CAND SE VA DA DRUMUL LA CREDITAREA ECONOMIEI REALE?
Ca si anul trecut, bancile raspund ca respectiva creditare nu a
fost de fapt oprita niciodata, doar ca ea a ramas rezervata pentru
cei cu risc redus de nerambursare, respectiv multinationalele,
companiile private mari, cele de stat si autoritatile publice, in
timp ce segmentul IMM-urilor, desi explorat in continuare, a pus
cele mai mari probleme din punctul de vedere al creditelor
neperformante. Situatia se va mentine cel mai probabil si la anul,
judecand dupa estimarea lui Lucian Croitoru, consilier al
guvernatorului BNR, care a explicat ca este o cauzalitate gresita
aceea ca daca se reia creditarea, economia creste: “Bancile sunt
prin natura lor prociclice; este adevarata butada ca bancile iti
dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau atunci cand ploua” – cu
alte cuvinte, reluarea creditarii nu poate sa apara decat dupa ce
economia va fi iesit deja din recesiune. In aceeasi cheie trebuie
interpretate si declaratiile recente ale lui Dominic Bruynseels,
CEO al BCR, cea mai mare banca din Romania, care spunea ca “pentru
reluarea creditarii, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”,
referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de cererea
solvabila scazuta din economie. Este de asteptat, in schimb, sa
continue explorarea unui segment cu potential bun, respectiv
creditarea pentru obtinerea de fonduri europene; CEC a luat in 2010
un start puternic in acest sens, cu birouri de fonduri europene
deschise in majoritatea judetelor si cu o predilectie pentru
finantarea de proiecte in agricultura, unde ponderea creditelor
neperformante este aproape de zero, conform sefului CEC, Radu
Gratian Ghetea.
CE SANSE (MAI) ARE CREDITAREA DE CONSUM?
John Bell, seful de retail de la RBS Bank Romania, spunea recent ca
Romania ramane o tara a creditului de retail si ca el crede in
potentialul acestui segment – o afirmatie probabil surprinzatoare
pentru cine nu priveste la gradul inca scazut de bancarizare in
Romania si pentru cine n-a studiat interesul consumatorilor fata de
competitia in plina desfasurare intre ofertele de carduri cu
promotii ale bancilor, care atrag clientii fie cu bonusuri si
reduceri la cumparaturile in magazinele partenere, fie cu dobanzi
reduse ori zero la plata ratelor, fie cu returnarea unei parti din
cheltuieli. Cardul ramane in continuare un produs la ordinea zilei
in ciuda avertismentelor unor analisti ca pe baza lui ar putea avea
loc urmatoarea “bula” a creditarii de consum; e drept insa ca
bancile se protejeaza de astfel de consecinte, daca avem in vedere
ca majoritatea ofertelor cu adevarat importante pe acest segment
sunt adresate clientilor cu venituri peste medie. In plus, oamenii
din banci si asigurari sunt de acord ca orice semn de ameliorare
reala sau potentiala a puterii de cumparare va recanaliza imediat
resursele disponibile de bani de la economisire spre consum,
inclusiv spre consumul pe credit, intrerupt prea brutal si prea
recent de criza pentru ca mentalitatea oamenilor sa se fi
reorientat in mod fundamental spre un stil de viata prudent si
econom.
CE SE VA INTAMPLA CU CREDITELE NEPERFORMANTE?
Raportul grupului ungar OTP din noiembrie preciza ca ponderea
creditelor neperformante creste la nivelul intregului sistem bancar
din Romania, singura tara din Est pentru care grupul considera ca
perspectiva economica s-a inrautatit, si ca “nu este de asteptat
nicio imbunatatire inainte de a doua jumatate a anului viitor”.
Agentia de rating Fitch, intr-un raport publicat luna trecuta,
aprecia ca volumul creditelor neperformante va creste in Romania
pana la jumatatea lui 2011, dupa care ar putea incepe sa scada, cu
mentiunea insa ca orice depreciere mare sau de durata a leului ar
influenta negativ aceasta evolutie. Fitch afirma ca imprumuturile
indoielnice si clasificate ca pierderi au ajuns deja la 20,2% din
totalul creditelor la sfarsitul lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul
lui 2008, iar ponderea celor in valuta este de 63%, de unde si
sensibilitatea la eventuale miscari ale cursului valutar. Expertii
agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor din
Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de rate
acceptabile ale solvabilitatii”, precum si ca lichiditatea din
sistem este confortabila, ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate
financiara “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
activelor. In aceste conditii, lupta pentru atragerea clientilor
care vor dori sa-si refinanteze creditele va defini anul 2011 din
punctul de vedere al concurentei intre banci atat in segmentul
companiilor (in special al IMM-urilor), cat si al clientilor
persoane fizice.
VOM AVEA LA FEL DE MULTE BANCI CA SI PANA ACUM?
In conditiile in care cererea solvabila de credite s-a redus
continuu pe parcursul ultimilor doi ani, bancile au renuntat la
planurile de extindere, au inchis din sucursale si au redus schema
de personal, insa pe piata raman in continuare o serie de banci
mici cu activitate redusa, care rezista fie prin specializari ale
serviciilor, fie prin vointa grupurilor-mama care isi mentin aici
capete de pod in asteptarea unei reluari a cresterii economice.
Daca ele vor face obiectul unor vanzari de catre grupurile-mama e
greu de spus, avand in vedere cat de imprevizibila e situatia
financiara din zona euro. Operatiuni de vanzare nu sunt insa
excluse nici pentru bancile de talie mai mare, atata vreme cat
situatia particulara a grupurilor-mama o va cere. Pe parcursul
anului trecut s-a vorbit pe rand despre o cumparare de catre
Piraeus Bank a pachetului majoritar al ATE Bank, de cumpararea
filialelor grecesti ale bancilor elene de catre cele din Romania
ori de fuziuni intre Eurobank si Alpha sau Piraeus si Marfin; in
functie de evolutia economiei grecesti, speculatii similare vor
continua, cu sau fara finalizare printr-o tranzactie. Mai certa
este vanzarea de catre grupul austriac Volksbank a operatiunilor
sale din Europa de Est, inclusiv din Romania, un cumparator
potential fiind Sberbank din Rusia, conform presei austriece. De
altfel, un factor de care va trebui tinut cont in 2011 va fi
interesul bancilor din tari ca Rusia, Turcia, China sau America
Latina fata de pietele din Europa de Est, un prim nume pronuntat in
legatura cu Romania fiind cel al bancii turcesti Isbank.
VA CRESTE NUMARUL ASIGURARILOR REZILIATE?
In 2009 si, partial, in 2010, asiguratorii au simtit din plin ce
inseamna scaderea puterii de cumparare si a increderii publicului
in institutiile financiare. Multi clienti s-au grabit sa-si
rezilieze contractele de asigurare, chiar daca, de cele mai multe
ori, banii pe care i-au primit echivalau cu o suma mai mica decat
totalul contributiilor platite lunar sau anual pana atunci. A doua
jumatate a anului 2010 i-a mai linistit pe asiguratori – rata
rezilierilor a scazut, iar pe unele clase de asigurari, vanzarile
noi chiar au inceput sa creasca. Acestia estimeaza ca tendinta va
fi aceeasi si pentru 2011, cand numarul contractelor rascumparate
va scadea semnificativ. Mai mult, sefii din asigurari spun ca 2011
va fi anul in care si segmentul contractelor de grup isi va reveni.
Au deja semnale de la angajatorii care vor sa readuca asigurarile
in pachetele de beneficii extrasalariale.
CATE LOCUINTE VOR FI ASIGURATE OBLIGATORIU PANA LA SFARSITUL
ANULUI?
Proiectul introducerii asigurarilor obligatorii de locuinte a fost
inca de la inceput foarte controversat si, desi valoarea primelor a
fost stabilita la un nivel accesibil pentru toata lumea, din cele
peste opt milioane de locuinte, mai putin de 100.000 au fost
asigurate. Reprezentantii Pool-ului de Asigurare Impotriva
Dezastrelor Naturale (PAID) spun ca pentru atingerea obiectivelor
ar trebui sa se ajunga la un ritm de 4.000 de polite emise pe zi,
de aproape patru ori mai mult decat in prezent. Totusi, daca si in
2011 se va pastra acelasi ritm in ceea ce priveste incheierea de
polite obligatorii, atunci anul acesta se va incheia cu mai putin
de 300.000 de locuinte asigurate, adica mai putin de 5% din totalul
locuintelor pentru care trebuie facuta o astfel de polita.
CARE VOR FI CELE MAI VANDUTE ASIGURARI IN 2011?
Singurul segment care in 2011 nu a fost deloc afectat de scaderea
puterii de cumparare a fost cel al planurilor financiare pentru
copii. Asiguratorii mizeaza pe acelasi segment si pentru anul 2011
si estimeaza ca vor avea cresteri ale vanzarilor. In acelasi timp,
este asteptata o evolutie si pentru asigurarile medicale atat din
vanzarile pentru clienti individuali, cat si din cele pentru
companii. Pe de alta parte, nu la fel de optimiste sunt
previziunile in ceea ce priveste vanzarea de asigurari CASCO. Multi
dintre clientii vechi aleg sa nu reinnoiasca politele existente,
iar clientii noi se lasa asteptati, de vreme ce nici vanzarile de
masini nu par sa-si revina.
Leave a Reply