Experimentul din orasul american Dubuque, pornit in urma cu mai
bine de un an, a fost probabil primul de acest gen si ar fi fost de
asteptat sa ramana cel putin o vreme si singurul. Conceptul de oras
inteligent a inceput insa sa prinda contur mai repede decat estimau
multi specialisti, iar seria de noi experimente care a urmat a
facut ca lista sa fie deja extinsa la peste 20 de orase in acest
moment, cu planuri sa se ajunga la cel putin 100 in urmatorii doi
ani. “Orase din toata lumea devin mai inteligente pe zi ce trece
prin infrastructura hardware si software pe care incep sa o
foloseasca”, spune David Bartlett, vicepresedintele diviziei
Industry Solutions a IBM.
In esenta, toata activitatea dintr-un oras poate fi gestionata
din spatele unui panou de comanda. Intreaga infrastructura fizica
trebuie conectata la tehnologii si solutii software care compun un
sistem informatic complex, capabil nu doar sa monitorizeze ce se
intampla in trafic, spre exemplu, sau cu retelele de utilitati, dar
si sa previna anumite situatii. Prin senzori, camere de luat vederi
sau alte dispozitive si aplicatii software sunt culese informatiile
ulterior supuse unui proces de analiza. Consumul de curent electric
ar putea fi astfel masurat mai precis, sistemul informatic ar putea
determina punctele din retea unde se face risipa si punctele unde
din anumite motive reteaua are probleme, iar, in eventualitatea
unei suprasolicitari, ar putea preveni o pana de curent.
La fel se intampla pentru toate utilitatile, pentru lucrarile de
constructii si reparatii de drumuri sau pentru starea traficului,
ambuteiajele putand fi astfel prevenite. Si nu numai atat, dar
autoritatile si alte institutii de stat ar putea avea de castigat.
Spitalele, spre exemplu, risipesc anual in lume resurse in valoare
de 750 mil. dolari (540 mil. euro) si pentru ca nu tin o evidenta
stricta a consumabilelor pierd cam 15-20% din ele, potrivit
specialistilor, costuri care pot fi reduse printr-un sistem
informatic.
In Washington D.C, unul dintre orasele de pe lista, primul pas a
fost implementarea unui sistem pentru reteaua de apa capabil sa
analizeze starea conductelor si sa prioritizeze in functie de
datele obtinute investitiile necesare pentru modernizarea
infrastructurii. Totodata, acelasi sistem urmareste si sa reduca
nivelul inundatiilor stradale atunci cand ploua, dar si tine in
permanenta evidenta echipelor de interventie si optimizeaza traseul
parcurs de acestea intr-o zi de lucru. Productivitatea creste
astfel cu aproximativ 20% si tot atat inseamna si economia de
combustibili, potrivit oficialilor District of Colombia Water and
Sewer Autority, care lucreaza la acest proiect impreuna cu
furnizorul de solutii IBM.
Si, nu in ultimul rand, pierderile generate de defectarea
apometrelor ar fi si ele diminuate odata ce sistemul determina din
timp, pe baza duratei de viata a unui astfel de dispozitiv, cand
trebuie reconditionat sau inlocuit. Orasul canadian Waterloo are
deja de ceva vreme un astfel de sistem prin care gestioneaza
consumul de apa a celor peste 120.000 de locuitori si analizeaza
informatii adunate din 33.000 de surse diferite, de la conducte si
pana la capace de canal. “Informatiile pot fi interpretate in
nenumarate feluri. Sistemul ajunge sa stie si cand faci dus, cat
timp dureaza si cata apa consumi”, explica Arun Hampapur,
directorul diviziei Business Analytics and Mathematical Sciences
din cadrul IBM.
Principiul de la baza unor asemenea orase este aplicat de mai
multa vreme la nivel mondial, dar la un nivel ceva mai restrans. In
ultimii ani, tot mai multe cladiri au fost dotate cu sisteme
informatice similare pentru gestionarea activitatii si
operatiunilor la nivel intern, devenind astfel caracterizate drept
inteligente. Anul acesta, investitiile totale in cladiri si orase
de acest gen sunt estimate sa atinga 3,9 miliarde de dolari (2,82
miliarde de euro), potrivit datelor companiei de cercetare de piata
IDC, cifra care va creste in urmatoarea perioada cu cel putin 25%
pe an. Practic, sume investite in principal de companiile
interesate sa eficientizeze consumul de resurse si activitatea din
cladirile de birouri in care isi desfasoara operatiunile sau de
autoritati si institutii publice care spera sa reduca din
cheltuieli la nivelul unui oras.
Aeroportul international din Amsterdam, spre exemplu, raspunde
zilnic de transportul a peste 40.000 de bagaje si se foloseste de
21 de kilometri de banda rulanta pentru a le duce de la pasageri la
cala avionului si invers. “Sistemul informatic monitorizeaza
fiecare valiza in parte, motiv pentru care incidentele precum
intarzierea au fost diminuate la mai putin de jumatate fata de anii
trecuti, iar costurile operationale cu aceasta bucatica sunt cu 40%
mai mici”, sustine Rob Holdrop, directorul de cercetare si
dezvoltare al aeroportului.
Leave a Reply