Tag: otopeni

  • Operatorul aerian low-cost Wizz Air şi-a anunţat cele mai noi rute. Unde veţi putea zbura în curând din România

    Wizz Air, compania aeriană cu cea mai rapidă creştere din Europa şi principalul transportator low cost din Europa Centrala şi de Est, a anunţat că programul său de vară pentru anul viitor de pe aeroporturile româneşti este disponibil începând de astăzi, iar biletele se pot cumpăra de pe sute-ul companiei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentaţii acesteia.

    WIZZ îşi extinde în continuu reţeaua românească şi a anunţat deja 13 rute noi în acest an şi 2 destinaţii noi – Londra Southend şi Edinburgh. Zborurile către capitala Scoţiei şi Londra Southend vor fi operate de la Otopeni. Datorită noilor rute de la Timişoara către Billund, Baden-Baden, Doncaster şi Nuremberg, dar şi Edinburgh şi Londra de pe Bucureşti – Otopeni şi mai mulţi pasageri români pot călători acum cu uşurinţă în Anglia, Scoţia, Danemarca şi Germania.

    Cu aceste noi servicii, Wizz Air oferă în prezent un total de 147 de rute spre 20 de ţări cu plecare din România. În sezonul de vară 2020, Wizz Air are peste 670.000 de locuri la vânzare pe rutele româneşti faţă de 2019, ceea ce înseamnă o creştere a capacităţii de 6,7% şi aproximativ 3000 de zboruri în plus.

    Primul zbor Wizz Air a decolat de la Târgu Mureş la Budapesta în iulie 2006, iar de atunci, Wizz Air a transportat peste 49 de milioane de pasageri din România. În 2019, Wizz Air a vândut 10 milioane de locuri spre şi din România.

  • Compania low-cost de care puţini au auzit şi care operează zboruri ieftine de pe aeroportul Otopeni

    Operatorul aerian low-cost Laudamotion, deţinut de Ryanair, a început să opereze zboruri de pe aeroportul Otopeni din vara anului trecut. În prezent, compania efectuează zboruri către 12 destinaţii europene de pe aeroportul Otopeni –  către Austria, Belgia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Iordania  România, dar şi în ţară,către Timişoara, potrivit informaţiilor comunicate pe site-ul companiei.

    În ceea ce priveşte costurile legate de zborurile operate de această companie, Laudamotion, preţurile sunt similare celorlalţi operatori low-cost din România: pentru un zbor efectuat spre destinaţia Viena, pe 5 octombrie, preţul porneşte de la 24,42 de euro, iar preţul călătoriei de întoarcere, o săptămână mai târziu (12 octombrie), porneşte de la 19,99 de euro.

    Preţul pentru un zbor spre Timişoara, pe data de 27 octombrie, porneşte de la 24,98 de euro, iar preţul unui zbor de întoarcere, pe data de 2 noiembrie, porneşte de la 9,99 de euro. Potrivit informaţiilor comunicate anterior Mediafax, Ryanair a achiziţionat 24,9% din acţiunile companiei aeriene LaudaMotion, deţinută de fostul pilot de Formula 1 Niki Lauda, aceasta fiind o parte a unui parteneriat între cele două companii ce priveşte dezvoltarea firmei austriece.

  • De astăzi se schimbă prioritatea de circulaţie în zona Aeroportului Otopeni. Ce trebuie să ştie toţi şoferii

    Astfel, prioritate vor avea autovehiculele care părăsesc zona aeroportului. De asemenea, fluxul principal de acces la aeroport dinspre Bucureşti va fi uşor modificat.

    Compania recomandă conducătorilor auto care se deplasează în zonă să acorde atenţie sporită semnelor de circulaţie amplasate şi semnalelor agenţilor de la poliţia rutieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile de pe aeroportul Otopeni au „decolat” odată cu creşterea numărului de pasageri. Suma incredibilă cu care îşi creşte duty-free-ul afacerile de la an la an

    Millenium Pro Design SRL, compania care operează activităţile duty free-ului de pe aeroportul din Otopeni, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de aproximativ 348,5 milioane de lei (de la 255,5 mil.lei în 2017) şi un profit net de 24,9 milioane de lei (în 2017 era de 14,3 mil.lei), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Şi numărul angajaţilor a crescut, de la 365 în 2017, la 473 anul trecut.

    Compania pare să îşi crească veniturile cu peste 100 de milioane de la an la an: în 2016, de pildă, cifra de afaceri a Millenium Pro Design se plasa la 165,4 milioane de lei, iar profitul net la 18,7 milioane de lei, în timp ce numărul de angajaţi era de 283.

    Numărul pasagerilor de pe aeroportul Otopeni a ajuns anul trecut la 13,8 milioane de pasageri anul trecut, în creştere cu 7,95% faţă de 2017.

    Potrivit informaţiilor acordate anterior de Registrul Comerţului, compania Millenium Pro Design este deţinută în proporţie de 72,17% de mai mulţi acţionari români printre care şi Roşca Emil şi firma Heinrig Impex SRL (în proporţie de 27,83%). Heinrig Impex este, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei, o companie cu capital 100% german specializată în distribuţia şi comercializarea unei game diverse de produse reprezentative pentru cele mai renumite case producătoare de băuturi alcoolice, ţigarete, dulciuri, parfumerie, produse cosmetice şi accesorii.

    O prezenţă discretă în presă, Emil Roşca este unul dintre oamenii de afaceri care stau în spatele lansării mărcii Bigotti pe piaţa românească, potrivit unuia dintre puţinele interviuri acordate presei de profil, publicat în 2003 în suplimentul După Afaceri Premium al Ziarului Financiar.

  • Aţi mâncat vara aceasta în interiorul aeroportului Otopeni? Un personaj la care puţini s-ar aştepta controlează TOATE restaurantele de aici

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, a înregistrat anul trecut afaceri de 113,6 milioane de lei şi un profit net de 26,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cu un an în urmă, veniturile Dnata Catering se plasau la 99,5 milioane de lei, iar profitul net la 24,3 milioane de lei. Şi numărul de angajaţi a crecut anul trecut: de la 576, cât avea compania în 2017, a ajuns la 607 de angajaţi.

    Dnata Catering este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului pentru un material publicat anterior de Business MAGAZIN. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie ar merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în 1959 în  Dubai de şeicul Ahmed bin Saeed Al Maktoum. El este, potrivit informaţiilor din presa internaţională, preşedinte al Autorităţii Civile de Aviaţie din Dubai şi CEO şi preşedinte al grupului Emirates.

    Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), compania care operează activităţile restaurantelor de pe Otopeni a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).

    La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate anterior de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este  unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată  axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.
    Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.

    Anul trecut, în total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat aproximativ 13,8 milioane de pasageri, în creştere cu 7,95% faţă de 2017.

  • Aglomeraţia de pe aeroportul Otopeni, din ce în ce mai mare. Traficul de pasageri a înregistrat o creştere semnificativă

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele şase luni ale anului 2019, cumulat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri şi 69.687 mişcări de aeronave.

    Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală, precizează un comunicat al CNAB.

    Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor şase luni ale anului 2018 cu 7,5 %.

    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creştere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa- Aurel Vlaicu creşterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistraţi de la începutul anului.

    În ceea ce priveşte numărul de mişcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări şi decolări, iar Aeroportul Bucureşti Băneasa, s-a înregistrat o creştere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Aeroportul Băneasa se redeschide şi încep lucrăride extindere la Otopeni

    Alexandru Ivan, a participat la un eveniment privind marile prooiecte de infrastructură realizat de DC Media.

    El spune că aeroportul Băneasa, care nu a mai operat curse de linie de 7 ani, va fi redeschis şi va deservi şi traficul aferent evenimentului Euro 2020.

    La Otopeni se vor desfăşura lucrări de reabilitare a pistelor şi va începe prima fază, de exproprieri şi de licitaţii, pentru un proiect de dezvoltare lansat în anii 90 pentru două noi teminale, de 18.000 de metri pătraţi şi 26.000 de mp de căi de rulare. Proiectul dublează practic aeroportul şi are o valoare de 800 de milioane de euro, sumă asigurată din bugetul propriu al companiei, a spus directorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maşini afectate de lucrările de reparaţii ale parcării de la Otopeni. Reprezentanţii aeroportului spun că vor acorda despăgubiri

    “Sâmbătă, 11 mai, am primit informaţii despre executarea unor lucrări neconforme în cursul reparaţiilor care se efectuează la nivelul superior al parcării Sosiri de la Aeroportul Henri Coandă. Acestea au avut că rezultat antrenarea unei cantităţi semnificative de apă către nivelul inferior, această scurgându-se pe autovehiculele parcate acolo”, transmit reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

    CNAB precizează că întreaga activitate din zona de şantier cade în responsabilitatea prestatorului lucrărilor de reparaţii.

    “Posesorii autoturismelor afectate sunt rugaţi să anunţe imediat personalul parcării pentru constatarea daunelor şi luarea măsurilor ce se impun, inclusiv pentru acordarea de despăgubiri. CNAB va aplică totodată sancţiunile care se impun celor ce să fac vinovaţi pentru această situaţie”, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Aeroportul Otopeni, în top 5 CELE MAI PROASTE din LUME. Ne lăudăm cu numărul record de pasageri, dar aglomeraţia de aici ne plasează aproape pe aceeaşi poziţie cu aeroportul din Kuweit

    Ce companii aeriene ar trebui să evităm şi care aeroporturi oferă cele mai proaste condiţii? Aeroportul Internaţional Otopeni se află pe „lista neagră”. 
     
    AirHelp, companie care ajută pasagerii să obţină compensaţii pentru zboruri anulate, a evaluat 132 de aeroporturi pe baza a trei factori: performanţa la timp, calitatea serviciilor şi opţiunile pentru alimente şi cumpărături. Primul reprezintă 60% din scor, iar celelalte criterii reprezintă fiecare câte 20%. Datele AirHelp provin de la mai mulţi furnizori comerciali, împreună cu o bază de date proprie, plus 40.000 de sondaje realizate printre pasageri, colectate în 40 de ţări în cursul anului 2018.
     
    În topul clasamentului AirHelp care cuprinde cele mai bune aeroporturi din lume, se află: Aeroportul Internaţional Hamad din Doha, Qatar; Aeroportul Internaţional Tokyo din Japonia; şi Aeroportul Internaţional din Atena, din Grecia, care au ocupat primele locuri încă de când au început evaluările în 2015.
     
    Top zece cele mai bune aeroporturi din 2019:

     

    1. Hamad International Airport, Qatar (DOH)
    2. Tokyo International Airport, Japonia (HND)
    3. Athens International Airport, Grecia (ATH)
    4. Afonso Pena International Airport, Brazilia (CWB)
    5. Gdansk Lech Wałęsa Airport, Polonia (GDN)
    6. Sheremetyevo International Airport, Rusia (SVO)
    7. Changi Airport Singapore, Singapore (SIN)
    8. Rajiv Gandhi International Airport, India (HYD)
    9. Tenerife North Airport, Spania (TFN)
    10. Viracopos/Campinas International Airport, Brazilia (VCP)

    Congestiile continuă să fie cea mai mare problemă de care se lovesc aeroporturile. Această industrie se confruntă cu o creştere rapidă a turismului global. Organizaţia Mondială de Turism estimează că sosirile internaţionale au crescut cu 6%, până la 1,4 miliarde în 2018. „Unele aeroporturi se extind rapid, dar este încă o problemă majoră pentru majoritatea, în special în timpul orelor de vârf”, spune Zillmer. Care sunt însă aeroporturile care au ocupat ultimele locuri în clasamentul AirHelp?

    Top zece cele mai proaste aeroporturi din 2019

    123. London Gatwick Airport, Regatul Unit (LGW)
    124. Billy Bishop Toronto City Airport, Canada (YTZ)
    125. Porto Airport, Portugalia (OPO)
    126. Paris Orly Airport, Franţa (ORY)
    127. Manchester Airport, Regatul Unit (MAN)
    128. Malta International Airport, Malta (MLA)
    129. Henri Coanda International Airport, România (OTP)
    130. Eindhoven Airport, Olanda (EIN)
    131. Kuwait International Airport, Kuwait (KWI)
    132. Lisbon Portela Airport, Portugalia (LIS)

    AirHelp a evaluat şi 72 de companii aeriene prin performanţa la timp, calitatea serviciilor şi procesarea reclamaţiilor, fiecare dintre acestea cântărind în mod egal. Pentru al doilea an consecutiv, Qatar Airways s-a clasat pe primul loc în topul companiilor aeriene, urmat de American Airlines, Aeromexico, SAS Scandinavian Airlines şi Qantas. În partea de jos a listei au rămas Ryanair, Korean Air, Kuwait Airways şi companiile britanice EasyJet şi Thomas Cook Airlines. Condiţiile mai bune ale vremii au condus la mai puţine întreruperi ale zborurilor în 2018, spune Zillmer, îmbunătăţind performanţa la timp pretutindeni.

    O zonă în care Henrik Zillmer, directorul executiv al AirHelp spune că multe companii aeriene trebuie să-şi îmbunătăţească operaţiunile este cea a reclamaţiilor. În loc să anuleze un zbor, de îndată ce este clar că un avion nu va putea zbura, multe companii forţează pasagerii să aştepte la aeroport în timpul întârzierilor lungi ale zborului.

    Cele mai bune zece linii aeriene din 2019:

    1. Qatar Airways (care a obţinut un punctaj de 84% la performanţa timpului)
    2. American Airlines (75%)
    3. Aeromexico (78%)
    4. SAS Scandinavian Airlines (73%)
    5. Qantas (79%)
    6. LATAM Airlines (77%)
    7. WestJet (74%
    8. Luxair (78%)
    9. Austrian Airlines (71%)
    10. Emirates (75%)

    Cele mai proaste zece companii aeriene din 2019:

    63. Adria Airways (67%)
    64. Aerolineas Argentinas (80%)
    65. Transavia (62%)
    66. Laudamotion (51%)
    67. Norwegian (70%)
    68. Ryanair (65%)
    69. Korean Air (69%)
    70. Kuwait Airways (42%)
    71. EasyJet (67%)
    72. Thomas Cook Airlines (57%)

  • Afară e vopsit gardul. Pe ploaie. De ce asfaltează autorităţile parcarea din Otopeni când plouă?

    Am vrut să iau un Uber de la aeroportul Otopeni luni, pe 6 mai, pe la 1 după amiaza. În aeroport era aglomeraţie, iar oamenii se îmbulzeau la ieşire şi aşteptau taxi-urile în număr mai mare decât de obicei –  din cauza încheierii vacanţelor prelungite de 1 mai şi Paşti, mi-am spus. Obişnuiesc să iau un Uber de cele mai multe ori când vin sau merg spre aeroport, astfel că am cerut venirea acestuia în zona parcării de la sosiri internaţionale, unde pot şoferii de Uber să îi aştepte pe pasagerii care s-au întors din călătorii în străinătate. Parcarea era însă blocată şi câţiva muncitori turnau asfalt – pe ploaie.

    Alternativa pentru şoferul de Uber era să mă aştepte în zona sosirilor interne, unde am coborât pe scări, tot din cauza unei aglomeraţii de nedescris din zona lifturilor. După câteva minute, şoferul îmi spune că nu are cum să intre nici în zona parcărilor interne – şi că a încercat „şi pe la intrare, şi pe la ieşire”.

    După un dialog absurd, în care eu încercam să îi explic şoferului că nu are de ce să încerce să intre pe la ieşire, am ieşit în zona giratoriului de lângă aeroport – unde l-am găsit pe şofer învârtindu-se în cerc fiindcă nu avea unde să oprească. Autorităţile blocaseră intrarea – şi ieşirea – din parcare, iar în situaţia lui se aflau de altfel cei mai mulţi dintre cei care sosiseră pentru a aştepta pe cineva la aeroport (cu excepţia maşinilor de taxi). Lângă mine, un grup de turişti însoţiţi de un preot – pesemne întorşi din vreun pelerinaj – încercau să găsească şi ei o soluţie pentru a se urca într-un autobuz – aflat tot în sensul giratoriu cu pricina.

    Câţiva reprezentanţi ai autorităţilor erau acolo şi păzeau intrarea în parcare, astfel că i-am întrebat cât timp va mai dura această situaţie. Mi-au răspuns : „Cât timp este nevoie”. Nu ştiu dacă întâmplarea are legătură cu vizita oficilităţilor pentru summitul UE, însă  nu de puţine  ori m-am lovit de un astfel de răspuns în interacţiuni cu „angajatul statului”– care parcă are rolul să te facă să simţi mic – mai ales când vine vorba de primirea „celor mari”.

    Mi-am amintit de o întâmplare povestită chiar de CEO-ul unui operator aerian, Michael O Leary, despre experienţa sa din perioada comunistă, când Ryanair şi-a început activitatea folosind aeronave TAROM. El mi-a spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN: „Să mergi spre Bucureşti în perioada respectivă era un coşmar. Coşmarul începea de la intrarea pe Otopeni, unde trebuia să intri în sala de protocol, care era păzită de gărzi armate, iar acolo se aflau mulţi oameni de la TAROM, dar şi alţii care scriau şi nu spuneau nimic, aşa că nu ştiai niciodată cine e cel responsabil de decizii. Moneda de schimb atunci erau ţigările Kent, dacă aduceai ţigări, puteai să cumperi orice, dacă veneai cu bani, nu puteai să cumperi nimic.“

    O’ Leary a povestit şi cum, în perioada respectivă, zburând de pe aeroportul Heathrow din Londra la Bucureşti cu TAROM, a avut parte de cea mai proastă experienţă de zbor din viaţa sa. „Stăteam cu toţii în avion, iar avionul a avut o întârziere de două ore pentru că a aşteptat un politician. S-a urcat în avion cu două cuptoare cu microunde şi trei televizioare şi lumea a fost mutată de pe scaunele lor pentru ca acele televizioare să fie bine aşezate“.

    Nu ştiu dacă aglomeraţia şi haosul de ieri sunt cauzate într-adevăr de sosirea oficialităţilor care vor participa la summitul UE de la Sibiu sau de vizita recentă a ministrului Cuc acolo, însă o colegă m-a auzit povestind în redacţie despre această întâmplare, care i-a amintit de o fotografie. În poză erau reprezentaţi câţiva muncitori care turnau asfalt pe zăpadă înainte să treacă „tovarăşul” pe acolo. Autorul fotografiei se numeşte Andrei Pandele şi a realizat o serie de fotografii interzise din Epoca de Aur, intitulate „Aberaţia ca normalitate”. În continuare, aberaţia pare să nu lipsească parte din normalitatea noastră.