BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Documentul care explică planurile BREXIT a fost publicat: Scumpirea alimentelor şi lipsa medicamentelor, printre „posibilele consecinţe”

    Documentul a fost publicat după ce Parlamentul a votat luni în favoarea unei moţiuni ce obligă Guvernul de la Londra să dea publicităţii toate documentele privind decizia de prorogare a Parlamentul britanic şi referitoare la planurile privind retragerea Marii Britanii din UE fără un acord.

    Cu toate acestea, Michael Gove, ministrul britanic responsabil de coordonarea unui Brexit fără acord, a informat că Guvernul nu va publica documentele referitoare la discuţiile interne privind prorogarea Parlamentului.

    Documentul subliniază o serie de “posibile consecinţe” ale impactului producerii unui Brexit fără acord pe data de 31 octombrie.

    Liderul opoziţiei, Jeremy Corbyn, a declarat că acest confirmă faptul că premierul este “pregătit să îi pedepsească pe cei care îşi permit cel mai puţin”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boris Johnson îi ameninţă cu excluderea din partid pe cei ce vor vota împotriva planurilor sale de Brexit

    Promisiunea lui Johnson de a părăsi UE pe data de 31 octombrie cu sau fără acord a condus Marea Britanie într-o criză constituţională şi la o confruntare cu ceilalţi 27 de membri ai Blocului comunitar, organizarea unui nou vot fiind una dintre posibilităţi.

    Parlamentarii care nu sunt de acord cu planurile sale complotează cu cei ai opoziţiei pentru a lua controlul asupra Parlamentului şi să pună piedici Guvernului cu o lege care să blocheze un Brexit fără acord despre care cred că ar fi catastrofal pentru economia britanică.

    Cu doar 24 de ore înainte de terminarea vacanţei parlamentare, susţinătorii lui Johnson i-au avertizat pe complotişti că dacă vor vota împotriva guvernului vor acorda controlul Parlamentului liderului laburist Jeremy Corbyn.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerei responsabile de prima platformă gratuită de instruire în RPA

    Diana Ocraim lucrează la UiPath din 2016, fiind responsabilă de activitatea UiPath Academy, prima platformă gratuită de instruire în tehnologia Robotic Process Automation (RPA); ea coordonează o echipă de 20 de oameni.

    La finalul lui 2018, UiPath Academy număra peste 250.000 de utilizatori înregistraţi (de la lansarea din aprilie 2017), iar comunitatea creşte în medie cu 45.000 de utilizatori noi pe lună. De-a lungul primelor 18 luni, academia a eliberat peste 130.000 de diplome către utilizatori din peste 170 de ţări. 

    „Când am început, în 2016, UiPath era încă la început şi satisfacerea interesului pe care tehnologia RPA îl atrăgea la nivel internaţional era încă un puzzle care trebuia rezolvat”, povesteşte ea. „La momentul acela, UiPath, care acum are 2.700 de angajaţi în 24 de ţări, era încă o companie de 30-40 de angajaţi cu un singur birou în Bucureşti, inclusiv o mână de experţi care puteau folosi şi învăţa mai departe pe alţii cum să folosească produsul nostru. De aceea, visul ca într-o bună zi profesionişti de pe alte continente, din alte culturi şi care vorbesc alte limbi să folosească produsul nostru părea foarte îndepărtat”. 

    Experienţa sa internaţională s-a concretizat tot în cadrul UiPath, prin dezvoltarea programelor cu caracter global, a colaborării inter-regionale, „dar şi prin expunerea la diversele culturi din care provin colegii mei din UiPath, precum şi utilizatorii UiPath Academy”.

  • Octavian Fanea, antreprenorul care deschide uşi

    Octavian Fanea ocupă funcţia de director executiv în cadrul furnizorului de soluţii de acces Kadra. În prezent, echipa sa este formată din 86 de persoane, dar estimează că va închide anul cu aproximativ 95 de angajaţi.
    Imediat după absolvirea Facultăţii Politehnice din Timişoara, Octavian Fanea şi-a dorit să se dezvolte ca inginer, aşa că o perioadă a lucrat „în departamentul de proiectare al unui muribund colos industrial românesc specializat în construcţia de maşini mari”. În 2003 a ales o carieră de inginer în vânzări, în Cluj-Napoca, în aceeaşi echipă în care lucrează şi astăzi. „Promovăm soluţii noi pe piaţa din România pentru căi de acces automat şi pentru sisteme de policarbonat pentru acoperiri şi faţade translucide, superuşoare. M-am simţit imediat atras de domeniu, de a oferi consultanţă în modernizarea clădirilor”, povesteşte el. În 2007 a avansat pe poziţia de manager de vânzări, cu o echipă din ce în ce mai mare şi organizată în patru puncte de lucru: Cluj, Bucureşti, Timişoara, Bacău, preluând funcţia actuală în 2017.
    Spune că cea mai mare realizare profesională a sa este „echipa creată şi dezvoltată în cei 16 ani de muncă la Kadra”.

    Profilul lui Octavian Fanea a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • De ce nu vor proprietarii de afaceri să predea controlul business-ului copiilor?

    Menţinerea controlului asupra companiei este unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale celor care deţin afaceri de familie, însă numai 41% dintre aceştia au încredere în planurile lor de succesiune, potrivit celei mai recente ediţii a studiului Deloitte Global Family Business efectuat în rândul a aproximativ 800 de companii din 58 de ţări din toată lumea, inclusiv din România. Cu toate că 68% dintre cei care conduc afaceri de familie spun că intenţionează să păstreze businessul în familie, doar 26% au un plan clar de succesiune pentru poziţia de director general şi chiar mai puţini dintre ei, pentru celelalte poziţii din top management, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii Deloitte.

    Majoritatea managerilor intervievaţi consideră esenţială abordarea pe termen lung, bazată pe viziune, cultură şi valori comune, care pot ajuta familia să menţină controlul asupra afacerii de-a lungul anilor. În consecinţă, 65% din afacerile de familie consideră că valorile după care se ghidează pe termen lung sunt mai importante decât rezultatele pe termen scurt. Cu toate acestea, 71% din afacerile de familie au planuri doar pentru următorii doi până la cinci ani, iar 6% au declarat că planurile lor acoperă doar următorul an.

    „Decalajul dintre obiectivele pe termen lung şi planificarea pe termen scurt în rândul afacerilor de familie poate fi recuperat doar cu ajutorul planurilor de succesiune. Deşi proprietarii percep acest moment ca un eveniment îndepărtat, succesiunea este esenţială pentru stabilitatea afacerii, necesită o planificare amănunţită şi o pregătire solidă, întrucât este un proces de durată. În România, deja lucrăm cu clienţi la pregătirea şi implementarea transferului afacerii de la fondatori către moştenitori”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanţă, Deloitte România, şi liderul programului Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor locali, IMM-urilor, startup-urilor şi afacerilor de familie.

    Conform studiului Deloitte, profitabilitatea reprezintă principalul obiectiv al afacerilor de familie pentru următoarele 12 luni, urmat de creşterea afacerii şi dezvoltarea de noi produse şi servicii. În acest context, aproximativ o treime dintre respondenţi ar renunţa la controlul asupra afacerii de familie în schimbul unui succes financiar mai mare pe termen lung.

    Agilitatea în adaptarea la schimbările din mediul de business este considerată de 61% dintre cei care deţin afaceri de familie cel mai important element pentru succesul afacerii şi durabilitatea acesteia. Capacitatea de inovare se situează pe locul al doilea, urmată de situaţia financiară.

    Studiul anual Deloitte Global Family Business, ajuns acum la cea de-a cincea ediţie, analizează perspectivele colectate de la sute de afaceri de familie asupra a patru domenii-cheie, şi anume proprietatea, guvernanţa, succesiunea şi strategia.

     

  • Care sunt planurile celui mai mare operator de hoteluri de pe piaţa locală. După Capitala, munte şi mare, pariaza pe o nouă regiune

    ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
    Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
    Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
    „Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
    Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
    Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
    Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

    Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
    Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
    Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
    În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
    De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
    „Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.

  • Care sunt planurile celui mai mare operator de hoteluri de pe piaţa locală. După Capitala, munte şi mare, pariaza pe o nouă regiune

    ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
    Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
    Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
    „Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
    Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
    Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
    Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

    Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
    Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
    Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
    În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
    De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
    „Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.

  • Cine este tânăra de 27 de ani care conduce peste 21 de magazine din România

    Retailerul internaţional Sport Vision şi-a început activitatea în anul 1997 în Serbia. Pentru că pe piaţă existau deja monobranduri în anii ’90, concentrarea companiei private a fost retailul sportiv multibrand. Astfel, sub egida Sport Vision se află conceptele Sport Vision, Buzz şi Tike, care se regăsesc şi pe piaţa românească, iar în Serbia şi în celelalte ţări în care activează (Croaţia, Bulgaria, Bosnia, Macedonia, Albania, Muntenegru şi, mai nou, Slovenia) mai există Extra Sport şi Sport Reality. În România, primul concept Sport Vision a fost deschis în 2015, în City Park Constanţa.

    Sport Vision România, cu afaceri de 82,2 milioane lei în 2018, numără 21 de magazine, cu circa 250 de angajaţi; dar vrea ca până în 2022 să îşi dubleze numărul de magazine. „Mereu ne gândim încotro să ne mai extindem”, spune Dragana Krstic (27 de ani), general manager al Sport Vision România.

    Prin conceptele pe care le promovează, retailerul vrea să acopere toate segmentele de consumatori. Magazinele Sport Vision se adresează cu precădere familiilor şi tinerilor care practică sport, Buzz este mai mult pentru adolescenţi şi tineri adulţi, iar Tike este primul sneakers shop dedicat colecţionarilor şi pasionaţilor de sneakersi din România.

    Dragana Krstic apreciază că „România este o ţară foarte la curent de ceea ce se întâmplă pe alte pieţe şi urmăreşte foarte mult Vestul, comparativ cu celelalte ţări în care operăm”.

    Sport Vision are licenţe pentru producerea anumitor branduri cum sunt Champion, Lonsdale, Umbro, Slazenger, Sergio Tacchini şi altele, iar achiziţiile pentru restul produselor şi brandurilor sunt făcute de o echipă locală cu pregătire în domeniu care încearcă să urmărească trendurile locale. „Chiar dacă suntem un grup şi analizăm businessul şi din punct de vedere global, încercăm să fim destul de localizaţi când vine vorba de ce se caută pe piaţa locală. În Serbia avem o poziţionare bună, putem acoperi o plajă de clienţi mult mai mare şi ne-am concentrat pe partea de premium, high-end. Per total, brandurile mari, cum sunt Nike, Adidas, New Balance şi altele, oferă o diferenţiere prin produse.”

    Segmentarea clară a produselor este unul dintre aspectele pe care compania îl urmăreşte, dar pe de altă parte şi o piedică în activitatea businessului. „Segmentarea neclară nu ne afectează neapărat direct, cât indirect. Poate induce clientul în eroare când intră în magazine şi nu a mai văzut segmentarea respectivă. Dar lucrurile par să se îmbunătăţească în acest sens”, consideră Dragana Krstic.

    Când vine vorba de produsele Sport Vision, se încearcă să se facă separarea între tipuri de sport, adică ce vestimentaţie şi încălţăminte trebuie folosite pentru fiecare tip de sport în mod corespunzător. Sport Vision este din categoria sporting goods, însă, spune Dragana Krstic, şi în domeniul sporting goods încearcă să fie high-end prin gama de produse.

    Buzz este o treaptă mai sus – athletic specialty: „Cred că magazinul Buzz a adăugat acestui concept de athletic specialties un vibe puţin diferit de ce exista înainte, făcând clar diferenţa între segmentarea de produse. În plus, tot ce ţine de Buzz, toată comunicarea şi promovarea, se face doar în social media. Cred că folosirea marketingului pe social media şi digital în retailul sportiv a fost ceva nou pe care l-a adus Buzz în domeniul athletic specialty”.

    Dragana Krstic spune că magazinul Tike, singular în Bucureşti, este cel mai exclusivist. „Am creat o comunitate de sneakers heads pe plan local, care exista în afară, pentru ca iubitorii de sneakersi să vadă Tike ca pe locul în care se pot întâlni. Până acum nu a existat un loc unde să poţi petrece timpul, să bei o bere, o cafea, să te joci, să socializezi. De aceea am organizat seri de FIFA, baschet în magazin, battle MC, concursuri, concerte, lansări de produse, tombole şi altele”, spune ea. Cultura vestimentară în termeni largi, dar mai ales cultura vestimentară sportivă în contextul de faţă, are un impact asupra vânzărilor, nu atât direct, cât indirect. Dragana Krstic spune că este încă dificil pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul de trening, „pentru că şi în sport există mai multe domenii”, şi că unul dintre motive ar fi neimplicarea retailerilor în procesul de educaţie vestimentară.

    „Consider că este şi responsabilitatea retailerului sportiv să educe piaţa locală unde activează, pentru ca oricine să poată face diferenţe între fiecare dintre domeniile sportive. Dacă nu urmărim cu toţii aceeaşi segmentare, care în mare parte este impusă de branduri, nu de produse, atunci se pot crea confuzii în mintea cumpărătorului şi îi poate fi mai greu să ştie ce caută şi, mai ales, unde poate găsi acele lucruri. Încă este greu pentru majoritatea oamenilor să înţeleagă diferenţa dintre un pantof sport de alergat şi unul pentru trening. Se vede şi pe stradă. De asemenea, comparativ cu Serbia şi Croaţia, pe stradă toată lumea poartă sneakerşi, pantofi sport. Rareori e cineva încălţat cu un pantof elegant”, observă ea.

    Piaţa şi în general dezvoltarea aceasta foarte rapidă necesită flexibilitate din partea retailerilor. „Nu putem să stăm pe loc cu un concept, trebuie să aducem mereu ceva nou. Concentrarea noastră va fi pe digitalizare. Am încercat să o introducem în toate segmentele domeniului nostru de activitate”, spune Dragana Krstic.

    Sport Vision a avut în fiecare an creşteri substanţiale, şi ca număr de magazine existente, dar şi ca cifră de afaceri, având şi deschideri noi. „Am avut magazine care au înregistrat creşteri de peste 20% an de an”, spune managerul general.

    În 2015, Sport Vision a deschis primul magazin în România, în City Park Constanţa, filiala înregistrând la final de an afaceri de 6,8 milioane de lei şi 26 de angajaţi. În 2016, afacerile crescuseră de aproape trei ori, pierderea se adâncise de două ori, iar numărul de angajaţi ajunsese la 117. Un an mai târziu, afacerile se majorau cu 96%, pierderea cu 37%, iar numărul de angajaţi creştea până la 165. În 2018, afacerile companiei au fost mai mari cu 59%, pierderea s-a diminuat cu 11%, iar numărul mediu de angajaţi a ajuns la 232, în contextul în care anul trecut au fost deschise trei magazine noi.

    „În 2018 am deschis trei magazine noi, două Sport Vision în Iulius Mall Timişoara şi un Tike în Bucureşti, dar în total am avut nouă proiecte cu cele cinci relocări şi organizări”, povesteşte Dragana Krstic. Pentru 2019 au în vedere deschiderea a încă patru unităţi noi, două Sport Vision şi două Buzz, în Craiova, Sibiu şi Oradea, astfel că vor ajunge la 27 de magazine în toată ţara şi încă minimum 50 de angajaţi. „Cifra de investiţii este una destul de serioasă, spune Dragana Krstic, care nu exclude posibilitatea deschiderii a încă cel mult două magazine pe lângă cele patru.

    Dragana Krstic spune că au în plan ca până în 2022 să ajungă la un număr dublu de magazine, deci un număr dublu de angajaţi. Pentru extindere, compania apelează la surse proprii de finanţare, dar şi la credite bancare: „Nu ne-am gândit să apelăm la piaţa de capital până în momentul de faţă”.

    Amortizarea costurilor se face între un an şi jumătate şi patru ani şi depinde de investiţie – care implică aspectele dimensiune, locaţie, mobilier etc. – pentru că fiecare magazin diferă. „Deschidem magazine care sunt mai dificil de amenajat, dar încercăm să ne concentrăm pe magazine care au un return of investment mult mai rapid. Avem magazine doar în malluri şi un singur Tike în Bucureşti, dar este gândit în aşa fel încât să fie pe stradă, nu într-un centru comercial.”

    Ca dificultăţi întâlnite în piaţă, forţa de muncă este cea mai mare problemă pentru retailerii de articole de îmbrăcăminte, fiind din ce în ce mai scăzută, chiar şi în contextul unui pachet salarial peste medie: „Cred că cei mai mulţi antreprenori au problema asta. Fluctuaţia este mare pentru că şi domeniul este de aşa natură”. Pe de altă parte, ea mai spune că România este ţara cu foarte multe reglementări şi legi în privinţa construcţiilor. „Procesele durează mai mult şi este poate mai costisitor decât în alte ţări în care suntem”, conchide Dragana Krstic.

  • Apple cumpără startup-ul Drive.ai pentru a folosi inginerii companiei în propriile eforturi de dezvoltare a vehiculelor autonome

    Compania americană Apple a confirmat marţi că a cumpărat startup-ul din domeniul maşinilor autonome Drive.ai, un startup ce îşi propune să pună vehicule autonome la dispoziţia navetiştilor din Texas, potrivit Reuters.

    Publicaţia online din domeniul hi-tech The Information a scris la începutul lunii iunie că producătorul iPhone-urilor vrea să cumpere firma pentru a putea angaja o parte din inginerii ei în propriile ambiţii din domeniul maşinilor autonome.

    Drive.ai operează o flotă de dimensiuni mici de vehicule autonome pentru navetă în Texas, potrivit The Information. Potrivit datelor însă, startup-ul se pregătea să concedieze 90 de persoane şi să închidă businessul.

    În Silicon Valley, achiziţionarea unui startup cu probleme pentru a angaja inginerii din proiect este o practică comună printre giganţii industriei.

    Apple este în cursa vehiculelor autonome cu competitori precum Waymo, de la gigantul Alphabet. În ultimul an, Apple a făcut eforturi de a-l aduce în ehipă pe fostul inginer-şef al Tesla, Doug Field, pentru a superviza operaţiunile de peste hotare, unde compania are circa 5.000 de angajaţi.