O veverita moarta in curte

Luna aceasta Belgia marcheaza un an de zile de cand sta fara
guvern. Nu are rost sa insir aici problemele politice care au dus
la aceasta situatie, disputele dintre principalele partide politice
vorbitoare fie de franceza, fie de flamanda aparute dupa alegerile
parlamentare din iunie 2010 si viziunile diferite privind
impartirea puterii si nevoia de reforme.

Important, relevant mi se pare faptul ca economia unui stat
altfel puternic indatorat se misca mult mai sprinten decat esti
tentat sa crezi in momentul in care citesti informatia bruta: o
tara fara guvern, repet, va avea in acest an o crestere economica
de cel putin 2,3%; spun cel putin pentru ca prognozele de crestere
sunt revizuite periodic si numai in sus. In absenta constrangerilor
iscate de un acord politic si in lipsa unei majoritati
parlamentare, cu fostii ministri ramasi la posturi doar pentru
activitatile curente, parlamentarii pot vota asa cum doresc, fara
oprelisti. Drept urmare, fara piedici, fara cresteri de taxe, fara
noi reglementari, fara proiecte aiurite, economia se misca in
directia buna, mai repede decat statul anchilozat. La finele lunii
Belgia a vandut obligatiuni de 3,4 miliarde de euro, fara probleme.
Reversul medaliei il constituie datoria publica de 97% din PIB
(locut 3 in Europa), nevoia de a reforma dreptul muncii si
costurile mari ale blocajului politic.

As alatura cele de mai sus de o zicere a lui Mark Zuckerberg,
fondatorul Facebook: “O veverita moarta in curte poate fi mai
relevanta pentru dumneavoastra decat alti oameni care mor in
Africa”. Cum citatul mi-a ajuns scos din context, cum se spune,
sper sa fie o figura de stil si nu o alegere, un punct de vedere,
pentru ca ar fi inspaimantator. Sincer, vi se pare mai relevanta
propria veverita moarta din curte, orice va fi insemnand aceasta,
in comparatie cu evolutia economica si politica a Belgiei, adica a
unei natii de la celalalt capat al continentului, cu care nu avem
in comun decat stelutele de pe drapelul uniunii?

Raspunsul este limpede: “Depinde”.

Undeva la sfarsitul anilor ’80 un psiholog a efectuat un
experiment la vestitul Massachusetts Institute of Technology, cu
studentii la afaceri. Doua grupe de studenti au primit cate un
portofoliu de actiuni, precum si o cantitate de informatii
suficiente pentru formarea unui pret corect pentru o actiune. Dar,
dupa inceperea experimentului, uneia din cele doua grupe de
studenti i s-a permis sa urmareasca doar evolutia preturilor
actiunilor; puteau cumpara sau puteau vinde, dar puteau actiona
numai din instinct. Al doilea grup putea urmari evolutia
preturilor, dar primea si un flux de informatii financiare, in mod
constant. Surprinzator, grupul mai putin informat a fost mult mai
eficient decat grupul supus bombardamentului informatic.

Studentii care au avut acces la stiri au reactionat excesiv, au
cumparat si au vandut mult mai des decat colegii lor neinformati,
exacerband semnificatia fiecarei stiri pe care o primeau. Relevanta
ei.
Este ciudat cum o sumedenie de indivizi repeta acum in cor povestea
cu relevanta continutului, dar nu fac niste asocieri simple; de
exemplu, ce reprezinta pentru print reducerea drastica a numarului
de calatorii cu trenul in Romania ultimilor 20 de ani. In 1989, CFR
inregistra 470 de milioane de calatorii, iar in 2010 s-au
inregistrat de zece ori mai putine. Or, primul gest al navetistului
sau al calatorului ajuns in gara era de a cumpara presa. Acum,
navetisti nu prea mai sunt, iar calatorii sunt, de regula, persoane
nu prea avute.

Si relevanta textelor mai poate fi inlocuita cu scaderea
generala a puterii de cumparare, cu blocarea, la propriu si la
figurat, a unei mari parti din populatie la tara, cu plecarea in
strainatate a unei mari parti din populatia activa sau pur si
simplu cu structura societatii romanesti.

Nu incerc sa apar printul si nici nu sper in minuni, incerc doar
sa curat curtea de cadavrul veveritei si sa-i fac moartea
folositoare.