Am mai povestit de cateva ori in aceasta pagina despre istoria
suitei de birotica OpenOffice, care a pornit de la o mica firma
germana numita Star Division. Sun Microsystems a intuit potentialul
aplicatiei, pretuind mai intai caracterul independent de platforma
(adica gama de procesoare, sisteme de operare), asa ca a cumparat
Star Division, in ideea de a avea in interiorul companiei o suita
care sa ruleze pe toata diversitatea de computere utilizate. Apoi
s-a gandit si la potentialul aplicatiei de a eroda imensa cota de
piata a suitei Microsoft Office si a aplicat strategia free
software: a publicat in regim open source codul programelor sub
brandul OpenOffice.org si a invitat comunitatea programatorilor sa
sustina proiectul. Succesul nu s-a lasat mult asteptat, iar Sun a
profitat de viteza si calitatea dezvoltarii pentru a-si imbunatati
varianta comerciala a suitei, StarOffice.
Este extrem de greu de apreciat cota de piata pe care a
castigat-o OpenOffice in cei 11 ani de viata. Este cert ca
versiunea 3 a fost descarcata de peste 100 de milioane de ori de pe
situl oficial, dar a fost distribuita si de pe alte situri, a
circulat pe torente si pe CD-uri. Cu toate acestea, nu se stie cate
dintre instalari sunt folosite in mod curent. In zona de business
si administratie (mai usor de monitorizat) se estimeaza o cota de
peste 20%. In cercul meu de prieteni (mai cu seama profesionisti
IT) nu-mi amintesc sa fi vazut altceva in ultimii ani. Dar mai
important decat cota de piata este faptul ca OpenOffice a
contribuit esential la impunerea setului de formate deschise pentru
documente cunoscute sub denumirea ODF (OpenDocument Format), care a
devenit standard ISO. Utilizarea acestor formate a atras multe
administratii, care au inteles ca imense volume de documente se
bazeaza pe un format binar proprietar si fara o documentatie
publica, depinzand total de o singura companie.
Succesul aplicatiei a atras interesul unor firme precum IBM,
Google sau Red Hat, care s-ar fi aratat dispuse sa sprijine
consistent proiectul, cu conditia ca acesta sa fie externalizat de
Sun intr-o fundatie independenta. Sun nu a agreat aceasta varianta,
asa ca OpenOffice a ajuns in cele din urma in parohia Oracle, odata
cu achizitia companiei Sun. Aici lucrurile au inceput sa se
tulbure, pentru ca Oracle nu a sustinut suficient proiectul si, in
plus, a intervenit in mersul dezvoltarii peste opinia Consiliului
Comunitatii. In cele din urma, s-a produs scindarea si o buna parte
dintre dezvoltatori au pornit un proiect derivat, numit
LibreOffice, patronat de fundatia The Document Foudation si
sustinut de Novell, Red Hat, Google, Canonical si alte firme (nu
insa si de IBM). Free Software Foundation s-a declarat de partea
LibreOffice, asa ca majoritatea distributiilor Linux vin acum cu
aceasta varianta. Oracle s-a trezit intr-o situatie oarecum
dificila, pentru ca si-a atras antipatia comunitatii open source,
care era ingrijorata si de soarta altor proiecte importante, precum
MySQL sau VirtualBox. Pentru a-si apara imaginea, Oracle a ales in
cele din urma sa scape de oul fierbinte si a incredintat proiectul
fundatiei Apache Software Foundation.
Opiniile privind aceasta miscare sunt, totusi, divergente. Pe
de-o parte, este de asteptat ca proiectul sa fie mult mai bine
finantat decat a fost sub Sun si Oracle, iar principalul sustinator
va fi cu siguranta IBM. Pe de alta parte, OpenOffice va fi pus sub
licenta Apache, care este conforma Open Source dar nu este de tip
“copyleft” (cum sunt cele din gama GPL). Diferenta este ca sub
licenta Apache codul dezvoltat de comunitate poate fi folosit in
produse comerciale. Oracle a renuntat la varianta comerciala
StarOffice, insa acum principalul beneficiar va fi IBM, care este
interesat sa-si revigoreze propria suita de birotica, Lotus
Symphony. Insa este foarte posibil ca acest aranjament sa nu fie pe
placul dezvoltatorilor independenti care contribuie la proiect,
ceea ce ar fi destul de grav, avand in vedere ca Apache n-are deloc
experienta in domeniu. Desigur, se poate argumenta ca aceiasi
dezvoltatori au contribuit cand Sun proceda la fel, dar acum
lucrurile sunt diferite, pentru ca exista varianta mai atractiva de
a contribui la LibreOffice, care este sub licenta LGPL.
Noi, utilizatorii, ce vom alege? Deocamdata nu exista diferente
vizibile intre Open si Libre, dar ultimul pare sa aiba vantul in
pupa. Decizia cea mai buna ar fi fost reunificarea, insa probabil
ca orgoliul ranit al sefului de la Oracle a exclus impacarea cu
razvratitii. Pacat.
Leave a Reply