BusinessMagazin

Tag: siguranta

  • 84% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de siguranţa online a copiilor, dar nu îşi fac timp să vorbească despre asta

    84% dintre părinţii din întreaga lume sunt îngrijoraţi în legătură cu siguranţa online a copiilor lor, potrivit ultimului studiu comandat de Kaspersky şi realizat de compania de cercetare de piaţă Savanta. Cu toate acestea, în medie, părinţii petrec doar 46 de minute în total, de vorbă cu copiii lor despre securitatea online, pe tot parcursul copilăriei. Peste jumătate (58%) dintre cei chestionaţi petrec mai puţin de 30 de minute discutând subiectul, ceea ce reprezintă jumătate din timpul unei ore standard de clasă.

    Protejarea intimităţii şi a securităţii online a copiilor devine una dintre cele mai mari îngrijorări ale părinţilor. Temerea este întemeiată deoarece, conform studiului Kaspersky, peste 9 din 10 copii cu vârste între 7 şi 12 ani, la nivel mondial, au acum un dispozitiv, un smartphone sau o tabletă conectate la Internet.

    Aproape 2 din 3 părinţi (64%) sunt de acord că cei mici îşi petrec prea mult timp online, ceea ce înseamnă nu numai că renunţă la alte bucurii ale copilăriei, dar şi că sunt expuşi continuu la diverse posibile riscuri.

    Cele mai periculoase ameninţări online, potrivit părinţilor, sunt conţinutul dăunător pentru copii, cum ar fi cel sexual sau violent (27%), dependenţa de Internet (26%) şi primirea de mesaje sau conţinut anonim care îi incită să desfăşoare o activitate violentă sau necorespunzătoare (14%).

    Părinţii trebuie să aibă abordări mai personale atunci când vorbesc cu cei mici şi să utilizeze orice instrument au la îndemână pentru a îi ajuta să înceapă aceste conversaţii. „Din păcate, trebuie să acceptăm că Internetul le permite copiilor să întâlnească un conţinut pe care ne-am dori să nu îl vadă niciodată. Problemele de confidenţialitate şi securitate sunt acum prioritare pentru părinţi şi ştim cât de dificil este uneori să vorbim despre aceste lucruri cu copiii, astfel încât să-i facem să asculte şi să nu-i îndepărtăm. Acesta este motivul pentru care Kaspersky introduce soluţii şi recomandări pentru întreaga familie, care să le aducă linişte sufletească părinţilor şi copiilor”, spune Marina Titova, head of consumer product marketing la Kaspersky.
     

  • AEP îi asigură pe cei care se înregistrează la votul în străinătate că datele lor sunt în siguranţă

    AEP face precizări în urma apariţiei unor informaţii în spaţiul public potrivit cărora alegătorii din străinătate ezită să se înregistreze pe portalul www.votstrainatate.ro din cauza suspiciunii că datele lor ar putea ajunge la ANAF sau la alte instituţii:

    “Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale”, arată un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    AEP menţionează că datele românilor din străinătate care se preînregistrează pe portalul www.votstrainatate.rosunt doar la dispoziţia Autorităţii şi a Ministerului Afacerilor Externe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţie şi servicii secrete incompetente, dar pe bani mulţi. România alocă dublu din buget pentru siguranţă şi ordine publică, dublu faţă de majoritatea statelor din UE

    Cheltuielile cu siguranţa şi cu ordinea publică din România consumă, anual, aproape 6% din bugetul consolidat al statului, dublu faţă de majoritatea statelor din UE. Doar Bulgaria şi Letonia ne depăşesc.
     
    Cazul din Caracal, în care se investighează uciderea a două tinere, a scos la iveală grave disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte modul în care angajaţii Ministerului de Interne au tratat apelurile date de Alexandra, una dintre fetele ucise, la serviciul de urgenţă 112, dar şi un întreg şir de erori care au arătat lipsa de competenţă a poliţiei şi a serviciilor secrete.
     
    Cu toate acestea, Ministerul de Interne şi cele patru servicii secrete, SRI, SIE, STS, SPP, care constituie principalii ordonatori de credite la capitolul siguranţă şi ordine publică, primesc aproape 6% din buget, adică dublu faţă de proporţia care se alocă pentru siguranţă şi ordine publică în UE.
     
    Cum s-a ajuns într-o astfel de situaţie?
     
    „Nu este atât de important procentul alocat de stat pentru aceste instituţii, ci modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani. Cine se ocupă de educaţia şi de trainingul acestor angajaţi, nu cumva aceleşi persoane din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne? Să nu uităm de scandalul recent de la Academia de Poliţie (privind plagiatele din tezele de doctorat ale unor lideri ai instituţiei –
     
    n. red.). Este important cum cheltuim aceşti bani, de la banii alocaţi pentru personalul didactic până la ultimul poliţist dintr-un post aflat în comuna X. Atâta timp cât prin aceste instituţii plătim nişte datorii politice, acestea sunt rezultatele“, spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search Arthur Hunt, care a lucrat timp de zece ani ca ofiţer în Ministerul Apărării. Statul român alocă anual 2% din PIB – adică aproximativ 4 miliarde de euro – pentru cheltuielile cu siguranţa şi ordinea publică, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Raportate la bugetul de cheltuieli al statului (care reprezintă 35% din PIB) costurile cu „paznicii“ şi cu poliţiştii români înseamnă 5,7% din cheltuielile totale din bugetul de stat.
     

  • De ce au renunţat la costume pentru tricouri câţiva dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din România şi ce au descoperit ei în mijlocul naturii, departe de birourile lor

    În sailing, la fel ca în business, este important să oferi siguranţă, să comunici bine şi, mai ales, să fii un bun coleg. Pe barcă nu ai timp să iei lucrurile personal, nu există competiţie între membrii echipei, toţi lucrează ca unul, iar factorii externi trebuie „îmblânziţi” cu măiestrie.  Mai mult decât atât, se spune că atunci când eşti pe barcă, te simţi şi arăţi cine eşti tu cu adevărat. Cel puţin aşa ne-au spus pasionaţii de sailing pe care i-am întâlnit la Marina Life Harbour, înainte de Regata Ziarului Financiar, parte din Cupa României Alpha Bank 2019.

    Sute de oameni de afaceri, antreprenori sau din mediul corporate au înlocuit, în weekendul 5-7 iulie, costumele de business cu tricourile de sailing şi au luat-o pe drumul care duce înspre Marina Limanu. La ceas de seară, pe terasa marinei, înainte de competiţie, ierarhiile păreau să fi dispărut – iar discuţiile însufleţite de aici arătau că fac echipă bună colegi, parteneri de afaceri sau oameni pe care nu îi leagă absolut nimic altceva în afară de pasiunea pentru sailing. Conversaţiile încep de obicei prin întrebarea: „Cum va bate vântul mâine?” – fiindcă acesta poate asigura succesul dacă este stăpânit cu măiestrie în regată – şi se încheie cu poveştile înflăcărate din mijlocul valurilor.

    Peste 300 de competitori şi peste 45 de ambarcaţiuni cu vele s-au înscris la ediţia de anul acesta a Regatei Ziarul Financiar, care face parte din Cupa României Alpha Bank 2019, cea mai de amploare competiţie de iahting offshore din România, ce se plasează, ca număr de ambarcaţiuni şi participare a sportivilor, la acelaşi nivel cu orice campionat european de anvergură.
    „Ne-au adus împreună valorile comune, rigurozitatea, dar şi dorinţa de a susţine o activitate sportivă, care, după anii ’90, deşi este un sport elegant, frumos, care construieşte caractere, a avut o promovare mai scăzută”, descrie Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank România, motivele pentru care alături de colegii săi de la Alpha Bank, a decis să se implice în acest sport, în urmă cu şase ani. „Cred că este cea mai longevivă colaborare dintre o companie privată şi organizatorii competiţiilor din zona acestor sporturi”, adaugă el, vorbind despre necesitatea dezvoltării acestei pasiuni, la fel de serios ca, poate, o strategie din banking. 
    Preşedintele executiv al Alpha Bank spune că prin intermediul competiţiilor precum Cupa României şi-au propus să creeze o comunitate a pasionaţilor de sailing – în contextul în care consideră că găsirea pasiunii în România intră în datoria tuturor. „Ne-am propus să creăm un ecosistem, iar acesta are trei dimensiuni posibile: cei care îl practică, fanii, susţinători ai sportului, şi cei pe care ne dorim să îi atragem către acest sport. În acest ecosistem cultivăm pasiunea pentru navigaţie, iar a găsi pasiunea în România este nu doar o artă, ci şi o obligaţie, vrem să creăm un curent de opinie pozitiv”, spune Sergiu Oprescu. Potrivit acestuia, iahtingul este o activitate a cărei versatilitate inerentă aduce împreună oameni din toate domeniile, este un sport care aduce entuziasm şi adrenalină atât la nivelul echipei, cât şi personal, chiar dacă viteza este moderată şi determinată de viteză vântului. „Nu trebuie comparată cu participarea la o cursă de Formulă 1, dar cu siguranţă putem crea mediul în care fanii să se bucure de ceea ce înseamnă sportul acesta, pentru că sentimentul de a «intra» în cursă e acelaşi”, constată el.


    În ceea ce priveşte provocările aduse de acest sport, spune că acestea se leagă de promovarea lui: „Este văzut ca un sport greu de făcut, costisitor şi exclusivist, dar este doar o imagine diferită de ce se întâmplă în realitate. Orice sport dus la nivel de performanţă necesită investiţii, dedicare şi rigoare personală.  În ultimii ani, însă, se simte, atât în zona competiţională privată, cât şi în zona deschisă tinerilor care îşi doresc să atingă performanţă în acest sport, creşterea numărului celor implicaţi”.
    De altfel, pasiunea pentru navigaţie a lui Sergiu Oprescu a început în urma unei regate organizate de Alpha Bank, când s-a urcat pentru prima dată pe un velier, în Grecia, fiindcă „dacă toate drumurile duc la Roma, toate rutele marine duc prin Grecia”.

    Leadership în viteza vântului

    Sergiu Oprescu a observat încă de pe atunci că dacă din exterior sailingul poate părea floare la ureche, când eşti parte din echipaj, lucrurile sunt foarte diferite, iar navigaţia, şi mai cu seamă participarea la o cursă, aduce cu sine numeroase învăţături. „Este o lecţie de leadership şi o şcoală de business trăită pe viu pe parcursul unei curse. Sunt lideri şi lideri, skipperi şi skipperi, diferenţa o dă capacitatea acestora de a construi, antrena şi motiva echipa din care fac şi ei parte”, spune executivul.
    Spre exemplu, observă el, în sailing, la fel ca în business, este important să gestionezi aşteptările, comunicarea este foarte importantă, iar navigaţia oferă o ocazie aproape unică de a înţelege dinamica creată între manageri / lideri şi echipele lor. „Pe barcă poţi avea marinari cu experienţă, pricepuţi, profesioniştii dintr-o companie, dar şi novici, iar motivaţiile lor sunt diferite. Trebuie să înţelegi dinamica echipei, să o administrezi fără eşec în situaţiile de criză. Este o muncă 24/7 în serviciul echipei. Este despre a pune coroana pe capul echipei şi de a duce oamenii şi barca, indiferent de condiţiile de mediu, în siguranţă pe tot parcursul cursei, de a înţelege riscurile şi a ţi le asuma în condiţii de control.” 
    Sailingul poate fi privit astfel ca o metaforă a leadershipului: cum ar spune autori celebri, pesimistul se plânge de vreme, optimistul speră să se schimbe vremea, dar skipperul sau liderul unei organizaţii sau echipe este pragmaticul din poveste, ştie că trebuie să ajusteze poziţia velelor în funcţie de condiţiile de mediu şi să găsească traseul optim. 
    „Navigaţia îţi cere să fii integru, agil, onest, să oferi siguranţă şi să fii flexibil în comunicare şi, mai ales, să fii un bun coleg de echipă. Pe barcă nu ai timp să iei lucrurile personal, nu există competiţie între membrii echipei, toţi lucrează ca unul, fiecare pe postul său şi nu există un post mai important decât altul – asta dacă skipperul a reuşit să explice şi să transmită mesajul conţinut de strategie”, observă Sergiu Oprescu. Subliniază, de asemenea, că la fel ca în orice echipă, oamenii trebuie să adere la viziunea liderului şi să aibă încredere în el. 
    La fel ca în business, Sergiu Oprescu trasează universul sailingului în două zone: factorul extern, ce nu poate fi controlat, şi factorul intern, acele atribute care fac compania diferită de competiţie  şi care sunt în administrarea internă. „Drumul începe cu o strategie bine definită, care se bazează pe condiţiile de mediu în care te deplasezi şi pe echipă ca să o ajustezi în mod constant la realitatea din jur.”
    Condiţiile de mediu – vântul care lucrează în favoarea sau împotriva celui care navighează – presupun ca el să ştie cum să aleagă o rută, cum să sincronizeze mişcarea echipajului ca un singur tot în momentul manevelor. „Asta înseamnă să petreci timp alături de ei, să dai feedback continuu, să înţelegi fiecare membru al echipei şi mai ales să nu îţi fie frică să îţi arăţi şi tu la rândul tău slăbiciunile, pentru ca acestea să poată să fi compensate de punctele tari ale celor de lângă tine.”
    Ca în orice comunitate care deschide canalele către alte discuţii, şi ecosistemul celor care andochează în marinele româneşti reprezintă un bun prilej de networking. „Cu cât este mai mare comunitatea, cu atât îşi realizează efectul de platformă de business şi poate reprezenta o rampă de succes.”

    Lecţii de bancher, desprinse din sailing
    Ce lecţii de business  a extras din sailing Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank România:

     Glumind, prima regulă este să ţii apa afară din barcă şi echipajul în barcă; apoi să ajungi la destinaţie respectând prima regulă. 
     Serios acum, o lecţie bună este că pe apă, ca şi în viaţă, te poţi îndepărta de o ţintă şi destinaţie în prima fază ca să ajungi mai repede la ea în final.  Câteodată drumul în zigzag care anticipează condiţiile de mediu de la pasul următor este drumul cel mai drept.
     Atunci când ţi se pare că te răstorni şi eşti bandat la unghiuri incredibile, cu întreg echipajul asigurând echilibrul pe boardul celălalt, poate chiar atunci iei avantajul necesar de viteză că să te desprinzi de concurenţă.  Cam ca în banking în perioada crizei, nu-i aşa? 
     Succesul este asigurat de o bună administrare a tuturor factorilor: mediu, pregătire, strategie, execuţie şi finalizare; să nu ne împiedicăm înainte de a ajunge la mal, căci dacă se întâmplă, arată slăbiciunea skipperului/liderului de a fi văzut şi folosit în cel mai bun mod posibil toţi factorii; nu este însă un eşec, este o lecţie, parte din evoluţia personală şi a grupului. 

    De la hobby, la business

    Mihai Marcu, preşedintele executiv şi  acţionarul principal al grupului MedLife, este, de ani buni, gazdă pentru regatele româneşti, prin Marina Life Harbour, marina privată devenită unul dintre principalele locuri în care andochează ambarcaţiunile pe litoralul românesc; este totodată şi coorganizator al Cupei României. Îşi ia cât se poate de în serios rolul de gazdă – îi ghidează pe angajaţii marinei, prevăzută cu un hotel şi restaurant, pe skipperii de aici şi este nelipsit şi din competiţii.
    Dincolo de faptul că porneşte, în fiecare an, cu barca spre Istanbul împreună cu fiul său, după cum a declarat într-un interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN, la capitolul experienţelor sale interesante de sailing încadrează şi momentul când a ales să vadă ce înseamnă experienţa de skipper, într-un training pe barcă la care participau manageri dintr-o corporaţie. Fără să ştie cine este, de fapt, Mihai Marcu, respectivii l-au tratat ca pe un angajat, potrivit interviului anterior: „Mihai, adu-mi o bere“, „Mihai, ţine berea la rece“ şamd. Antreprenorul spunea că a intrat în joc, iar seara, când a venit CEO-ul corporaţiei, acesta s-a aşezat lângă Marcu, la masa skipperilor, vorbind cu el ca prieten. Cel care în cursul zilei îi adresase numeroasele ordine s-a apropiat de preşedintele MedLife, încercând să-şi ceară scuze. El în schimb a răspuns că îi mulţumeşte, pentru că a avut o experienţă interesantă, oferindu-i-se prilejul să înţeleagă că viaţa skipperilor este mai grea decât credea. Mihai Marcu a început să navigheze pe bărci cu vele din 2008, iar la început era uzual pentru el să plece cu barca din Tomis, să intre pe la Sfântu Gheorghe sau Sulina – drum de 120 km sau 65 mile –, să stea trei zile în deltă şi să se întoarcă. „Nu erau prea mulţi care să facă treaba asta, am fost poate primul. Marea Neagră este o mare care se montează repede, are valuri apropiate; se spune că pe mare nu ţine omul cât ţine barca. Dacă nu ai exerciţiul de a te lovi de câteva ori de asta, te sperii. Nu cred în accidente, pentru că nu e un sport aşa periculos. Dar o dată pe lună o barcă se sperie şi cheamă paza de coastă. Trebuie să ştii marea, să te uiţi la vreme, să-ţi iei ce-ţi trebuie“, spunea antreprenorul anterior. Romanian Yachting School, Colegiul Nautic Român, NauticLife, LifeHarbour, Piking, terenuri şi diverse investiţii în imobiliare, „care m-am gândit eu că vor fi de viitor“, sunt câteva dintre investiţiile sale derivate din pasiunea pentru navigaţie. „Cumva, am trecut de la una la alta. Nu avem şcoală, hai să facem, nu avem loc de acostare, am făcut şi asta“, descria antreprenorul proiectele sale inspirate din sailing în interviul acordat anterior.
    În ceea ce priveşte relaţiile posibile de afaceri create pe barcă sau în contextul unei regate, el spunea: „Eu evit să fac afaceri pe barcă“. Adaugă că, fără dubiu, pasionaţii de navigaţie sunt oameni de afaceri, iar comunitatea acestora creşte într-un ritm alert. „Nu e niciun sport, cu excepţia ciclismului, care este un sport de masă, care să înregistreze o creştere aşa spectaculoasă a numărului de pasionaţi. Cred că în fiecare an se adaugă cam 100 de oameni noi în acest domeniu.“

    Regata oamenilor de afaceri
    În perioada 5-7 iulie 2019 a avut loc Regata Ziarul Financiar, eveniment care face parte din Cupa României Alpha Bank 2019. Această regată reprezintă etapa a II-a a Cupei României Alpha Bank, cea mai de amploare competiţie de iahting offshore din România. Competiţia este organizată de Marina Limanu în parteneriat cu Black Sea Sailing Association şi Marina Eforie, sub egida Federaţiei Române de Yachting. La aceste campionat au participat peste 45 de ambarcaţiuni cu vele şi peste 300 de competitori, rivalizând cu orice campionat european de anvergură.

    Câştigătorii regatei ZF

    ORC* A
    locul 1            Quebramar
    locul 2            SetSail
    locul 3            LZ Yachting

    ORC B
    locul 1            Incognito
    locul 2            Hope
    locul 3            Irony

    ORC C
    locul 1            Odessos
    locul 2            Adria
    locul 3            Aria

    Sursa: Federaţia Română de Yachting; * Offshore Racing Congress

    Poveşti din marină: „Fair Winds”

    „Fair Winds” este urarea adresată celor care încep o competiţie de sailing şi se referă la un vânt favorabil, care să bată în direcţia de călătorie dorită. Aflu despre termen de la Antonio Eram, fondatorul şi CEO-ul procesatorului de plăţi Netopia, pe care, anterior, îl asociam mereu cu regretul de a nu fi cumpărat Bitcoin la momentul potrivit, după ce mi-a povestit de potenţialul criptomonedelor într-un interviu din 2013. Acum l-am reîntâlnit înainte de regată, urcându-se în ambarcaţiune alături de skipperul pe care toată lumea din marină îl ştie drept „Blondu’”. Antonio Eram avea acum rolul de pitman – unul dintre principalele roluri de pe o ambarcaţiune.
    „Am descoperit că pot să fiu şi foarte calm”, răspunde râzând CEO-ul Netopia, pe care l-am întrebat care sunt calităţile sale scoase la suprafaţă de competiţiile pe valuri. Iar principala lecţie de business descoperită de el este: „În sailing este vorba despre a cunoaşte regulile şi a le folosi în favoarea ta”. 
    Pentru Antonio Eram, regatele şi sailingul (pe care îl practică de aproximativ trei ani) îi aduc aminte de ceea ce putea fi cariera sa, cu totul diferită faţă de ceea ce face acum. Originar din Constanţa, a absolvit liceul de marină şi Academia Navală, însă viaţa l-a purtat într-o cu totul altă direcţie. Nu s-a făcut navigator, opţiunile la acea vreme fiind limitate, însă acum face sailing din pasiune: „Este altfel să faci navigaţie pe nave comerciale faţă de sailingul de pasiune, la fel cum este altceva să faci sailing de pasiune şi să îl duci spre performanţă, aşa cum am făcut noi”.
    Parte din echipa SetSail, el a participat recent chiar şi la un campionat mondial, în luna mai, şi participă constant la regate internaţionale: „Avem antrenori care sunt campioni internaţionali, lucrurile sunt mai elevate.”
    Despre începuturile sale în sailing îşi aminteşte: „M-am întâlnit cu Vali (Valentin Oeru, cofondator al şcolii de sailing SetSail – n. red.) şi citisem un articol despre şcoala de navigaţie înfiinţată de el – am vorbit despre aceasta şi m-a invitat în weekendul următor la o regată. Aşa a început”. Antreprenorul îşi aminteşte în detaliu prima experienţă în lupta cu valurile şi vântul: „A fost groaznic, am avut o febră musculară foarte puternică, dar apoi lucrurile au evoluat”, spune el.
    Observă că din ce în ce mai mulţi oameni se alătură acestei comunităţi, iar marina din Limanu devine neîncăpătoare. „Este o pasiune, este un mijloc de relaxare, este chiar mai mult decât atât. Spre exemplu, eu îmi iau echipa de la birou şi participăm cu ea la regate. Este o foarte bună metodă de a antrena spiritul acesta de echipă, de a comunica, de a crede în echipă, este foarte interesant, depinzi de colegi, este un fel de team building la un alt nivel.”

    „DA”pe mare

    Pe Alin Copîndeanu, cofondator şi CEO al afacerii cu costume made to measure Tudor Personal Tailor, l-am întâlnit la întoarcerea dintr-o etapă a regatei. Renunţase la costumul cu care se consacrase în presa de business, însă de pe cămaşa sa nu lipseau modelele cu ambarcaţiuni.
    Primul lucru pe care îl asociază cu navigaţia este, potrivit lui, sentimentul de libertate pe care îl aduce practicarea sailingului. „Noi suntem un echipaj care se axează şi pe distracţie, nu doar pe competiţie, de aceea suntem la clasa de cruisere, nu la racere, şi chiar dacă nu ieşim pe primul loc, vrem să ne distrăm”, mărturiseşte Alin Copîndeanu.
    „Am pornit dintr-o vacanţă, în 2013, şi apoi am făcut cursurile de sailing, apoi ne-am înscris la regate, iar din 2014 până astăzi, participăm la regate”, descrie el modul în care a evoluat pasiunea sa pentru acest sport.  Într-o vară, participă la circa 10 astfel de concursuri, iar în rest iese cu barca pe mare de câte ori este posibil. În urmă cu câteva săptămâni însă, a dus totul la un alt nivel, când a decis să se şi căsătorească pe barcă, cununat fiind chiar de profesorul lui de sailing: „Am ieşit cu o mini-flotă de şase bărci, iar soţia mea a primit un curs de sailing pe care urmează să îl facă anul viitor”. În afară de partea de competiţie, şi vacanţele le petrec în fiecare an tot pe valuri.
    „Noi ne dăm cu o barcă veche, dar care a ieşit, trei ani la rând, pe podium, am cumpărat-o special pentru asta” şi a costat 16.000 de euro. El spune însă că înainte au avut o barcă de cruising „care era foarte leneşă”; cu noua ambarcaţiune au ocupat pentru prima etapă locul 2.
    Ei fac achiziţiile de ambarcaţiuni, precum şi întreţinerea acestora, printr-o asociaţie de 10 oameni, creată în jurul acestei pasiuni, majoritatea antreprenori ca şi el. „Am avut o echipă bună, care s-a dezvoltat de la an la an, şi apoi ne-am unit într-o asociaţie, ca să avem o structură care să ne permită anumite facilităţi.”
    În ceea ce priveşte afacerea sa, spune că nu a luat încă în calcul dezvoltarea unei linii de îmbrăcăminte pentru sailing, dar nu exclude o influenţă a acestora în costumele Tudor Personal Tailor. „E un sport care de la an la an creşte, e loc de idei bune şi de dezvoltare.”
    „Pe barcă lucrezi în echipă şi este foarte important ca fiecare persoană să îşi cunoască rolul şi să înţeleagă ce impact are fiecare acţiune pe care o face în deplasarea bărcii. Partea interesantă pe barcă, la fel ca şi în business, este că efectul acţiunilor nu se vede imediat, există o inerţie şi o întârziere, ca şi în business”, descrie Copîndeanu una dintre principalele lecţii de business desprinse de el din sailing.
    De asemenea, observă că sunt extrem de importante comunicarea în echipă şi modul în care sunt transmise toate informaţiile de către skipper (lider): „Cu cât există mai multă claritate, cu atât oamenii vor înţelege mai bine ce au de făcut şi vor greşi mai puţin”. Pe barcă mai este nevoie şi ca, atunci când apar probleme tehnice, să fie găsite soluţii rapid, să improvizezi, să fii creativ: „Nu există o singură cale corectă de a rezolva problemele”.
    Iar în momentele dificile, furtună, vânt puternic, se văd cu adevărat sinergia din echipă, capacitatea de efort şi rezistenţa: „Cei slabi vor renunţa, cei rezistenţi vor deveni mai puternici şi mai experimentaţi”.
    Lucian Mâţu, un alt antreprenor pasionat de navigaţie, proprietarul firmei de consultanţă Aside MCD face sailing de aproximativ şase ani, perioadă în care spune că a observat că acest sport a crescut foarte mult: „Sunt oameni pasionaţi care investesc, care au bărci, e un lucru extraordinar că deşi nu există nişte mize reale, este vorba despre pasiune şi este un lucru fantastic”, descrie el comunitatea din care face parte. A început să practice sailingul când numărul băncilor era mai redus. Cei de la SetSail au cumpărat o barcă nouă, au mutat tot echipajul de pe un cruiser pe racer şi, spune el, „De atunci, mi-a intrat microbul în sânge” şi a ajuns chiar şi la nivelul de a fi vicecampion naţional la cruisere. „Este un sport ieftin dacă îl practici ca hobby, este un sport scump dacă vrei să îţi cumperi barcă”, descrie el costurile implicate de navigaţie. Lecţiile de business în bătaia vântului au fost deprinse şi de către el rapid: „Sportul cu vele este extraordinar din punctul de vedere a câteva lucruri foarte clare: decision making – este un sport în care trebuie să iei decizii, te ajută să te orientezi în funcţie de ce fac alţii, tu poţi să ai strategia ta, dar contează foarte mult ceea ce fac şi ceilalţi, ai o provocare majoră: să stăpâneşti cele două elemente foarte importante, apa şi vântul, nu poate face oricine asta”.
    SetSail, şcoala şi echipa de la care Lucian Mâţu „a preluat microbul sailingului”, a fost înfiinţată de Ovidiu Drugan şi Valentin Oeru, care au acordat şi ei în trecut interviuri revistei Business MAGAZIN. Ei fac parte din rândul antreprenorilor care au avut curajul să îşi transforme pasiunea în business. Grupul SetSail deţine cea mai mare flotă de ambarcaţiuni la Marea Neagră şi i-au molipsit, la rândul lor, cu acest microb pe alţi pasionaţi de sailing. Ovidiu Drugan povestea anterior că a fost poreclit de colegii săi „Primarul Mării Negre“: se fac din ce în ce mai multe căsătorii, iar printre beneficiile mai puţin ştiute ale meseriei de skipper se află abilitatea de a oficia căsătorii.
    Businessul Set Sail School este unul cu istorie, început în familie: tatăl său, Sorin Drugan, este, potrivit lui Ovidiu, unul dintre cei mai experimentaţi navigatori pe ambarcaţiuni de agrement, iar sora sa lucra în domeniul relaţiilor publice şi comunicării. Responsabilităţile au fost astfel uşor de împărţit: tatăl lui Ovidiu Drugan, pe partea de practică, el, pe predatul teoriei, iar sora sa, pe aspectele administrative. Drugan a început businessul în paralel cu ocupaţia sa de bază, iar colegii săi au ajuns să glumească, referindu-se la pasiunea lui despre navigaţie cu cuvintele: „Eşti avocat în timpul liber, de profesie iahtman“. Acest lucru s-a adeverit; atât el, cât şi restul familiei au ajuns să să îşi dedice tot timpul afacerii. „Nu a fost o decizie foarte uşoară şi cel mai mult a cântărit faptul că în avocatură oamenii veneau cu probleme, trişti, supăraţi, iar în iahting toată lumea vine veselă şi pleacă veselă; atunci am zis că este mai plăcută activitatea în iahting“, a povestit Drugan.  Originar din Brăila şi fost practicant de caiac-canoe, Valentin Oeru, partenerul său de business, s-a gândit să se apuce de navigaţie după ce a văzut permisul unui prieten. După ce a ieşit prima oară cu ambarcaţiunea, i-a spus lui Ovidiu Drugan că îşi doreşte şi mai mult de atât, astfel că a participat şi la primele regate: „A venit la o cursă de bărci în care a fost foarte combativ – atât pe apă, cât şi la arbitraj; el ţinea morţiş să se respecte regulile, reguli care se respectau aşa, un pic cam după ureche, pe vremea aceea, fiind nişte întreceri mai mult prieteneşti“, îşi amintea Drugan amuzat, anterior.
    România se află printre ultimele locuri în Europa când vine vorba de numărul de ambarcaţiuni raportat la numărul de locuitori, iar acest lucru se leagă mai ales de trecutul nostru, potrivit lui Valentin Oeru. „Comunismul a distrus mai întâi iahtingul – cluburile sportive. Se considera atunci că în jumătate de oră poţi să fugi în Bulgaria cu barca mică şi gata, ai scăpat; şi atunci s-a pus o frână puternică, s-au distrus cluburile şi am rămas în urmă.“ De altfel, el a observat un detaliu referitor la modul în care vechiul regim privea Marea Neagră. „În România, vechile hoteluri sunt făcute cu spatele la mare. Intrarea e undeva dinspre oraş şi în loc să intri – cum e în Turcia sau Italia – de pe nisip, la noi sunt invers.“
    Un efect colateral pozitiv este însă dezvoltarea competiţiilor, a regatelor, printre cele mai ample din lume în acest moment. „Am ajuns să avem la fiecare regată în jur de 40 de ambarcaţiuni – în Italia nu mai sunt atât de multe, depăşim şi Grecia.“ Potrivit antreprenorilor, un merit important în dezvoltarea regatelor îl au cele două marine private, Marina Limanu şi Marina Eforie.

     

  • Cum au reuşit doi tineri români să vândă îngheţată de 70.000 de euro

    Au pornit în 2016 cu un stand fix la mare, în cadrul unui complex turistic din Mamaia. Prima vitrină i-a costat 3.000 de euro şi a fost, practic, investiţia de la care au plecat. Un an mai târziu, porneau pe drumul îngheţatei care se plimbă de la un eveniment la altul şi începeau să participe la festivaluri şi petreceri private cu prima unitate mobilă. Astăzi, ViceCream numără o bicicletă, două standuri şi trei maşinuţe de îngheţată.

    „Investiţiile iniţiale nu au fost mari, pentru că am ales să lucrăm cu un laborator profesionist care face îngheţata. De abia anul acesta am investit în logistică în jur de 20.000 de euro”, povesteşte Mihai Popescu.

    Tot în 2019, investiţiile au mers şi în prezentare, standuri de evenimente, maşinuţe de îngheţată, bicicletă. De gelato este responsabil un laborator care inovează în fiecare zi. Ingredientele sunt aduse din Italia, dar şi de la producători locali certificaţi bio. Afacerile au fost anul trecut de 70.000 de euro, iar profitul s-a situat la 25.000 de euro, în business fiind implicaţi doar cei doi acţionari şi cinci angajaţi, dar numai pe durata evenimentelor. În afara sezonului de vară, adică cel în care consumul de îngheţată este la cote maxime, rămân trei angajaţi.

    De ViceCream sunt responsabili Mihai Popescu şi Vlad Iliescu, doi foşti colegi din şcoala primară care şi-au încununat relaţia de prietenie cu una de afaceri.

    „Mergem la evenimente de toate felurile, de la Neversea, Summer Well şi Untold până la evenimente private, team buildinguri, lansări de produse, petreceri corporate”, mai spune Mihai Popescu.

    Cea mai mare provocare o aduce vremea, care poate transforma îngheţata într-o amintire dacă nu e depozitată în condiţii optime. Tocmai de aceea, Mihai Popescu şi Vlad Iliescu au cumpărat o maşină frigorifică pentru transportul îngheţatei, după ce au trecut şi prin experienţe care s-au încheiat cu topirea unor cantităţi mari de gelato.

    „Cred că lumea vrea din ce în ce mai mult să aibă gelato la evenimente şi că această piaţă va creşte.”

    Anul trecut, de pildă, cele mai apreciate arome au fost cele de grapefruit, ghimbir şi mentă. Nu există nici limită de vârstă, nici separare pe alte criterii. O cupă de 60 de grame de gelato de la ViceCream costă 7 lei, 500 de grame costă 70 de lei, iar un kilogram – 100 de lei. Din meniu fac parte atât produse bio, cât şi unele fără zahăr. Cei doi antreprenori vor să se stabilească şi cu un local fix de îngheţată, iar planul este deja în curs de implementare. Scopul este ca activitatea să continue şi pe perioada iernii, nu doar în timpul sezonului cald.

    „Vrem să învăţăm consumatorul român să mănânce îngheţată iarna. Urmează să deschidem prima noastră gelaterie fixă, pe Calea Victoriei, în Bucureşti, în care investim 25.000 de euro. Sper să o deschidem într-o lună. Vom mai avea, de asemenea, o unitate şi în Mercato Comunale (concept din zona Polizu din Bucureşti, care reuneşte producători locali, rulote cu mâncare, beri artizanale şi spaţii de coworking – n.red.), unde vom fi prezenţi pe toată durata verii cu un stand.”

    E adevărat că vara mai mult migrează de la un eveniment la altul – fie el festival, nuntă, botez sau aniversare –, dar pofta nu ţine cont de sezon. De aceea, pentru unii e viciu, pentru alţii e delectare. Spuneţi-i cum vreţi, dar savuraţi-o cu plăcere!

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Hipy Bio – producţie de sucuri bio din cătină (Iaşi)
    Fondator: Adrian Fetcu
    Investiţie iniţială: 260.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 443.000 lei (96.000 de euro)
    Distribuţie: magazine Carrefour din România

    Kinderina – producţie de jucării croşetate (Cluj-Napoca)
    Fondator: Viorina Anuţă
    Investiţie iniţială: 8.500 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 15.000 de euro
    Distribuţie: online

    Bălăngănel – producţie de hamace (Târgu-Mureş)
    Fondatori: Alexandru şi Angela Pitea
    Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.300 de euro)
    Cifră de afaceri în 2018: 160.000 de lei (35.000 de euro)
    Distribuţie: online, magazine (Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca), festivaluri (FânFest – Roşia Montană, Awake Festival – Mureş, Vibe Festival – Mureş)

    Lada de zestre – atelier de broderie (Fundata, judeţul Braşov)
    Fondator: Severina Puiu
    Cifră de afaceri în 2018: 30.000 de euro
    Distribuţie: pensiuni, hoteluri, restaurante

    Evo Glamping – producţie de corturi pentru camping (Siliştea Snagovului – lângă Bucureşti)
    Fondatori: Cristina şi Florin Georgescu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifra de afaceri în 2018: 91.000 de lei (20.000 de euro)
    Distribuţie: operatori de turism

  • Iohannis cere reexaminare pe legea privind activităţile sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor

    În cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu asupra Legii pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, se arată că:

    1. Potrivit art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare, legiuitorul stabileşte în concret două modalităţi alternative prin care direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv direcţia sanitar-veterinară a municipiului Bucureşti, pot acţiona pentru a pune în aplicare acţiuni prevăzute în programele naţionale specifice: încheierea de contracte de concesiune pe o durată de 5 ani cu medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii, sau angajarea de personal sanitar-veterinar propriu, în condiţiile legii, în situaţiile în care nu se pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizaţi în condiţiile legii. Modificările şi completările aduse cadrului normativ prin legea transmisă spre promulgare vizează exclusiv varianta asigurării activităţilor sanitar-veterinare publice pe bază de contract de concesiune, generând confuzie cu privire la posibilitatea efectivă de utilizare a alternativei angajării de personal sanitar-veterinar propriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Norica Nicolai, atac la Cristian Ghinea după criticile la adresa lui Guy Verhofstadt: Prompt şi slugarnic. Cu asemenea servanţi, inima lui Guy e în siguranţă

    „Directorul: «De serviciul ăsta răspund eu cu capul… Nu, că fac un infarct!!!» Colibaş: «Da’ de ce să-l faceţi dumneavoastră, tovarăşe director??? Îl fac eu, că de aia sunt aici!!!» Îmi amintesc mereu, cu drag, replicile astea spumoase dintr-o piesă preferată a tinereţii mele, se juca la teatrul de comedie, «Sfântul Mitică Blajinul». Slugărnicie în stare pură… Şi mi le-am amintit iar, în seara asta, văzând cum criticilor mele la adresa lui Guy Verhofstadt le-a răspuns, prompt şi slugarnic, Cristian Ghinea de la USR. Cu asemenea servanţi, inima lui Guy e în siguranţă…”, a scris Norica Nicolai, pe Facebook.

    Deputatul USR Cristian Ghinea, candidat la europarlamentare, a afirmat că Norica Nicolai, care deschide lista ALDE la alegerile pentru PE, era procuror comunist care a băgat la închisoare un om nevinovat şi că nu ar trebui „să ne pierdem vreme cu schelălăitul” acesteia.

    „Se aude un schelălăit isteric de la tomberonul politicii. Este o doamnă care era procuror comunist şi băga un om nevinovat la puşcărie pe vremea când noi, majoritatea candidaţilor USR PLUS la europarlamentare, eram la liceu. Este doamna aceea care slugăreşte cu ardoare prin studiourile televiziunii unui turnător la Securitate iar acum are şef de partid fiul unui alt turnător la Securitate. Să nu ne pierdem vremea cu schelălăitul Noricăi Nicolai. Este suficient să punem capacul la tomberon şi să ne vedem de treaba noastră”, a scris Cristan Ghinea pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Beatrice Dumitraşcu – VP residential sales { One United Properties }

    •   A acumulat o experienţă de circa 10 ani în real estate; în cadrul dezvoltatorului imobiliar One United Properties lucrează din 2013.
    •   Consideră perseverenţa ca fiind cheia succesului în carieră:  „Oricine are potenţial pentru a avea un parcurs progresiv în carieră, indiferent de drumul pe care îl alege”.
    •   Dezvoltarea profesională şi perfecţionarea continuă sunt, din punctul ei de vedere, ingrediente obligatorii în orice tip de carieră.
    •   Resursele proprii, voinţa, determinarea şi responsabilitatea sunt nevoi primordiale pentru a reuşi în afaceri; de asemenea, antreprenoriatul românesc mai are nevoie şi de politici economice responsabile – „am convingerea că acestea nu sunt doar o utopie”. 

    Cifră de afaceri (2018): 190,5 mil. lei
    Profit (2018):165,2 mil. lei
    Număr de angajaţi: 65 

  • Cum se va zbura către şi dinspre Londra, după Brexit. UE ia măsuri pentru siguranţa aviaţiei, după ieşirea Marii Britanii din UE

    Regulamentul reglementează certificatele de siguranţă a aviaţiei pentru anumite produse, piese şi echipamente aeronautice, eliberate persoanelor fizice şi juridice care îşi au locul principal de desfăşurare a activităţii în Regatul Unit, precum şi certificatele eliberate de cei care oferă pregătire în domeniul aviaţiei.
     
    Regulamentul prelungeşte valabilitatea acestor certificate pe o perioadă de nouă luni de la data aplicării regulamentului. Dacă este necesar, Comisia va avea dreptul să prelungească suplimentar această perioadă.
     
    Prelungirea va acorda operatorilor vizaţi şi Agenţiei Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei (AESA) timp suficient astfel încât AESA să poată continua să elibereze certificatele necesare în temeiul articolului 68 din Regulamentul privind normele comune în domeniul aviaţiei civile, ţinând seama de statutul Regatului Unit de ţara terţă.
     
    AESA este responsabilă de eliberarea certificatelor de tip şi de aprobările pentru organizaţii în UE. După retragerea sa din Uniune, Regatul Unit va relua aceste sarcini în îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în calitate de ‘stat de proiectare’ în temeiul Convenţiei de la Chicago privind aviaţia civila internaţională.
     
    Regulamentul se aplică din ziua următoare celei în care tratatele încetează să se mai aplice în cazul Regatului Unit în temeiul articolului 50 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana, cu excepţia cazului în care, până la acea dată, intra în vigoare un acord de retragere încheiat cu Regatul Unit.
     
    Totuşi, pentru a permite desfăşurarea cât mai curând posibil a procedurilor administrative necesare, anumite dispoziţii se vor aplica de la intrarea în vigoare a regulamentului (ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene).
     
    Anul trecut, directorul general al Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA), Alexandre de Juniac, şi-a exprimat preocuparea în legătură cu viitorul legăturilor aeriene dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie în caz de eşec al negocierilor privind Brexitul. În opinia directorului IATA, din care fac parte 290 de companii aeriene, lumea ”trebuie să se pregătească pentru orice eventualitate”,scrie  incont.ro

  • Bătaie pe locurile de muncă la o fabrică de sisteme de siguranţă auto, în Gorj. Mii de persoane şi-au depus CV-ul

    Lucrările la fabrica de sisteme de siguranţă auto au început în luna ianuarie a acestui an, în oraşul Rovinari, urmând ca în luna mai să înceapă producţia chingilor destinate centurilor de siguranţă.
     
    Pentru început au fost scoase la concurs 800 de posturi, iar în această lună au fost depuse aproape aproape două mii de CV-uri.
     
    ”Oamenii lucrează la centrul de recrutare, am dus primul val de CV-uri. Depăşesc cu siguranţă 1.500 – 2.000 de CV-uri. Urmează o selecţie, la începutul lunii martie vor fi sunaţi oamenii, pentru a-i pune în baza de date şi o să-i cheme la centru ca să facă selecţia. Oamenii lucrează la hală, trebuie să fie gata, astfel încât pe 24 mai să fie deschisă fabrica. Este vorba de o fabrică de sisteme de siguranţă auto, care va funcţiona într-o hală de producţie de peste 8.000 de metri pătraţi”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Robert Filip, primarul oraşului Rovinari.
     
    Printre cei care au solicitat un loc de muncă la această fabrică se află şi oameni din localităţile învecinate oraşului ROvinari.