Declaratia, chiar daca facuta in toiul unei campanii electorale
interne in care fiecare vot conteaza si e tot mai greu de obtinut,
arata ca Germania nu va oferi in aceasta luna concesiile la care
sperau Grecia, pe de o parte, si Irlanda, pe de cealalta. Si,
pentru ca alegerile regionale din Germania vor tine pana la toamna,
e greu de crezut ca discursul de la Berlin se va mai relaxa in
urmatoarele luni. “Copiii teribili” ai eurozonei, Grecia si
Irlanda, sperau sa poata convinge oficialii germani sa sprijine o
relaxare a datoriilor pe care acestea le-au contractat anul trecut
– 110 miliarde de euro, respectiv 85 de miliarde de euro – ca sa
alunge vulturii pietelor financiare care-i asaltau cu dobanzi
impovaratoare.
Atena a cerut o extindere de la trei la sapte ani a scadentei
imprumutului contractat anul trecut (ceea ce inca ar mai putea fi
obtinut), dar si o rascumparare a imprumuturilor contractate deja
cu alti bani ai eurozonei, obtinuti din vanzarea de eurobonduri,
care sa scada astfel si mai mult povara datoriei care apasa pe
umerii grecilor, de circa 150% din PIB. La randul sau, coalitia
proaspat venita la putere in Irlanda s-a angajat electoral sa
obtina renegocierea pachetului de asistenta contractat anul trecut
pentru ca, nu-i asa, grecii n-au decat sa plateasca dobanda de 5,8%
la imprumut pentru ca au mintit cu privire la deficitul lor, dar
irlandezii de ce sa fie taxati la acelasi nivel doar pentru ca au
salvat bilanturile contabile ale unor banci? Pe de cealalta parte,
Comisia Europeana s-a angajat ca pana la sfarsitul acestei luni sa
vina cu un plan concret de sprijinire a altor state membre atacate
de pietele financiare, de vreme ce actualul cadru, Fondul European
de Stabilitate (EFSF), a cam ajuns la fundul sacului si nici
Portugalia, nici Spania si nici Italia nu se mai pot acomoda cu
dobanzile in crestere pe care le au de platit de fiecare data cand
ies pe pietele financiare.
Liderii europeni, grupati in cele doua mari familii ideologice
ce s-au intalnit vinerea trecuta la Helsinki (dreapta) si Atena
(stanga), sunt presati din toate partile sa-si creioneze rapid o
strategie pentru cele doua summit-uri de la 11 martie (cand se
intrunesc liderii eurozonei), respectiv din 24-25 martie, cand
Consiliul European ar trebui sa ia o decizie, prin consens,
referitoare la viitorul financiar si monetar al Europei. In
discutie vor fi si ideile pe care Franta si Germania le-au trantit
pe masa UE la inceputul lui februarie, referitoare la plafonarea
cresterilor salariale, nivelarea politicilor fiscale si a varstei
de pensionare in zona euro, totul impachetat sub forma unui pact de
competitivitate care a incins spiritele in familia europeana.
Singurul lucru aproape sigur este ca pachetul de salvare
financiara a zonei euro va fi extins de la 440 la 500 de miliarde
de euro, pentru a asigura Portugalia, care nu se stie cat mai
rezista, dar si Spania, daca bancile sale regionale – cajas – nu
vor reusi pana la toamna sa-si acopere cu provizioane imprumuturi
de 100 de miliarde de euro considerate potential toxice. Comisia
Europeana s-a aratat insa mai ingrijorata in aceste zile de soarta
Greciei care, desi s-a angajat sa-si reformeze cheltuielile
publice, se descurca tot mai greu cu colectarea impozitelor si
cresterea imprumuturilor neperformante, dar si cu flexibilizarea
pietii muncii, cel putin in cazul profesiilor liberale
(“farmacistul grec” devine tot mai mult etalonul impotentei
statului de a negocia cu o casta care-si dicteaza propriile
legi).
Potrivit unui think-tank de la Bruxelles, Grecia ar avea nevoie
de o crestere sustinuta de 8% pe termen mediu ca sa-si poata
permite sa ramburseze creditele accesate, nivel pe care majoritatea
analistilor il considera nerealizabil. Bomboana pe coliva
sperantelor Greciei si Irlandei a venit joia trecuta, cand
Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a
pronuntat ca un trasnet doua cuvinte la care aproape nimeni nu se
astepta: “vigilenta sporita”, sintagma care in jargonul financiar
semnaleaza ca BCE va creste dobanda pentru a tempera inflatia in
zona euro. Daca rostogolirea datoriilor pentru Grecia si Portugalia
era si pana acum anevoioasa, cu o dobanda de referinta a BCE
marita, misiunea va deveni cu adevarat dificila. Iar Grecia trebuie
sa iasa pe piete pe 8 martie ca sa stranga 1,44 miliarde de euro si
din nou pe 15 martie, iar a doua zi, Portugalia ar trebui sa se
imprumute si ea cu 750 de milioane – 1,25 miliarde de euro pentru a
rambursa imprumuturile ajunse deja la scadenta.
Leave a Reply