
sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare
nu va avea loc.
In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare,
legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a
cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari
pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de
1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa
de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12
congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din
Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.
Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina
posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru
agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii
prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a
menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai
ales in perspectiva alegerilor din 2012.
Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va
reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori
daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23
decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de
miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care
jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar
cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de
asigurari sociale sau serviciul Medicaid.
Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei
reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama
a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice
prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu
venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra
includerii in constitutie a unui amendament care va obliga
Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit
zero).
Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul
pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul
constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre
conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.
“Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede
majorari de taxe”, a declarat John Boehner, liderul majoritatii
republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau,
presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe
membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile
urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi
facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a
economiei americane.
In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul
era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele
Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului
a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie,
reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de
catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii
democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite
prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor
americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce
initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau
duminica.
NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII
Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense,
care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de
conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei
sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si
marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali,
adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au
sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor
(in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a
republicanilor).
La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea
membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii
congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri,
drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum
si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul
an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus
democratii.
Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului
majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea
plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de
cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece
ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat
in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de
miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru
urmatorii zece ani.
Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor,
dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte
indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a
cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul
majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat
atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca
vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.
Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School
si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea
acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de
miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar
reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda
faptului ca agentia Standard&Poor’s a apreciat ca o reducere
eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari.
Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va
fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei
excesive.
Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta
recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de
crestere in economia americana, “desi acesta e deocamdata
dezamagitor”. Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie
evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa
lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui
din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.
Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi
avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care
i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea
negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur
asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale
constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica,
intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe
motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa
Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida
in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi
putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a
mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac.
Leave a Reply