BusinessMagazin

Tag: apa minerala

  • Producătorul Stalinskaya, controlat de Jabbar Kanani, cumpără brandurile de apă Lipova şi Carpatina

    Prodal 94, producătorul unor branduri de băuturi spirtoase precum Stalinskaya (vodcă) şi Wembley (gin), cumpără companiile Lipomin SA şi Carpatina SA. Tranzaţia a primit ok-ul Consiliului Concurenţei. Lipomin SA şi Carpatina SA sunt controlate de ACCESSION II Romania Limited, conform ultimelor date de la Registrul Comerţului. 

    Companiile Lipomin şi Carpatina comercializează apă minerală plată şi apă minerală carbogazoasă sub brandurile Lipova şi Carpatina.

    Lipomin a avut în 2018 o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de anul precedent, o pierdere netă de 340.000 de lei, faţă de o pierdere netă de 1,4 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a avut un număr mediu de 26 de salariaţi.

    Pe de altă parte, Carpatina a realizat o cifră de afaceri de 20,6 milioane de lei, în scădere cu 6,5% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a raportat o pierdere de 2,6 milioane de lei, la jumătate faţă de anul anterior. Producătorul a avut un număr mediu de 50 de angajaţi. Ambele companii au trecut prin insolvenţă.

    Lipova şi Carpatina concurează pe piaţa apelor minerale naturale cu branduri precum Borsec, AQUA Carpatica, Dorna, Zizin şi Tuşnad.

    Prodal 94 este o companie controlată de doi oameni de afaceri de origine iraniană, Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh, conform datelor de pe platforma de analiză Confidas. Jabbar Kanani este şi proprietarul Agricover, un jucător important de pe piaţa cerealelor.

  • Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Dacă Scoţia este ţara whisky-ului, dacă Franţa se vinde prin vinurile Bordeaux, iar Grecia vinde brânză feta şi măsline, România are o putere foarte mare în ce priveşte apele minerale; noi credem că România are un avantaj intangibil în acest domeniu industrial”, crede Jean Valvis, antreprenorul român care a transformat în doar câţiva ani Aqua Carpatica în cel mai bine vândut brand de apă minerală plată din ţară.

    În 2018, vânzările Aqua Carpatica au ajuns la aproximativ 75 milioane euro, pe fondul unui consum ridicat şi al dezvoltării brandului pe o poziţie premium şi în pieţele externe.

    „Suntem pe piaţă din 2011 cu Aqua Carpatica, iar în termeni consolidaţi, anul trecut am ajuns la un nivel de 70-75 milioane euro cu businessul. Ne bazăm pe calitatea superioară în lupta cu multinaţionalele, care au cifre de afaceri mult mai mari şi organizaţii corporatiste bine construite de 40-50 de ani“, a explicat Jean Valvis în cadrul ZF Live.

    Businessul Aqua Carpatica a crescut în 2018 cu peste 20% potrivit calculelor Business MAGAZIN, în condiţiile în care pentru anul 2017 vânzările au fost estimate la circa 60 milioane euro. Creşterea înregistrată este astfel dublă faţă de nivelul de creştere al pieţei, care s-a plasat, potrivit omului de afaceri, la 10% anul trecut. „Segmentul de ape minerale a crescut cu 10-12% în acest an. Consumul per capita creşte, cel puţin în cazul brandului Aqua Carpatica, peste acest nivel. Luăm cotă de piaţă şi din stânga, şi din dreapta“, adaugă Valvis.

    Aqua Carpatica a spart barierele ţării, ieşind în ţări europene precum Germania şi Marea Britanie, şi s-a dus dincolo de graniţele bătrânului continent, spre Japonia, SUA şi Dubai, iar în fiecare ţară Valvis ţinteşte acelaşi raft premium ca şi în România.

    Mai mult, compania a intrat şi în lanţurile Whole Foods, deţinute de gigantul Amazon. „Aqua Carpatica este deja în 14 ţări şi vrem să mergem selectiv. Cu cât merge mai bine, cu atât extindem mai mult. SUA şi Anglia sunt cele mai bune pieţe externe pentru noi. În California de Nord, avem 18 puncte de vânzare în magazinele Whole Foods ale Amazon“, spune Valvis.

    „It`s water love!” este sloganul cu care Valvis duce Aqua Carpatica mai departe în pieţele internaţionale. „De doi-trei ani facem eforturi extraordinare, construim campaniile, avem brand story şi mergem cu acest slogan şi această idee de «Apa care te iubeşte înapoi»”.

    În parcursul său antreprenorial, Valvis vrea să transforme apa, prin Aqua Carpatica, în brandul de ţară al României şi le cere guvernanţilor să bugeteze investiţii şi în brandingul naţional, pentru a încuraja exportul şi a reduce astfel deficitele.

    „Zero de la stat pentru branding. Nu am reuşit să conving clasa politică, să înţeleagă că exportul este unul dintre parametrii principali ai dezvoltării pentru creşterea economică. Consumul, investiţiile directe şi exportul. Pentru ca ţara ta să meargă bine, trebuie să meargă exportul.”

    El îşi hrăneşte convingerea şi pariul pe izvoarele din Carpaţi plecând de la premisa unei calităţi incomparabile, în ceea ce priveşte rezervele de apă minerală, cu cea din ţări europene mari precum Germania.

    „O spun cu toată tăria: rezervele de apă minerală calitativ superioară faţă de multe alte ţări sunt aici sub munţii Carpaţi. Rezervele sunt uriaşe şi nu avem doar cantitate, dar avem şi rezerve de apă minerală fără nitraţi, nepoluate cu îngrăşământ. În scurt timp, Grecia, Olanda, Germania vor avea o mare problemă cu cantitatea de apă potabilă, pentru că au mari probleme cu pânza freatică. Noi avem prilejul acesta cu munţii, cu pădurea, cu o populaţie fabuloasă de urşi şi de lupi, care menţin ecosistemul”, explică el.

    Şi pentru că zeci de ani de experienţă antreprenorială l-au învăţat pe Jean Valvis să nu aştepte iniţiativa guvernanţilor, el va lansa în perioada următoare un film despre România, care îl va ajuta să îşi susţină politica de promovare la export. „Trebuie să existe un concept pe spatele României. Construiesc un film acum, cu bani privaţi, despre imaginea ţării”, spune antreprenorul.

    Însă cât de departe îţi poţi dori să duci un brand de apă şi ce faci cu el mai departe?

    „Vreau să cresc până nu mai am apă”, spune Valvis. „Eu am început proiectul Aqua Carpatica, dar acesta este un proiect al României, care va merge mai departe. Se va continua cu fiii mei, nepoţii mei şi va merge în continuare ca un diamant al României.”

    Brandingul reprezintă principalul pilon de creştere pe care se bazează Valvis şi povesteşte că a fost nevoit chiar să îşi creeze un departament special pentru a-şi putea susţine imaginea în toate pieţele pe care le adresează.

    „Dacă ar fi să promovez un model de business ca antreprenor, ar fi acela de a creşte salarii şi de a specializa oamenii încontinuu. Am creat un departament de digital marketing pentru că agenţiile nu sunt pregătite şi pentru că situaţia reală îmi impune să vin cu soluţii de digital marketing pentru California sau Melbourne sau Dubai. Există acum pagina Aqua Carpatica în arabă pentru piaţa din Dubai. Cine îmi dă mie acest serviciu în România? Este mai uşor să creez o echipă, care este bine plătită şi pe care încerc să o ţin lângă mine.”

    El îşi bazează afirmaţiile pe o experienţă antreprenorială complexă încât Jean Valvis este fostul proprietar al brandului Dorna, pe care l-a transformat în urmă cu un deceniu în lider de piaţă înainte de a-l vinde către Coca-Cola. Mai mult, acesta a deţinut şi brandul de lactate LaDorna, pe care l-a vândut francezilor de la Lactalis. În urma acestor tranzacţii, Business MAGAZIN l-a descris pe omul de afaceri drept „creatorul de branduri”.

    Cu brandul de vinuri Sâmbureşti, business în care a intrat acum mai bine de 10 ani, el a depăşit pragul de 6 milioane euro şi volumul de un milion de sticle. „Vinurile Sâmbureşti au avut o creştere de 15-18% în ultimul an, iar businessul total pe vinuri este de 6-7 mil. euro. Producem 1,2 milioane sticle pe an.“

    Antreprenorul a anunţat în cadrul ZF Live un proiect de investiţii suplimentar de 2 milioane de euro pentru Sâmbureşti. „Vom crea o linie superpremium şi vom incrementa această gamă de Chateau Valvis încă mai sus, unde selecţia se va face nu prin presarea unor ciorchini întregi, ci boabă pe boabă. Va fi o colecţie de rezervă deosebită.“

    Antreprenorul greco-elveţian, „bucovinean de adopţie”, cum îi place să se numească, a prins şi mai multă încredere în brandul Sâmbureşti după ce a câştigat o competiţie internaţională importantă la care a participat cu Feteasca Neagră.

    „Doresc să fac aceste investiţii în vinuri pentru că vinurile de Sâmbureşti sunt apreciate. Am câştigat acum cu Feteasca Neagră la Bordeaux medalia de aur, iar acolo se duc 2.000-2.400 de concurenţi, şi noi încercă şi dovedim că, în anumite varietăţi şi soiuri, România nu e deloc mai prejos decât vinurile franţuzeşti.”
    Valvis spune că educaţia şi sănătatea sunt două domenii în care România este deficitară şi în care este loc de mai multe investiţii, atât din partea statului, cât şi din mediul privat. În segmentul de sănătate, chiar el ar putea fi următorul care pune banii pe masă şi investiţia pe hartă.

    „Pe lângă educaţie, este o altă nevoie aici în societate. Vreau să fac o unitate în domeniul medical, în domeniul bolilor, un spital”, spune Valvis. „Consider că este un subiect care doare ţara. Şi ar trebui să fie imediat politici care să gestioneze plecarea oamenilor din ţară. Să facem cumva să nu pierdem doctorii,
    IT-iştii, ei sunt bani investiţi din bugetul românesc şi care pleacă în alte pieţe. (…) E clar că trebuie să întorci ceva societăţii, nu poţi sta bogat şi fericit, iar oamenii de lângă tine să fie săraci, nefericiţi şi bolnavi. Asta nu are sens în nicio religie, în niciun context, nicăieri. De aceea trebuie făcut ceva şi la nivel privat (în domeniul sănătăţii – n.red.)”, adaugă Valvis.

    Jean Valvis susţine că, în prezent, problemele României ţin de criza politică din ţară şi de autonomia băncii naţionale. „Criza aceasta a noastră, cu deciziile luate prin OUG care nu sunt de fapt ordonanţe, cu diminuarea rolului parlamentului, cu opoziţia care nu e chiar opoziţie, cu schimbările repetate de cod fiscal, astea sunt chestii puternice care nu ne consolidează ca să ne putem bate în continuare, dar totuşi, ca antreprenor cu un diamant în mâini, trebuie să faci abstracţie şi să te ocupi de treaba serioasă. (…) Economic, eu aş fi cerut autonomia băncii naţionale pentru ca banca să poată ţine moneda la nivel.“

  • AQUA Carpatica Kids

    Elementul de noutate:
    Sticla AQUA Carpatica Kids are un design special creat pentru copii, cu un dop care curge doar atunci când bei şi le permite celor mici să se hidrateze singuri. 

    Descrierea inovaţiei:
    AQUA Carpatica Kids este o apă oligominerală, cu un conţinut redus de minerale. Produsul a fost lansat de companie anul trecut, în completarea gamei AQUA Carpatica, prezentă pe piaţă încă de la finalul anului 2010 cu apa minerală plată (0,5 l, 1 l, 1,5 l, 2 l, 5 l), apa minerală naturală, natural carbogazoasă (0,5 l, 1,5 l), carbogazoasă Forte (0,5 l, 1,5 l). Potrivit reprezentanţilor companiei, noul sortiment este recomandat de Societatea Română de Pediatrie pentru consumul destinat copiilor, având un conţinut redus de sodiu şi cel mai mic nivel de nitraţi dintre toate apele plate din România.

    Efectele inovaţiei:
    Noul produs vine astfel în completarea portofoliului brandului de apă AQUA Carpatica, potrivit unui interviu anterior acordat ZF de Jean Valvis, proprietarul mărcii. „AQUA Carpatica este un brand destinat să ajungă printre brandurile cele mai vândute şi apreciate din lume. Este doar o chestiune de timp. Însă nu vrem să facem acest lucru prin preţ, ci prin calitate. Nu va fi un produs ieftin, ci vândut în masă. Cum este Evian astăzi.“

  • Cei mai sănătoşi oameni din România? Au apă minerală la robinete. Dar animalele… „Beau vacile apă minerală într-o veselie”

    – E apă minerală, unii oameni beau şi se şi vindecă de apa asta.
    – Am arsuri la stomac şi beau în fiecare dimineaţă jumătate de litru şi mi-e mai bine. Beau animalele, se fierbe fasolea, la orice îi bună.

    Zăcământul de apă minerală a fost descoperit în 2012, din întâmplare, informează Digi 24.
    „În urmă cu şase ani, autorităţile au început săpăturile pentru introducerea sistemului de canalizare în localitate. Aici au făcut primul foraj şi la 200 de metri adâncime au descoperit apă. Imediat şi-au dat seama că este vorba despre apă minerală după mirosul puternic de fier”, relatează Caterina Ledrer, jurnalist Digi24 Timişoara.

    Probele trimise la un laborator din Bucureşti au confirmat că apa este natural minerală. Problema autorităţilor este că nu pot exploata zăcământul. Bugetul comunei nu permite o astfel de investiţie şi nicio firmă nu s-a arătat interesată până acum.

    „Se poate deschide şi un centru spa. I-am făcut analizele la Bucureşti, am vrut să vedem ce are şi am făcut o comparaţie cu apa minerală de la Buziaş. Calitatea apei este chiar mai bună ca la Buziaş. Apa este introdusă în reţea: la maşini de spălat, la tot. Beau vacile apă minerală într-o veselie”, spune Dumitru Pecorat, primarul comunei Bârna.

    Autorităţile locale nu pot cere finanaţări europene nerambursabile pentru a exploata apa minerală pentru că localitatea Pogăneşti nu are statut de staţiune.

  • Încă o insolvenţă zguduie piaţa. Anunţul făcut de una dintre cele mai cunoscute companii din România

    Perla Covansei a raportat în primul semestru venituri din exploatare de 1,96 mil. lei, mai mici cu 10,2 mil. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în vreme ce pierderea a ajuns la 1,9 mil. lei, faţă de 0,14 mil. lei în S1/2016. 
     
    Capitalizarea bursieră a companiei Perla Covasnei este de 0,912 mil. lei după ce în ultimul an acţiunile sale au scăzut cu 80% pe fondul unor tranzacţii de 90.191 lei. Compania este deţinută în proporţie de 29% de către Violeta Moraru, Azuga Waters (19%) şi Roua Development (14,45%), restul acţiunilor fiind împărţite de ceilalţi investitori de pe piaţa alternativă de capital AeRO.
     

  • Ştrandul cu apă minerală din România, unic în Europa, nu se mai deschide anul acesta. Vezi care e motivul!

    Aflat în proprietatea Societăţii de Tratament Balnear Buziaş, obiectivul a fost închiriat în vara anului trecut unui operator privat. Din cauza apariţiei unei probleme tehnice la una din sondele care aprovizionează cu apă carbogazoasă obiectivul şi încă un hotel din apropiere, şi care nu s-a putut remedia până în prezent, ştrandul rămâne în continuare închis.
     
    Ştrandul din localitatea timişeană Buziaş a fost construit în 1874 şi, la vremea respectivă, a fost primul ştrand cu apă minerală din Europa.
     
    Ştrandul de la Buziaş, renovat în 2014, are ceva din atmosfera altor secole. Are acelaşi bazin vechi şi au fost păstrate vestiarele din lemn, care erau folosite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Gardul şi intrarea sunt, de asemenea, cele de pe vremea străbunicilor. Ştrandul cu apă minerală şi-a deschis porţile în 2014, după ce Tratament Balnear Buziaş SA a închiriat baza societăţii Aqua Sana, deţinută de omul de afaceri Sorin Toma, însă pentru puţin timp.
     
    Ştrandul a fost construit în anul 1874 şi este primul ştrand european cu apă minerală. Apa din bazin vine dintr-un foraj de 120 de metri adâncime şi este identică cu cea care curge în fântânile din staţiune. Esta apă minerală de băut care vine la o temperatură de 13 grade Celsius din puţ. În bazin, temperatura se ridică la 18-22 de grade Celsius. Apa rece, foarte bogată în fier, are efecte relaxante.
     
    Apa curge în bazin din aceeaşi ţeavă de la inaugurarea lui. Pentru că apa curge tot timpul, bazinul a căpătat culoarea roşiatică din cauza fierului din apă. Ştrandul are 27 de metri lungime şi zece metri lăţime şi se află în păduricea Buziaşului. Are o capacitate de aproximativ 800 de locuri.
     

  • Ştrandul cu apă minerală din România, unic în Europa, nu se mai deschide anul acesta. Vezi care e motivul!

    Aflat în proprietatea Societăţii de Tratament Balnear Buziaş, obiectivul a fost închiriat în vara anului trecut unui operator privat. Din cauza apariţiei unei probleme tehnice la una din sondele care aprovizionează cu apă carbogazoasă obiectivul şi încă un hotel din apropiere, şi care nu s-a putut remedia până în prezent, ştrandul rămâne în continuare închis.
     
    Ştrandul din localitatea timişeană Buziaş a fost construit în 1874 şi, la vremea respectivă, a fost primul ştrand cu apă minerală din Europa.
     
    Ştrandul de la Buziaş, renovat în 2014, are ceva din atmosfera altor secole. Are acelaşi bazin vechi şi au fost păstrate vestiarele din lemn, care erau folosite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Gardul şi intrarea sunt, de asemenea, cele de pe vremea străbunicilor. Ştrandul cu apă minerală şi-a deschis porţile în 2014, după ce Tratament Balnear Buziaş SA a închiriat baza societăţii Aqua Sana, deţinută de omul de afaceri Sorin Toma, însă pentru puţin timp.
     
    Ştrandul a fost construit în anul 1874 şi este primul ştrand european cu apă minerală. Apa din bazin vine dintr-un foraj de 120 de metri adâncime şi este identică cu cea care curge în fântânile din staţiune. Esta apă minerală de băut care vine la o temperatură de 13 grade Celsius din puţ. În bazin, temperatura se ridică la 18-22 de grade Celsius. Apa rece, foarte bogată în fier, are efecte relaxante.
     
    Apa curge în bazin din aceeaşi ţeavă de la inaugurarea lui. Pentru că apa curge tot timpul, bazinul a căpătat culoarea roşiatică din cauza fierului din apă. Ştrandul are 27 de metri lungime şi zece metri lăţime şi se află în păduricea Buziaşului. Are o capacitate de aproximativ 800 de locuri.
     

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro