Cum a ajuns o apa, cunoscuta de pe vremea romanilor, cea mai vanduta marca de pe piata romaneasca?

335 de milioane de litri este cantitatea de ape minerale vandute
anul trecut de Romaqua Group, imbuteliatorul apelor minerale
Borsec, o afacere detinuta de romani. Compania are o cota de piata
de 36% in volum in vanzarile de ape minerale naturale, respectiv
26% din totalul apelor imbuteliate, care le include si pe cele de
izvor si de masa. Volumul vanzarilor de anul trecut este de peste o
suta de ori mai mare decat in urma cu 205 ani, cand izvoarele
Borsec au fost pentru prima oara imbuteliate industrial. La acea
vreme trei milioane de litri de apa minerala erau imbuteliati si
transportati cu carele in Transilvania, Moldova, Muntenia, Ungaria
si Viena. Acum exporturile detin doar 1,5% din cifra de afaceri,
aceasta activitate avand rol de imagine, declara Nicolae Palfi,
vicepresedinte si actionar al Romaqua Group. Meritele pentru prima
imbuteliere industriala ii revin vienezului Valentin Gunther, care
in 1803 a baut din apa Borsecului si s-a vindecat de o boala
considerata la acea vreme incurabila. El a decis sa ia in arenda
Borsecul de la localnici si sa vanda apa minerala in Imperiul
Austro-Ungar, fiind ajutat de Anton Zimmethausen, ruda apropiata si
consilier municipal la Viena.

Un an mai tarziu consilierul insotit de un inginer minier pe
nume Eisner, un experimentat fabricant de sticla, soseau la Borsec
pentru a studia posibilitatea de a inchiria locul in vederea
inceperii unei afaceri cu sticla. In solul Borsecului se gasea un
impresionant zacamant de materiale in stare pura, necesare
fabricarii sticlei. Asa ca in 1805 Zimmethausen se muta la Borsec
si incepe o ampla campanie de construire de drumuri, cladiri si a
unei fabrici de sticla. Odata cu el, din Austria, Boemia, Bavaria
si Polonia sosesc in Borsec experti in producerea sticlei.

1806 este primul an in care apele minerale din zona au fost
imbuteliate in bidoane de sticla de 5, 10 si 25 de litri si in
butoaie, transportul fiind facut cu carutele, singurele mijloace de
transport ale vremii. Spre comparatie, parcul auto al companiei
include acum 515 masini si utilaje.

Sticlele fabricate in Borsec erau umplute cu apa minerala intr-o
incapere speciala, astfel incat activitatea putea fi continuata si
in anotimpul rece. Ambalarea se facea in lazi necompartimentate,
socurile transportului fiind atenuate cu cetina sau fan. Sticlele
erau astupate cu pelicula de burduf, coceni de porumb sau dopuri
din lemn de brad. Motiv pentru care s-a format o zicala populara –
“apei de Borsec nici dopurile nu-i rezista in timpul
transportului”. Documentele vremii spun, de altfel, ca dopurile
“trebuia reintroduse de mai multe ori pana la destinatie”.

De unde vine insa numele? Dupa unii autori, Borsec pleaca de la
“borviz” (apa minerala). Denumirea “borviz szek” (scaunul apei
minerale) se da, in general, locului unde apa iese din pamant, iar
cuvantul Borsec rezulta din prescurtarea acestor doua cuvinte. Dupa
o alta versiune, Borsec provine de la denumirea apa pentru vin
(bor), apele minerale cu gust neutru avand calitatea de a nu
denatura gustul vinului. De aici si numele paraului principal al
depresiunii, denumit paraul Vinului; cuvantul szek (scaun) era
forma politico-administrativa de organizare a vechilor scaune de
judecata ale populatiei autohtone.

Istoria apei minerale naturale Borsec incepe din timpuri
stravechi. Numeroase documente monografice si istorice, publicate
de-a lungul secolelor, consemneaza faima de care s-au bucurat, inca
din vechime, izvoarele tamaduitoare de la Borsec. Cunoasterea lor
dateaza inca de pe vremea romanilor, care le-au descoperit dupa
cucerirea Daciei. Cu prilejul unor sapaturi arheologice efectuate
in trecatoarea Tulghes in anul 1857 au fost gasite monede datand
din anii 337-361 cu chipul lui Constatinus. De asemenea, in anul
1872, odata cu construirea drumului Toplita – Borsec, au fost
descoperite monede si sarcofage romane. Aceste dovezi stau marturie
ca romanii au cunoscut si folosit in scop terapeutic apele minerale
naturale ale Borsecului.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *