“Vizitand acest terminal, as vrea sa intelegeti diferenta
arhitecturala majora promovata. Spatiile comerciale agreseaza
pasagerul. Este o intentie, iar acest terminal a fost construit
urmarind acest concept, din dorinta de a creste puternic veniturile
non-aeronautice ale companiei si din dorinta de a pastra
cheltuielile de operare pe care le percepem de la operatorii
aerieni la parametrii cat mai rezonabili.” Declaratia ii apartine
directorului Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti (CNAB) Tudor
Jidav si a fost facuta in urma cu mai bine de o luna, cu prilejul
extinderii terminalului de la Otopeni. Un terminal care la
finalizarea fazei a treia a modernizarii de la finele anului 2012
va putea gestiona un trafic de sase milioane de pasageri anual,
fata de cinci milioane, cati trec in prezent pe la Otopeni. Pana la
imbarcare, pasagerii au la dispozitie baruri, restaurante si
magazine noi pentru petrecerea agreabila a timpului, dupa cum spun
gestionarii spatiilor. Tarifele pentru cumparaturi nu difera fata
de magazinele din vechiul terminal, insa surprizele ar putea veni
de pe urma pretului biletelor.
Solutia gasita de Jidav pentru a pastra cheltuielile de operare
pe care compania le percepe de la operatorii aerieni la parametri
“cat mai rezonabili” pare a fi un obiectiv greu de tintit, cata
vreme la urechile sefilor de companii de aviatie circula zvonuri
legate de posibile cresteri de taxe. Mai exact, propunerea
autoritatilor aeroportului de a introduce o noua taxa, asa-zisa
“taxa de supraveghere a obiectivelor de securitate”, potrivit
oficialilor Air France-KLM Romania. Cat timp taxele de aeroport se
regasesc in compunerea pretului biletelor, pasagerii ar urma sa
plateasca mai mult, in cazul modificarii acestora. “Nu as putea sa
spun daca exista o legatura intre inaugurarea noului terminal al
aeroportului Otopeni si aceasta taxa”, spune Alexandru Dobrescu,
seful Air France-KLM Romania.
Reprezentantul Emirates Airlines in Romania, Nicolae Demetriade,
sustine ca investitiile trebuie recuperate de undeva, pentru ca
imprumuturile angajate de autoritati trebuie platite, iar solutiile
pentru cresterea veniturilor sunt putine la numar: “Investitii de
acest fel se pot recupera din cresterea numarului de pasageri si a
frecventei zborurilor sau, mai usor, din marirea taxelor de
aeroport”. Prima varianta este mai putin probabila, in conditiile
in care traficul de pe Otopeni este ce-i drept in crestere, insa
cresterea semnificativa a numarului de zboruri nu e tocmai o
tendinta remarcabila in ultima perioada. “Daca cei de la CNAB spun
ca din activitatile comerciale se poate recupera o parte din
investitii, o parte poate fi si 0,1% sau 0,01%”, adauga
Demetriade.
De cealalta parte, CNAB mizeaza insa pe experienta de zeci de
ani a companiilor in sarcina carora cade gestionarea celor 4.000 de
metri patrati de spatii comerciale nou-create. Ca urmare a
procedurii de selectie a ofertelor, lansata in noiembrie 2008, au
fost desemnati castigatori italienii de la Autogrill S.p.a. pentru
zona de alimente (Travel Food & Beverage), unul dintre liderii
mondiali in domeniu, care opereaza in peste 40 de tari, cu o cifra
de afaceri de 5,7 miliarde de euro in 2010 si un EBITDA de 605
milioane de euro. Pentru partea non-alimentara (Travel Retail),
contractul a mers la firma Millenium, parte a grupului german
Heinemann, cu experienta de 117 ani pe piata internationala de
vanzare cu amanuntul pentru calatori si care distribuie bunuri
catre o mie de operatori duty-free din 70 de tari. Important de
mentionat este faptul ca spatiile comerciale nu au fost inchiriate,
acestea constituind aport in cadrul asocierilor respective, asadar
accesul in ecuatia afacerilor de la Otopeni se poate face cel mult
la nivel de furnizor de produse pentru cele doua firme.
Leave a Reply