Tag: Watson

  • Tranzacţie la vârful pieţei de medicamente: americanii de la Watson cumpără Actavis, pentru 4 mld. euro

    Achiziţia va fi un avantaj pentru Watson în competiţia cu rivali precum Teva Pharmaceuticals şi Sandoz, divizie a Novartis. Sectorul medicamentelor generice a consemnat în ultimii ani un val de fuziuni şi achiziţii între companii, odată cu presiunile exercitate de guverne asupra industriei, constrânsă să comercializeze produse la preţuri cât mai mici. Astfel, condiţiile actuale din sectorul genericelor favorizează companiile mari, care pot produce la cele mai mici costuri. Watson va plăti 4,25 miliarde euro în cash pentru Actavis, iar acţionarii companiei elveţiene ar putea încasa plăţi estimate la 250 milioane euro dacă vor fi atinse anumite ţinte de performanţă pentru acest an.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Sherlock Holmes danseaza pe muzica lautareasca din 23 decembrie (GALERIE FOTO, VIDEO)

    In regia lui Guy Ritchie, “Sherlock Holmes 2: Jocul Umbrelor” il readuce Robert Downey Jr. in rolul celui mai faimos detectiv din lume, iar pe Jude Law in interpretarea formidabilului sau partener, Dr. Watson.

    Sherlock Holmes a fost intotdeauna cel mai destept om din incapere… pana acum. O noua minte criminala stralucita este in libertate – Profesorul Moriarty (Jared Harris) – si nu numai ca ii este egal lui Holmes ca intelect, dar capacitatea lui de a face rau, combinata cu lipsa constiintei ar putea sa ii confere un avantaj asupra renumitului detectiv.

    “Sherlock Holmes 2: Jocul Umbrelor” pe marile ecrane (GALERIE FOTO)

    Cand Printul Incoronat al Austriei este gasit mort, probele, asa cum le-a interpretat Inspectorul Lestrade (Eddie Marsan), duc spre sinucidere. Dar Sherlock Holmes deduce ca printul a fost victima unei crime – o crima care este doar o mica piesa dintr-un puzzle mult mai mare si mult mai monstruos, pus la cale de Profesorul Moriarty.

    Imbinand afacerile cu placerea, Holmes merge pe urmele indiciilor la un club secret al gentlemenilor, unde el si fratele lui, Mycroft Holmes (Stephen Fry) ciocnesc in cinstea ultimei nopti de burlac a lui Dr. Watson. Acolo Holmes o intalneste pe Sim (Noomi Rapace), o tiganca ghicitoare, care vede mai mult decat spune si a carei implicare fara voie in moartea printului o face urmatoarea victima a criminalului. Holmes reuseste, cu greu, sa ii salveze viata si, drept rasplata, ea accepta sa il ajute.

    “Sherlock Holmes 2: Jocul umbrelor” vine in premiera din 23 decembrie, in cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Baneasa, Glendale Studio (Bucuresti), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timisoara, Iasi, Pitesti, Targul Mures), Cityplex (Constanta, Tulcea, Brasov, Bucuresti), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Patria (Bucuresti si Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj) si Cinema Premiera (Ploiesti). Un film distribuit de MediaPro Distribution.

  • Om vs. masina. Cum au ajuns calculatoarele sa-si invinga creatorii

    Dupa prezentarea lui Watson, publicul emisiunii de cultura
    generala Jeopardy! s-a ridicat in picioare si a aplaudat minute in
    sir. “Exact cum ma asteptam”, spune Alex Trebek, realizatorul
    programului TV. “A fost o primire foarte calda si sunt sigur ca
    Watson ar fi apreciat aplauzele, insa nu poate sa auda si nici sa
    vada, deoarece primeste toate informatiile electronic.”

    Watson nu e un concurent in carne si oase, ci un
    supercalculator, creat special de compania IBM pentru Jeopardy!.
    Numit dupa fondatorul IBM, Thomas J. Watson si reprezentat in
    platoul emisiunii printr-un ecran, Watson este un computer
    sofisticat, la care o echipa a companiei a lucrat mai mult de patru
    ani. Are o memorie RAM de 15 TB si puterea de procesare a peste
    2.880 de calculatoare puternice, sustinuta de 90 de servere cu cate
    32 de procesoare 8-core fiecare dintr-un laborator IBM din New
    York.

    Watson a atras atentia presei si a cercetatorilor pentru ca
    reuseste sa adune fragmente de informatii pe care le combina si le
    transforma rapid in raspunsuri specifice, intr-un proces similar
    celui derulat in creierul uman. “Unii petrec o viata intreaga cu
    cercetarea si dezvoltarea inteligentei artificiale, dar rezultatele
    sunt modeste. Watson a demonstrat ca acest lucru este posibil
    remarcabil de repede”, a spus John E. Kelly III, vicepresedinte si
    director al diviziei de cercetare de la IBM.

    In timpul competitiei, supercalculatorul primea intrebarile
    digital si apoi afisa raspunsurile in fata celorlalti doi
    concurenti, considerati unii dintre cei mai buni – Ken Jennings si
    Brad Rutter -, la fel cum ar fi facut orice alt jucator. La
    sfarsitul concursului, Watson a adunat castiguri de 77.147 dolari,
    cu mult peste ceilalti doi participanti, care au castigat 21.600,
    respectiv 24.000 de dolari.
    “Jeopardy! a fost doar un test pentru Watson, care prin volumul
    urias de informatii pe care le proceseaza poate fi folosit in
    aproape orice industrie”, afirma Steve Mills, vicepresedinte al IBM
    Software. Spre exemplu, cu ajutorul lui Watson, doctorii pot afla
    in cateva minute intregul istoric medical al unui pacient, chiar
    daca documentele sunt raspandite la mai multe cabinete sau spitale
    de pe teritoriul SUA. Si, mai mult de atat, pot estima varii
    scenarii de evolutie a bolii unui pacient.

    In prezent, cercetatorii IBM lucreaza la adaptarea Watson in
    scopuri industriale si comerciale, dar Mills crede ca va dura ceva
    pana cand se va intampla aceasta, avand in vedere dimensiunile
    aparatului si costurile foarte mari de intretinere. “Investitia pe
    care noi am facut-o in acest computer nu si-o permit foarte multe
    companii”, a completat Mills. Avand in vedere ca un server IBM
    Power 750 costa 34.500 de dolari, costul unui Watson s-ar ridica la
    3 milioane de dolari.

    Nu este prima data cand IBM pune oamenii fata in fata cu
    calculatoarele. Lansarea lui Watson le-a amintit tuturor de Deep
    Blue, care in urma cu mai bine de un deceniu l-a invins la sah pe
    campionul mondial Garry Kasparov. Deep Blue a fost un supercomputer
    de mare putere dedicat exclusiv jocului de sah si care a sustinut
    in anii 1996 si 1997 doua meciuri, de cate 6 partide fiecare,
    impotriva lui Kasparov. Dupa meciul din 1996, cand Deep Blue a fost
    invins, calculatorul a fost imbunatatit masiv, iar la data de 11
    mai 1997 a incheiat cu o victorie cel de-al doilea turneu,
    invingandu-l pe campionul mondial dupa doua victorii, o infrangere
    si trei partide incheiate la egalitate. Atunci Kasparov a sugerat
    ca IBM ar fi trisat si a cerut revansa, insa compania a refuzat si
    a dezasamblat supercomputerul. Deep Blue putea atinge 11,48
    gigaflopi (miliarde de operatiuni pe secunda), putere care-i
    permitea sa calculeze 20 de mutari in avans pe tabla de sah.

  • Legatura dintre orasele viitorului si inteligenta artificiala

    Experimentul din orasul american Dubuque, pornit in urma cu mai
    bine de un an, a fost probabil primul de acest gen si ar fi fost de
    asteptat sa ramana cel putin o vreme si singurul. Conceptul de oras
    inteligent a inceput insa sa prinda contur mai repede decat estimau
    multi specialisti, iar seria de noi experimente care a urmat a
    facut ca lista sa fie deja extinsa la peste 20 de orase in acest
    moment, cu planuri sa se ajunga la cel putin 100 in urmatorii doi
    ani. “Orase din toata lumea devin mai inteligente pe zi ce trece
    prin infrastructura hardware si software pe care incep sa o
    foloseasca”, spune David Bartlett, vicepresedintele diviziei
    Industry Solutions a IBM.

    In esenta, toata activitatea dintr-un oras poate fi gestionata
    din spatele unui panou de comanda. Intreaga infrastructura fizica
    trebuie conectata la tehnologii si solutii software care compun un
    sistem informatic complex, capabil nu doar sa monitorizeze ce se
    intampla in trafic, spre exemplu, sau cu retelele de utilitati, dar
    si sa previna anumite situatii. Prin senzori, camere de luat vederi
    sau alte dispozitive si aplicatii software sunt culese informatiile
    ulterior supuse unui proces de analiza. Consumul de curent electric
    ar putea fi astfel masurat mai precis, sistemul informatic ar putea
    determina punctele din retea unde se face risipa si punctele unde
    din anumite motive reteaua are probleme, iar, in eventualitatea
    unei suprasolicitari, ar putea preveni o pana de curent.

    La fel se intampla pentru toate utilitatile, pentru lucrarile de
    constructii si reparatii de drumuri sau pentru starea traficului,
    ambuteiajele putand fi astfel prevenite. Si nu numai atat, dar
    autoritatile si alte institutii de stat ar putea avea de castigat.
    Spitalele, spre exemplu, risipesc anual in lume resurse in valoare
    de 750 mil. dolari (540 mil. euro) si pentru ca nu tin o evidenta
    stricta a consumabilelor pierd cam 15-20% din ele, potrivit
    specialistilor, costuri care pot fi reduse printr-un sistem
    informatic.

    In Washington D.C, unul dintre orasele de pe lista, primul pas a
    fost implementarea unui sistem pentru reteaua de apa capabil sa
    analizeze starea conductelor si sa prioritizeze in functie de
    datele obtinute investitiile necesare pentru modernizarea
    infrastructurii. Totodata, acelasi sistem urmareste si sa reduca
    nivelul inundatiilor stradale atunci cand ploua, dar si tine in
    permanenta evidenta echipelor de interventie si optimizeaza traseul
    parcurs de acestea intr-o zi de lucru. Productivitatea creste
    astfel cu aproximativ 20% si tot atat inseamna si economia de
    combustibili, potrivit oficialilor District of Colombia Water and
    Sewer Autority, care lucreaza la acest proiect impreuna cu
    furnizorul de solutii IBM.

    Si, nu in ultimul rand, pierderile generate de defectarea
    apometrelor ar fi si ele diminuate odata ce sistemul determina din
    timp, pe baza duratei de viata a unui astfel de dispozitiv, cand
    trebuie reconditionat sau inlocuit. Orasul canadian Waterloo are
    deja de ceva vreme un astfel de sistem prin care gestioneaza
    consumul de apa a celor peste 120.000 de locuitori si analizeaza
    informatii adunate din 33.000 de surse diferite, de la conducte si
    pana la capace de canal. “Informatiile pot fi interpretate in
    nenumarate feluri. Sistemul ajunge sa stie si cand faci dus, cat
    timp dureaza si cata apa consumi”, explica Arun Hampapur,
    directorul diviziei Business Analytics and Mathematical Sciences
    din cadrul IBM.

    Principiul de la baza unor asemenea orase este aplicat de mai
    multa vreme la nivel mondial, dar la un nivel ceva mai restrans. In
    ultimii ani, tot mai multe cladiri au fost dotate cu sisteme
    informatice similare pentru gestionarea activitatii si
    operatiunilor la nivel intern, devenind astfel caracterizate drept
    inteligente. Anul acesta, investitiile totale in cladiri si orase
    de acest gen sunt estimate sa atinga 3,9 miliarde de dolari (2,82
    miliarde de euro), potrivit datelor companiei de cercetare de piata
    IDC, cifra care va creste in urmatoarea perioada cu cel putin 25%
    pe an. Practic, sume investite in principal de companiile
    interesate sa eficientizeze consumul de resurse si activitatea din
    cladirile de birouri in care isi desfasoara operatiunile sau de
    autoritati si institutii publice care spera sa reduca din
    cheltuieli la nivelul unui oras.

    Aeroportul international din Amsterdam, spre exemplu, raspunde
    zilnic de transportul a peste 40.000 de bagaje si se foloseste de
    21 de kilometri de banda rulanta pentru a le duce de la pasageri la
    cala avionului si invers. “Sistemul informatic monitorizeaza
    fiecare valiza in parte, motiv pentru care incidentele precum
    intarzierea au fost diminuate la mai putin de jumatate fata de anii
    trecuti, iar costurile operationale cu aceasta bucatica sunt cu 40%
    mai mici”, sustine Rob Holdrop, directorul de cercetare si
    dezvoltare al aeroportului.

  • Om vs. Computer: Watson a castigat detasat batalia

    In total super calculatorul Watson a adunat castiguri de 77,147
    de dolari, cu mult peste ceilalti doi participanti care au luat
    21.600, respectiv 24.000 de dolari.
    Watson, calculatorul la care IBM a lucrat cativa ani are puterea de
    procesare a peste 2.800 de calculatoare puternice si este un pas
    important in eforturile de a face masinariile sa inteleaga limbajul
    uman.
    Calculatorul primeste indicii prin texte digitale si apoi le
    afiseaza in fata celorlalti doi concurenti de la “In Pericol!”, la
    fel cum ar fi facut orice alt jucator. Dupa ce a avut un inceput
    formidabil, Watson a intampinat si cateva piedici, insa pana la
    final a reusit sa ii depaseasca detasat pe ceilalti doi
    concurenti.

    Repartitia castigurilor in cele trei zile de concurs:

    Watson: Ziua 1-5.000 dolari; Ziua 2-35.734 dolari; Ziua 3-
    77.147 dolari;
    Jennings: Ziua 1-2.000 dolari;Ziua 2-4.800 dolari; Ziua 3-24.000
    dolari;
    Rutter: Ziua 1- 5.000 dolari; Ziua 2- 10.400 dolari; Ziua 3- 21,600
    dolari.

    Sursa foto: dailyfinance.com

  • Watson, calculatorul cu o cultura generala mai bogata ca a unui om – VIDEO

    Un supercomputer IBM a terminat o runda a concursului “In
    pericol!”(un fel de Vrei sa fii miliardar!) la egalitate cu unul
    din concurenti si cu 3.000 de dolari inaintea altuia, scrie
    Cnn.com.Watson, calculatorul la care IBM a lucrat cativa ani are
    puterea de procesare a peste 2.800 de calculatoare puternice si
    este un pas important in eforturile de a face masinariile sa
    inteleaga limbajul uman.

    La inceputul spectacolului, prezentatorul Alex Trebek a incercat
    sa explice originile Watson- IBM a avut ideea acestui show acum
    trei ani- si modul in care calculatorul lucreaza. Dupa introducerea
    calculatorului minune spectatorii au inceput sa aplaude. “Exact cum
    ma asteptam”, a spus prezentatorul. ” A fost o primire foarte calda
    si sunt sigur ca Watson ar fi apreciat aplauzele. Cu exceptia unui
    singur lucru: Watson nu poate nici sa auda si nici sa vada. Acesta
    primeste toate informatiile electronic”, a completat acesta. In
    plus acesta a adaugat faptul ca adevaratul Watson este de fapt un
    computer mult mai sofisticat, mai mare si mai greu decat cel care
    se gaseste in platoul emisiunii.

    Puterea calculatorului Watson, a fost depozitata intr-o cladire
    la un laborator IBM din New York.Calculatorul primeste indicii prin
    texte digitale si apoi le afiseaza in fata celorlalti doi
    concurenti de la “In Pericol!”, la fel cum ar fi facut orice alt
    jucator. Dupa ce a avut un inceput formidabil, Watson a intampinat
    si cateva piedici. Ramane de vazut pe ce loc va termina computerul
    la finalul concursului.


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate
    noutatile >>

    Sursa:
    CNN.COM