“Primul credit pe care l-a dat firma a fost in 1998. Erau 50 de
dolari, bani cu care respectivul om si-a cumparat o vaca”,
povesteste Anca Ciobanu, CEO-ul good.bee Credit, o institutie
financiara nebancara specializata in microcreditare de investitii
pentru zona rurala. La acea vreme, Anca Ciobanu era presedintele
Consiliului de Administratie al companiei Dynamic Network
Technologies Ltd, iar good.bee era un proiect al Fundatiei Soros.
Tot atunci, incurajarea investitiilor in zona rurala prin creditare
reprezenta un concept nou in Romania, dar si extrem de interesant
pentru cei carora sub alta forma le era imposibil sa gaseasca
finantare pentru a-si deschide o afacere sau pentru a extinde una
deja existenta. “In perioada 2000-2008 am dat credite de peste 50
de milioane de dolari. Cererea era uluitoare, mai mare decat
potentialul nostru de creditare”, spune Ciobanu. Criza a adus o
scadere a cererii, dupa cum era de asteptat, insa de anul acesta au
revenit doritorii de credite, iar compania a inceput din nou sa
finanteze in masa. Daca anul trecut au fost acordate credite in
valoare de circa cinci milioane de euro, anul acesta aceeasi suma a
fost inregistrata doar in primele cinci luni. Si cererile continua
sa vina.
Interesant nu este faptul ca oamenii de la tara au nevoie de
bani sau ca au idei de afaceri la fel de pertinente ca ale
antreprenorilor care au studiat la scoli de afaceri prestigioase,
ci intregul proces care precede acordarea unui credit. Compania are
deschise sedii in 12 orase din Romania – Bucuresti, Ploiesti,
Constanta, Campulung Moldovenesc, Iasi, Baia Mare, Alba Iulia,
Resita, Pitesti si Braila – si 50 de angajati. Ei promoveaza
compania, gasesc clientii, analizeaza dosarele de credit si au
grija ca ratele sa fie platite la timp si sa existe cat mai putine
credite neperformante.
Felul in care se intampla toate acestea este insa total diferit
de practicile din banci. “Pentru a gasi clienti, mergem in satele
si comunele din judetul in care avem sediul sau din judetele
invecinate si intrebam daca sunt persoane care au nevoie de credit.
Cautam zonele cele mai populate, unde se strange o mare parte din
comunitate, cum ar fi la biserica, dupa slujba”, explica Anca
Ciobanu. Atunci cand se strange un grup de 15-20 sau chiar mai
multi oameni care vor credit, incepe procesul de selectie. “Formam
un comitet din oamenii cei mai respectati ai comunitatii respective
si cu ajutorul lor facem o asa-zisa analiza a dosarelor”, spune
CEO-ul good.bee. Acestia sunt fie persoane cu o autoritate
recunoscuta in satul respectiv, precum primarul, preotul sau
medicul satului, fie persoane care se bucura de increderea
vecinilor. Ei sunt cei care dau date despre clienti – daca mai au
alte credite, daca au datorii sau alte venituri, daca au mai
derulat si alte afaceri si daca, pur si simplu, sunt vazuti de
consatenii lor ca oameni seriosi.
Odata ce si-a dat girul, comitetul devine responsabil pentru
comportamentul de plata al celui pe care l-au calificat drept
solvabil. “In cazul in care un client devine rau-platnic, adica
ajunge sa nu plateasca cel putin doua rate consecutive, intreg
comitetul este penalizat. Asta inseamna ca pana la rezolvarea
problemei nimeni din acea localitate nu va mai primi credit”,
precizeaza Ciobanu.
Din acel moment, presiunea grupului incepe sa se faca simtita
si, in cele mai multe cazuri, clientii reintra in graficul
platilor. “Faptul ca vorbim despre comunitati restranse este foarte
important. Se cunosc intre ei, stiu cum sa se convinga unii pe
altii, dar si sa se ajute atunci cand apare un eveniment nefericit
si unul dintre ei nu mai poate plati ratele o perioada”, spune Anca
Ciobanu. Sistemul pare sa functioneze, de vreme ce rata creditelor
neperformante este impresionanta, de numai 0,07%. Comparativ, rata
creditelor neperformate date de banci intreprinderilor mici si
mijlocii este de 10%, potrivit datelor BNR. Una dintre explicatii
ar fi ca, pe fondul unui grad redus de familiarizare cu
instrumentele financiare, multi dintre cei care locuiesc si
dezvolta afaceri in mediul rural se tem ca un comportament de
rau-platnic le-ar putea aduce repercusiuni majore.
Leave a Reply