Tag: rezultate

  • Avocatul care a părăsit mediul juridic cu scopul de „a pleda” pentru o îmbrăcăminte corectă

    Cezar Ioneşcu a înfiinţat în urmă cu un deceniu afacerea Domni de România, prin care predă bărbaţilor regulile unei ţinute perfecte. Atunci când a lansat conceptul, acesta avea forma unui blog personal, activ şi astăzi, care reprezintă o platformă online ce conţine informaţii teoretice şi practice despre cum ar trebui să arate o ţinută perfectă pentru bărbaţi. Aceasta a înregistrat la jumătatea anului curent afaceri de 750.000 de euro, iar până anul viitor el vizează atingerea unui prag de 2,5 milioane de euro, creştere ce se va baza pe cererea mare de pe pieţele externe, europene, precum Milano sau Viena. 

    „Ideea a pornit la acea vreme, ca multe alte idei de business din România, din marea pasiune a subsemnatului pentru haina şi atitudinea bărbătească şi din lipsa acută în piaţa românească a unei informaţii relevante în domeniu”, povesteşte antreprenorul.

    Cezar Ionaşcu a pus bazele businessului Domni de România printr-o investiţie de aproape 150.000 de euro, desfăşurată pe parcursul a trei ani, în dezvoltarea conţinutului şi variantelor în care va fi livrată informaţia.

    În cadrul afacerii lucrează o echipă formată din zece persoane.

    Dacă la început Domni de România oferea informaţii teoretice şi practice despre imaginea bărbătească, în timp Cezar Ionaşcu a început să se adreseze şi femeilor. Ca urmare a unei reacţii pozitive din partea publicului, antreprenorul a extins liniile de business spre servicii de personal shopping şi audit de garderobă, mentorat pentru probleme relaţionale, de cuplu, despre vocaţie, afiliere, studii, job şi altele, a adăugat antreprenorul.

    „Businessul Domni de România are ca obiect de activitate procese transformaţionale aplicate pentru femei şi bărbaţi care, prin unelte specifice, ajung într-un timp determinat la forma lor cea mai bună, de la aspectul fizic la cel mental, social, profesional, relaţional, şi vizual”, explică Cezar Ionaşcu.

    El povesteşte că dacă în urmă cu zece ani consultanţa de imagine nu era un serviciu cunoscut pe piaţă, în prezent acest serviciu este livrat în peste zece ţări, pe trei continente, în trei limbi. De altfel, antreprenorul spune că nu a avut probleme în ceea ce priveşte înfiinţarea sau dezvoltarea businessului pe piaţa locală, acesta înregistrând o creştere organică încă de la început.

    „Povestea cu trauma, durerea, pierderea sau trei falimente până la atingerea succesului sunt pentru aceia care ori nu fac ceea ce trebuie, ori îndeplinesc sarcini pentru altă misiune decât a lor. În cazul de faţă lucrurile au funcţionat de la sine şi au crescut organic în cei 10 ani de activitate. Astăzi, consultanţa de imagine sau cea extinsă, de masculinitate, este livrată în peste zece ţări, pe trei continente, în trei limbi.”

    Serviciul de consultanţă vestimentară a apărut, spune el, după ce a sesizat o nevoie a oamenilor de a învăţa cum să asorteze piesele vestimentare astfel încât să contruiască o ţinută perfectă, într-o lume în care pe rafturile magazinelor stau zeci de mii de haine care aşteaptă să fie cumpărate şi purtate, spune Cezar Ionaşcu.

    „Iniţial a fost nevoie să observ nevoia oamenilor de a se îmbrăca. Ceva atât de banal pentru care piaţa oferă tot, de la brandurile diverse care pun pe piaţă munţi de haine, până la vânzători amabili care vor să scape de marfa de la raft. Dar, în această multitudine de oferte, pe piaţă nu existau informaţie specifică, explicaţii pertinente şi orientare în spaţiu.”

    Antreprenorul spune că modul în care ghidează bărbaţii şi femeile spre ţinute perfecte este prin şedinţe de consultanţă, care se pot transforma în programe de mentorat ce pot costa între 25.000 de euro şi 50.000 de euro pe an.

    „Se pleacă de la o şedinţă de consultanţă cu unul dintre membrii echipei pentru o nevoie curentă precum ţinuta zilei, întâlnire de business, interviu de angajare, călătorie, nuntă, botez, cu un preţ de câteva sute de euro şi se poate ajunge la programe de mentorat anuale cu preţuri între 25.000 şi 50.000 de euro.”

    În portofoliul de clienţi al businessului Domni de România se regăsesc de la elevi de 18 ani, „care ajung la primul bal de absolvire şi nu ştiu ce să poarte pentru a-şi impresiona iubitele”, bărbaţi cu vârste de peste 60 de ani care vor să ştie ce haine să poarte în funcţie de evenimentele la care se prezintă şi miri care poartă pentru prima dată un smoking, până la „milionarul excentric care vrea să înţeleagă pariul culorilor bărbăteşti”, explică fondatorul.

    În prezent, Domni de România oferă serviciile de mentorat pe tot teritoriul ţării dar şi peste graniţele România, compania înregistrând solicitări din oraşe precum Viena sau Milano. El a menţionat că în rândul populaţiei tinere masculine s-a observat, începând cu anul 2007, o creştere a interesului pentru propria imagine, interes ce a cunoscut creşteri de aproape 16% în fiecare an.

    „Oferim serviciile în toată ţara. Cele mai multe solicitări vin din Bucureşti, Cluj, Chişinău, Milano, Viena şi Timişoara, în această ordine.”
    Cezar Ionaşcu a menţionat că strategia de dezvoltare a businessului vizează extinderea activităţii către zona Europei de Est, Asia, India şi SUA. În plus, el nu exclude deschiderea unui magazin specializat în cadrul căruia să ofere servicii de mentorat în modă.

    „Nu excludem deschiderea, în curând, a unui magazin specializat. Prin serviciile de personal shopping şi audit de garderobă se dă exact mâna de ajutor dorită de orice bărbat la intrarea în mall din fiecare sâmbătă în care trauma trăită de fiecare în parte este mare – ce să cumpăr? Cu ce să asortez? Ce mi se potriveşte? În ciuda ofertei mari de haine, sunt prea puţine informaţiile pe care un bărbat le deţine pentru a alege corect, în consecinţa nevoilor sale.”


    Rolul hainelor, potrivit lui Cezar Ionaşcu:
    Rolul primordial al hainelor este unul funcţional – ele ne apără de vânt, ploaie, ninsoare, temperaturi scăzute sau soare. În funcţie de aceste coordonate, în special în mediul local, bisezonier – primăvara / vara, respectiv toamna / iarna – hainele au funcţie aproape vitală. Funcţionalitatea lor se extinde până la coordonatele comoditate şi croi, în sensul în care hainele sau accesoriile purtate ar trebui să confere o senzaţie de confort sporit odată îmbrăcate – pantofii să fie pe măsură pentru a nu crea bătături, materialele să fie unele din fibră naturală pentru a proteja, iar nu a dăuna pielii, iar relativ la croi, acestea să fie cât mai aproape de corp, urmând liniile acestuia, prin încadrare în măsurile corecte, iar nu purtarea unor haine cu două – trei numere mai mari, respectiv unele foarte strâmte.

    Rolul secundar al hainelor este acela informal – arată privitor la încadrarea în ierarhia socială a persoanei. Exemplul clasic în acest caz este reprezentat de uniformă şi purtătorii acesteia. Indiferent că este vorba de funcţionari publici, cadre medicale sau liber-profesionişti, aceste uniforme indică, de cele mai multe ori, profesia şi / sau ocupaţia persoanei. În mediul business, uniforma este reprezentată de variaţiunea costum bleumarin / costum gri. Acest fapt pentru că tocmai mediul de business impune o astfel de rigoare. Transmiterea încrederii se face în prezenţa unor culori de bază, care să nu epateze. Ideea de costum, ca şi ideea de smoking, ţine de egalizarea vizuală a participanţilor la conjunctura predeterminată.

  • Strategia energetică ce ar putea genera o creştere a producţiei industriale de 1 – 3 mld. euro în România, contribuind la crearea unui număr de 30.000 până la 52.000 de noi locuri de muncă

    Tranziţia energetică ar putea genera în România o valoare suplimentară de 1-3 miliarde de euro a producţiei industriale, contribuind la crearea unui număr de 30.000 până la 52.000 de noi locuri de muncă în perioada 2017-2030, arată studiul “Just E-Volution 2030.v

    Studiul a fost elaborat de think-tank-ul The European House – Ambrosetti împreună cu Fundaţia Enel şi include contribuţii şi sugestii din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), a mediului de afaceri internaţional şi românesc (Alcoa, Dacia, UNTRR, AFEER), a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), BNEF şi alţii.

    Rezultatele modelului au evidenţiat faptul că tranziţia energetică, posibilă în urma procesului de electrificare generată prin intermediul surselor de energie regenerabilă (RES) şi al digitalizării, reprezintă o oportunitate, iar rezultatele sale sunt deosebit de pozitive pentru stimularea producţiei industriale şi a ocupării forţei de muncă în ţările UE-28, precum şi în Italia, Spania şi România.

    Studiul ia în calcul estimările rezultate în urma aplicării a trei scenarii diferite (Scenariul de Referinţă al UE, Scenariul EUCO3232.5 şi Scenariul Eurelectric), bazate pe evoluţia cererii finale de energie, care ia în calcul metode alternative de trecere la noi surse de producere a energiei electrice.

    România are o cotă de energie din surse regenerabile peste nivelul Uniunii Europene, dar cu un PIB pe cap de locuitor de 9.600 de euro, care se situează sub media Uniunii Europene.

    În 2030, se preconizează că România va înregistra o reducere cu 43,9% a producţiei de energie generată de sectoarele incluse în schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) şi de 2% a energiei provenită din sursele care nu sunt incluse în schema ETS, care raportează emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) faţă de nivelurile din 2005. În aceste condiţii, România va reuşi să atingă o pondere de 27,9% a energiei regenerabile din consumul final şi sa îşi îmbunătăţească eficienţa energetică cu 37,5% (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Simina Niculiţă, director retail agency Colliers International România

    Simina Niculiţă este directorul departamentului de retail din cadrul Colliers şi coordonează activitatea unei echipe atât în ceea ce priveşte consultanţa oferită proiectelor de retail din România, negocierile cu retailerii mici, medii sau mari, cât şi serviciile de analiză de fezabilitate şi de concept sau de renovare şi repoziţionare.
    De asemenea, ea se ocupă şi de intermedierea tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale (achiziţii, vânzări, parteneriate) şi este membru al boardului Colliers. Potrivit ei, departamentul pe care îl conduce a înregistrat anul trecut venituri aproape duble faţă de anul 2017: „Estimăm rezultate cel puţin la fel de bune pentru 2019.” „M-am alăturat echipei Colliers International în 2005, când începea boomul imobiliar. Aveam 22 ani, energie şi mult entuziasm care creştea pe măsură ce înţelegeam cât de vast, dinamic şi interesant este domeniul în care am intrat”, descrie Simona Niculiţă începuturile parcursului său în cadrul companiei Colliers. Primii trei ani, spune ea, au reprezentat o perioadă foarte importantă, deoarece experienţa pe care a căpătat-o atunci este cu mult peste ceea ce ar fi învăţat dacă ar fi intrat în business după 2009. „Au fost nişte ani solicitanţi – într-adevăr, lucram deseori câte 12-14 ore pe zi – dar în acea perioadă mi-am conturat o mare parte din tot ceea ce înseamnă hard & soft skills, abilităţi care s-au dovedit a fi necesare pe tot parcursul carierei.” Simina Niculiţă a urmat cursurile ASE şi şi-a petrecut aproape jumătate din anii de studiu în străinătate (China, Marea Britanie şi Mexic), unde a intrat în contact cu numeroase culturi, limbi străine şi tipuri de predare. 

  • REZULTATE BAC 2019. Edu.ro | Notele la BAC au fost AFIŞATE/ Cât timp au elevii pentru contestaţii

    Primele rezultate au fost publicate de ministerul Educaţiei pe site-ul bacalaureat.edu.ro şi pot fi consultate aici:

    http://bacalaureat.edu.ro/IndexHarta.aspx

     

     

     

     

     

     

  • Care sunt cele mai mari companii antreprenoriale din România

    Viitorul României va avea înfăţişarea pe care noi o gândim şi o creionăm astăzi. Nu trebuie să-l privim ca pe o necunoscută, ci ca pe un rod al viziunii şi faptelor noastre de azi”, spunea Dragoş Pavăl, fondator al Dedeman Bacău, cea mai mare companie antreprenorială din România, într-un mesaj transmis României la 1 decembrie 2018.

    Viziunea şi investiţiile fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl au transformat reţeaua de magazine Dedeman din Bacău în cel mai mare business antreprenorial din România după cifra de afaceri, într-un angajator care a creat peste 10.000 de locuri de muncă într-una dintre cele mai profitabile zece afaceri din economia românească.

    Dedeman Bacău, reţeaua de magazine de bricolaj controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl, este cel mai mare business antreprenorial din România, cu afaceri de 7,2 mld. lei în 2018, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, cu un profit net de peste 1 mld. lei şi 10.000 de angajaţi. Dedeman conduce detaşat de mai mulţi ani în topul celor mai mari afaceri dezvoltate de antreprenori, iar în 2018 a devenit şi primul business antreprenorial care raportează un câştig net de 1 mld. lei. Pe locul secund în topul companiilor antreprenoriale a urcat în 2018 Fildas Trading, compania de distribuţie de medicamente a grupului Fildas-Catena, dezvoltat de Anca Vlad. Fildas, cu afaceri de 3,6 mld. lei în 2018 (creştere de 36%) ia faţă retailerului electro-IT Altex (Dan Ostahie) şi a companiei telecom RCS&RDS (Zoltan Teszari).

    Mai mult, farmaciile Catena, al căror business nu este însă consolidat pe o singură entitate fiscală, au trecut în 2018 de pragul de 4 mld. lei cifră de afaceri, potrivit datelor din anuarul Cei mai mari jucători din economie, realizat de Ziarul Financiar. Clasamentul nu include însă businessul Catena, care pe o singură firmă nu intră în top 20 afaceri antreprenoriale.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 20, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2018 o cifră de afaceri de 1,2 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a spart şi ea pragul cu vânzări de 1 mld. lei, în creştere cu 9% faţă de 2017.

    Oltchim cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) şi producătorul de băuturi răcoritoare şi bere Romaqua (Octavian Creţu, Nicolae Palfi) sunt singurele trei companii cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    Treisprezece companii din top 20 au activităţi de comerţ.

    Cel mai mare salt realizat de o companie antreprenorială de top îi aparţine constructorului Bog’Art, controlat de Raul Doicescu. Compania de construcţii a raportat în 2018 o cifră de afaceri de 926 mil. lei, în creştere cu 90% faţă de 2017, rezultat cu care intră pentru prima dată între cele mai mari 20 de firme deţinute de antreprenori. Sunt trei companii nou intrate în 2018, respectiv Bog’Art, Romaqua Group şi Macromex.

    Clasamentul celor mai mari afaceri antreprenoriale include pentru prima dată în 2018 15 entităţi fiscale cu vânzări de cel puţin un miliard de lei, faţă de numai 12 în urmă cu un an, iar în 2019 numărul companiilor care ajung la acest nivel s-ar putea apropia de 20.


    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România, iar astăzi grupul pe care îl controlează rulează afaceri cumulate de 7,7 miliarde de lei.
    Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra într-un laborator de chimie, înlocuindu-i pe laboranţii care plecau în concediu, iar apoi „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ, a lucrat ca şi ghid la mare. Tot în timpul facultăţii a început să facă şi traduceri pentru Camera de Comerţ, specializându-se pe prospecte medicale şi medicamente. Acela a fost primul contact cu industria de medicamente, domeniu în care avea să-şi dezvolte mai târziu afacerile. După ce a terminat facultatea a primit repartiţia în Bucureşti, la actualul producător de mobilă Silvarom. A lucrat apoi ca reprezentant naţional pentru compania Beecham (ulterior GSK), iar apoi a trecut la businessul propriu. În 1993 a pus bazele Fildas Trading, în 1999 a apărut şi Catena, astăzi lider detaşat pe piaţa de retail farmaceutic din România. „Eu am ţinut foarte mult să avem sediul în România, să fim firmă românească”, povestea Anca Vlad într-un interviu acordat ZF în numărul aniversar – „20 de ani de capitalism.”


    Matematica bricolajului. Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău alături de fratele său Adrian Pavăl

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au intrat în afaceri în 1992 cu un magazin de 16 metri pătraţi, iar în prezent deţin cea mai mare companie antreprenorială din România după cifra de afaceri. Au pornit de la zero în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul actual al reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de peste 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate.

    „În Austria am văzut primul magazin mare de bricolaj, în anul 1995, şi mi-am spus că într-o zi vom ajunge şi noi acolo”, povestea Dragoş Pavăl pentru ZF. Trecerea la un format mare de magazine s-a realizat abia în 2002, când fraţii Pavăl au accesat pentru prima dată un credit de peste un milion de euro de la o bancă străină, ABN Amro.

    De atunci au mers doar înainte, chiar şi în anii de criză, când marii investitori puneau pe hold proiectele din România, când piaţa pe care activau se contracta cu 25%. Iar pariul lor este câştigător.

    Dedeman Bacău este lider pe piaţa de bricolaj, are o reţea de 49 de magazine, peste 10.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 7,2 mld. lei (peste 1,5 mld. euro) în 2018, cu un profit net de un miliard de lei. Fraţii Pavăl nu s-au oprit însă aici, iar în ultimii ani şi-au extins aria de activitate, în producţie, energie, şi în sectorul imobiliar. Dedeman este acţionar în Cemacon (materiale de construcţie), Conpet (transportator de ţiţei prin conducte), Electrica, Transelectri-ca (energie) şi Alro (producţie de aluminiu).

    În 2018 acţionarii Dedeman au cumpărat proiectul de birouri The Bridge din Bucureşti, iar în mai 2019 şi-a extins portofoliul imobiliar prin achiziţia proiectului The Office din Cluj-Napoca. În primăvara acestui an au intrat pe piaţa de logistică cu un parteneriat într-un proiect în Chitila.

    Tot în această primăvară, Adrian şi Dragoş Pavăl au creat fondul de investiţii Equiliant Capital, orientat spre investiţii în firme mici şi mijlocii (IMM-uri), care îşi propune ca într-un interval de 3-5 ani să investească aproximativ 60 de milioane de euro în circa 8-10 firme.


    Un televizor. Milioane de televizoare. Dan Ostahie, fondator al Altex

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second-hand din Elveţia, o activitate despre care spunea anterior că era „sport naţional pentru că televizoarele color nu existau, iar cele de la noi erau foarte scumpe.” A început cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, şi de acolo a construit o companie cu afaceri de 3,5 mld. lei şi peste 3.000 de angajaţi. Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%, iar al doilea a fost provocat de criza financiară care a lovit puternic în piaţa de electro-IT, un sector care abia în 2016 a reuşit să revină la valoarea de 2,5 mld. euro atinsă înainte de criză.

    În ciuda crizei şi a unei pieţe în suferinţă, Dan Ostahie a fost o prezenţă constantă în ultimii ani în topul celor mai mari companii antreprenoriale raportat la cifra de afaceri, iar brandurile create de el în zona de retail – Altex şi Media Galaxy – rămân printre cele mai puternice mărci construite în capitalism.


    Un top de 40 de miliarde de lei

    Notă: topul include doar entităţi fiscale aşa cum sunt ele înregistrate la Registrul Comerţului şi nu ia în calcul grupuri de firme dacă bilanţul lor nu este consolidat pe o singură companie. Clasamentul ia în calcul doar companiile şi nu include bănci sau companii de asigurări
    Sursa: Registrul Comerţului. Topul include companiile al căror bilanţ a ajuns la Registrul Comerţului până În
    15 iunie 2019 în baza unui acord cu Ministerul Finanţelor
    *nu era în top 20

    Cele mai mari 20 de companii antreprenoriale din România au avut în 2018 o cifră de afaceri cumulată de 40 de miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2017. Top 20 numără 50.000 de salariaţi şi un profit net de 1,6 mld. lei. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Top 20 cele mai mari companii antreprenoriale în 2018 (clasament realizat după cifra de afaceri pe entităţi fiscale)
    Care sunt cele mai mari firme controlate de antreprenori români după cifra de afaceri din 2018 şi cum arată bilanţurile lor financiare în ultimii trei ani.
     

  • REZULTATE EVALUARE 2019: Primele rezultate ale Evaluării Naţionale 2019 sunt afişate astăzi/ Când şi unde pot fi depuse contestaţiile

    Rezultate la EVALUARE NAŢIONALĂ 2019 pe judeţe. Rezultatele obţinute de elevi la CAPACITATE 2019 vor fi publicate de mediafax.ro şi evaluare.edu.ro.

    Potrivit datelor calendarului de examene elaborat de ministerul Educaţiei, marţi vor fi afişate primele rezultate ale Evaluării Naţionale 2019. Aceste rezultate sunt cele din etapa premergătoare depunerii contestaţiilor de către elevii clasei a VIII-a.

    Absolvenţii clasei a VIII-a pot contesta notele tot marţi, în intervalul orar 14:00-20:00. Acestea vor fi analizate în perioada 26-28 iunie, urmând ca sâmbătă, 29 iunie, să fie afişate rezultatele finale.

    Media obţinută la Evaluarea Naţională (EN VIII) este un criteriu esenţial pentru admiterea în învăţământul liceal.

    Evaluarea Naţională se desfăşoară, anual, într-o singură sesiune. Media generală obţinută în cadrul EN VIII are o pondere de 80% în calculul mediei pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a.

    În baza notei obţinute la evaluarea naţională, absolvenţii clasei a VIII-a îşi vor putea continua studiile în învăţământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toţi elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

    Coordonarea la nivel naţional a proiectării, organizării şi desfăşurării EN VIII, precum şi valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de Ministerul Educaţiei prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezultatele parţiale BEC referendum: Peste două milioane de români au votat “Da” la ambele întrebări

    Potrivit lui Marian Muhuleţ, la referendumul pe teme de justiţie, din 3.337.329 voturi centralizate, 2.702.719 au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, rezultând un procent de 80,9%.
     
    De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, din cele 3.256.241 voturi centralizate 2.642.172 au fost favorabile, rezultând un procent de 81,1%.
     
    La referendum, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” cu privire la întrebările:
     
    1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
     
    2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
     
  • Care sunt ultimele rezultate prezentate de BEC: Pe ce loc este PSD

    Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, luni, rezultatele parţiale centralizate până la 14.27, PNL obţinând un scor de 26,95% , PSD – 23,44% , iar Alianţa 2020 USR-PLUS a obţinut 20,08%.

    Rezultate oficiale parţiale BEC: PNL – 26,95% , PSD – 23,44% , USR-PLUS – 20,08%

    – în curs de actualizare –

  • Rezultate parţiale BEC: PNL – 26,23% , PSD -23,68% , USR-PLUS – 20,51%

    Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, luni, rezultatele parţiale centralizate până la ora 10.23, PNL obţinând un scor de 26,23% , PSD – 23,68% , iar Alianţa 2020 USR-PLUS a obţinut 20,51%. 

    Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a prezentat luni primele rezultate parţiale la alegerile europarlamentare din 26 mai.

    Astfel, potrivit datelor centralizate până la ora 10.23, PNL a obţinut 618.197 voturi (26,23%), PSD 558.234 voturi (23,68%), iar USR-PLUS a primit 483.493 voturi (20,51%).

    De asemenea, ProRomânia a obţinut 165.315 voturi (7,01%), PMP 130.906 voturi (5,55%), UDMR a primit 142.993 voturi (6,07%), iar ALDE a obţinut 100.005 voturi (4,24%)

    Potrivit lui Muhuleţ, la referendum, din 2.004.902 voturi centralizate, 1.625.321 au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, din cele 1.992.857 voturi centralizate 1.619.681 au fost favorabile.

  • Rezultatele provizorii după numărarea voturilor reprezentând 96.7% din total

    1. PNL – 26.80%
    2. PSD – 23.39%
    3. USR-PLUS – 21.39%
    4. PRO Romania – 6.61%
    5. PMP – 5.66%
    6. UDMR – 5.45%
    7. ALDE – 4.24%

    În cazul votului din străinătate, s-au numărat voturile reprezentând 49.17%%, rezultatele provizorii arătând un scor de 39.91% pentru Alianţa 2020 USR-PLUS, urmată de PNL – 31.89%, PMP – 10.50%, PSD – 3.39%, Pro Romania – 2.95%.

    Datele exit poll-ului realizat de institutul de sondare CURS- AVANGARDE arată că PSD a obţinut, la închiderea urnelor, un procent de 25,7% din voturi, tot 25,7% a obţinut PNL, fiind urmate de Alianţa USR- PLUS, cu 23,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro