BusinessMagazin

Tag: dileme 2011

  • Dilemele lui 2011 – Vom da mai putini bani pe avocati?

    CARE SUNT TIPURILE DE SERVICII CARE VOR DOMINA IN PIATA
    AVOCATURII IN VIITORUL APROPIAT?
    Odata ce asteptarile cumparatorilor si vanzatorilor s-au distantat
    (pe fondul crizei), numarul de fuziuni si achizitii s-a redus
    drastic. Teren a castigat in activitatea caselor de avocatura, in
    acest context, activitatea din litigii. Ion Nestor, partener
    coordonator in cadrul NNDKP, se asteapta ca in continuare
    serviciile de asistenta juridica in materie litigioasa (avocatura
    de bara si arbitraj) sa domine. De asemenea, procesele legate de
    procedurile de insolventa vor continua sa ocupe un loc important.
    Principala cauza este ca economia nu se va redresa in suficienta
    masura incat serviciile de consultanta juridica in materie de
    business sa reocupe pozitia centrala pe care au ocupat-o in trecut,
    motiveaza Nestor. Pe de alta parte, “perioada pe care o traversam
    va continua sa fie o mare generatoare de situatii conflictuale, ce
    vor necesita interventia instantelor de judecata sau a
    arbitrilor”.

    CU CAT AR PUTEA CRESTE PIATA DE CONSULTANTA IN EVALUARE?
    “Pentru 2011 cred ca putem asista la o crestere de 5-10%, in
    conditiile in care economia isi revine in semestrul doi al anului”,
    spune Adrian Crivii, cel care a fondat in urma cu 20 de ani Darian,
    cea mai mare firma de evaluare independenta in prezent. In ultimii
    doi ani piata de consultanta in evaluare s-a plasat la un nivel de
    circa 25 de milioane de euro, in scadere fata de varful inregistrat
    in 2008 (28-30 de milioane de euro). Crivii se asteapta ca in 2011
    sa domine in lista de servicii oferite clientilor evaluarea
    garantiilor pentru finantarea corporatiilor si cele de raportare
    financiara, respectiv pentru cresterea transparentei in situatiile
    financiare. “Nu va fi de neglijat nici evaluarea portofoliilor de
    active ce stau in spatele creditelor neperformante”, completeaza
    fondatorul Darian. La capitolul tranzactiilor, Crivii nu se
    asteapta la un an spectaculos, pentru ca vor predomina “achizitii
    de companii in dificultate si se vor inregistra mai multe falimente
    si insolvente ale firmelor”. Probleme vor avea in special
    intreprinderile mici si mijlocii si firmele din imobiliare, care nu
    au rezistat crizei prelungite. “Efectul pozitiv este ca vor ramane
    pe piata actori mai puternici, iar economia are mai multe sanse de
    insanatosire”, completeaza Crivii.

    VOR MAI SCADEA TARIFELE AVOCATILOR?
    In ultimii doi ani piata avocaturii a scazut ca urmare a
    problemelor cu care s-au confruntat economia si companiile
    deopotriva. Estimarile referioare la 2010 se refera la o scadere cu
    10-15% a veniturilor fata de anul precendent. Ca urmare, unele case
    de avocatura si-au pliat oferta pe noul tip de cerere si au redus
    onorariile, in unele cazuri cu pana la 40%. Cu toate aceste,
    primele sase luni din 2011 s-ar putea dovedi si mai dificile decat
    ultimii doi ani pentru piata avocaturii. Ca urmare, nivelul
    onorariilor ar putea sa mai scada cu inca 10%, conform unor surse
    din piata.

    CARE SUNT PRINCIPALELE TENDINTE DIN PIATA DE CONSULTANTA?
    In toate sferele consultantei – de la cercetare de piata, servicii
    de avocatura si pana la firme de branding – au devenit extrem de
    vizibile diferentele intre tipurile de servicii cerute de clienti
    fata de perioada de boom economic. In avocatura primeaza acum
    litigiile; in cercetare clientii prefera sa afle informatii de alta
    natura decat in trecut; in branding au predominat mai degraba
    relansarile de produse decat punerea pe piata de noutati. Un lucru
    este cert insa: tarifele platite au scazut, iar consultantii au
    fost nevoiti sa-si adapteze oferta la asteptarile nou create. Şi
    cel putin pentru urmatoarele sase luni fagasul acestor tendinte
    ramane neschimbat.

    CE VA ADUCE 2011 PE PIATA DE AVOCATURA?
    Anul care tocmai a inceput ar trebui “in mod normal sa aduca o
    stabilizare la nivel macroeconomic, urmata de o usoara inversare de
    «trend», in sens pozitiv, cel mai probabil in partea a doua a
    anului”, spune Ion Nestor, care a fondat si conduce de 20 de ani
    NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kinston Petersen). El completeaza ca
    daca aceasta asteptare se va materializa, “putem spera intr-o
    ajustare pozitiva a pietei avocaturii de business, cu multiplicarea
    proiectelor din domenii precum infrastructura, fuziuni si achizitii
    si financiar-bancar. Avocatura de afaceri ruleaza anual circa 200
    de milioane de euro, dintre care primele 20-30 de firme si-au
    adjudecat aproximativ 80-90% din venituri.

  • Dilemele lui 2011 – Cate spitale se vor inchide? Ce medicamente isi vor cumpara bolnavii?

    CAT TEREN VOR MAI CASTIGA GENERICELE?
    Schimbarea mecanismului de compensare a medicamentelor din vara si
    toamna anului 2010 a adus una din cele mai consistente modificari
    din piata farmaceutica a ultimilor ani. Modificarile sistemului au
    venit ca urmare a faptului ca sumele alocate doctoriilor (circa o
    sesime din bugetul sanatatii) s-au diminuat considerabil. Şi cat
    timp, in valoare, din patru medicamente vandute, trei erau
    originale (mai scumpe) si doar unul generic (iesit de sub patent,
    deci mai ieftin), CNAS a vrut sa puna punct consumului nejustificat
    de produse cu pret ridicat. Datele pentru a doua parte a anului
    2010 ale companiilor de cercetare remarca o crestere a vanzarilor
    de generice, iar volumele de medicamente au urcat cu 10%, fapt care
    atesta marirea gradului de acces al pacientilor la tratament. Insa
    cat timp cele mai recente schimbari au avut loc in toamna, efectele
    se vor vedea abia in 2011.


    Incurajarea utilizarii medicamentelor generice a condus la
    cresterea cu 2% a cotei de piata a acestora in perioada
    iulie-decembrie 2010. In aceeasi perioada, economiile care s-au
    realizat la bugetul CNAS prin incurajarea prescrierii, recomandarii
    si utilizarii de medicamente generice au totalizat 250 milioane de
    lei, potrivit datelor furnizate de Asociatia Producatorilor de
    Medicamente Generice din Romania.
    Vom vedea daca un simplu mecanism birocratic va incuraja consumul
    de medicamente ieftine. Fireste, si medicii vor avea o contributie
    in schimbarea medicamentelor prescrise, insa introducerea de
    plafoane la fiecare medic prescriptor poate duce la uitarea
    vechilor obiceiuri. Intre timp, piata medicamentelor raporteaza
    cresteri spectaculoase de peste 20% dupa trimestrul al treilea din
    2010, in mare parte din pricina valorilor ridicate a tratamentelor
    decontate in prima parte a anului.


    VOR REUSI AUTORITATILE SA INCHIDA 200 DE SPITALE? CUM SE VA
    REDUCE NUMARUL DE INTERNARI CU 10%? CE SE INTAMPLA CU SISTEMUL DE
    SANATATE?
    “Ministerul Sanatatii trebuie sa inchida 200 de spitale mici, fara
    dotare, in care omul nu are nicio sansa aproape. I se da doar
    primul ajutor oricum acum si este trimis la Bucuresti cu o
    salvare.” Declaratia presedintelui Traian Basescu prevestea decizia
    Guvernului de a da startul inchiderii spitalelor cu randament
    redus. Desigur, inchiderea unor unitati medicale e o tema
    vehiculata de ani buni, iar pierderea capitalului electoral pentru
    politicienii din zonele afectate a fost unul dintre principalele
    obstacole in calea modernizarii sistemului. Desi presedintele
    Basescu vede procesul de inchidere a spitalelor ca o transformare a
    lor in azile pentru batrani si in crese, in functie de necesitatile
    sociale ale zonei, e greu de crezut ca nevoia de astfel de spatii
    va fi atat de ridicata in toate regiunile unde se vor inchide
    unitati. De asemenea, numarul internarilor va fi redus cu zece la
    suta incepand cu 2011, potrivit noului contract cadru privind
    acordarea asistentei medicale pentru urmatorii doi ani si a
    Planului National de Paturi elaborat de Ministerul Sanatatii. Cat
    timp 200 de spitale dintre cele circa 470 se vor inchide, ar trebui
    ca si numarul de internari sa scada considerabil.


    Deocamdata, cele peste 80 de milioane de euro cheltuite pe
    Sistemul Informatic Unic Integrat nu si-au aratat inca roadele.
    Finalizarea SIUI si introducerea cardurilor de sanatate pentru
    bolnavi din vara acestul an ar trebui sa faca lumina intr-un sistem
    profund birocratizat si prea putin transparent in ce priveste
    folosirea banului public.

    MAI E LOC DE CRESTERE IN ZONA CLINICILOR MEDICALE PRIVATE? CAND
    VA FUNCTIONA SISTEMUL PRIVAT DE ASIGURARI?
    Piata serviciilor medicale private a crescut in 2010 cu doua cifre.
    Valoarea de 400 de milioane de euro si cresterile de 10-20% de la
    an la an ilustreaza nevoia de servicii de calitate in conditiile
    unui sistem public deficitar lipsit de aparatura medicala si
    infrastructura modernizata. Anul 2010 a confirmat capacitatea de
    dezvoltare a industriei, marcand tranzactii si investitii de zeci
    de milioane de euro prin intrarea in afaceri a unor fonduri de
    investitii sau fuziuni intre clinici. Cei mai mari operatori
    MedLife, Centrul Medical Unirea, Medicover, Sanador si Gral Medical
    au anuntat deschideri de spitale si laboratoare in Capitala si de
    noi clinici in alte orase ale tarii.

    Se intampla in contextul in care finantarea sanatatii se face
    intr-o masura disproportionat de mare de la bugetul public, ceea ce
    limiteaza drastic posibilitatea cresterii finantarii in acest
    sector, dupa cum se arata in cel mai recent raport al Societatii
    Academice Romane. Datele Eurostat indica faptul ca la nivelul
    anului 2008 cofinantarea sistemului de sanatate se situa la 24% in
    statele UE, fata de 18% in Romania. Diferenta ar trebui sa provina
    tocmai din cresterea contributiei sistemului privat, lucru care ar
    duce si la rezolvarea partiala a problemelor structurale existente
    in sistemul public de sanatate.
    O parte din bani va veni tot din buzunarul pacientului deoarece
    2011 este anul startului coplatii in sistemul sanitar, ceea ce va
    contribui la o diminuare a decalajului existent intre veniturile si
    cheltuielile sistemului public de sanatate, dupa cum spun membrii
    Societatii Academice Romane. E discutabil daca va fi sau nu asa,
    dar cert e ca mai mult decat orice, introducerea coplatii va induce
    in constiinta pacientilor ca sanatatea costa si ca fiecare serviciu
    medical implica si costurile aferente. Potrivit raportului SAR, a
    doua sursa potentiala de fonduri – sistemul privat de asigurari –
    este actualmente insuficient exploatat, iar in anumite privinte
    chiar descurajat sa participe.

  • Dilemele lui 2011 – Va creste bursa? Cat succes va avea listarea Fondului Proprietatea?

    CINE INTRA IN RING?
    Atragerea companiilor dintr-un anume sector de activitate este o
    modalitate noua a bursei de a-si spori rulajele, iar sectorul
    constructiilor este primul vizat, propunandu-le acestora o
    alternativa la finantare. La Bursa sunt listate acum in jur de 100
    de companii din sectorul constructiilor, cea mai mare parte pe
    piata RASDAQ, fiind putin lichide; totusi, niciuna dintre cele mai
    mari zece companii de constructii nu este listata la bursa.


    BANI ALBI LA VREMURI NEGRE?
    Achizitiile nete ale strainilor pe Bursa au ajuns anul trecut la
    peste 84 de milioane de euro, aproape dublu fata de 2009, dar mult
    sub valorile din 2006 sau 2007. Valoarea a fost influentata de
    tranzactiile facute de KazMunaiGaz care au cumparat actiuni
    Rompetrol de 58 de milioane de euro. Primul trimestru al anului ar
    putea aduce o doza de optimism pe piata, spun brokerii, optimism
    iscat de sezonalitatea favorabila, de datele macro comunicate la
    nivel international, de perceptia ceva mai buna asupra situatiei
    Romaniei si chiar de listarea Fondului Proprietatea.


    VA AVEA SUCCES LISTAREA FONDULUI PROPRIETATEA?
    Anul trecut, Fondul Proprietatea s-a dovedit o afacere profitabila
    mai ales pentru cei care au castigat de pe urma nenumaratelor
    amanari ale listarii si au cumparat actiuni la preturi de pana la
    10% din valoarea nominala, desi a fost infiintat pentru a despagubi
    victimele regimului comunist ale caror proprietati au fost
    confiscate. Aducerea Fondului la cota Bursei va creste lichiditatea
    actiunilor, va imbunatati profilul acestuia si va atrage interesul
    investitorilor internationali pe piata romaneasca in general, dupa
    cum apreciaza Greg Konieczny, managerul de portofoliu al Fondului
    Proprietatea.

    Ramane de vazut in ce masura asteptarile optimiste ale
    investitorilor si ale intregii piete romanesti de capital, ca
    incepand din 25 ianuarie 2011, data listarii Fondului, va fi
    rescrisa istoria bursei de la Bucuresti, se vor concretiza. Un rol
    important il vor juca si listarile unor pachete de actiuni ale
    statului din marile companii nationale, asa cum insusi presedintele
    Traian Basescu a promis la aniversarea de 15 ani a Bursei de Valori
    Bucuresti. Se vorbea atunci despre tranzactionarea pe bursa a
    actiunilor Romgaz, Petrom, Transgaz sau Transelectrica.

    Un impact mai mic sau mai mare se va inregistra astfel si asupra
    lichiditatii BVB, un minus pentru Bursa de la Bucuresti in 2010,
    cat timp listarile nu au reusit sa stimuleze apetitul de
    tranzactionare al investitorilor.

    ANUL IMPACARII INTRE BUCURESTI SI SIBIU?
    Listarea pe platformele proprii a celor doua piete de capital, cea
    din Bucuresti si cea de la Sibiu, a reprezentat anul trecut un
    posibil prim pas catre o fuziune intre cei doi operatori bursieri
    locali. Cele doua burse au inregistrat modificari semnificative in
    structura actionariatului anul trecut prin intrarea SIF-urilor, dar
    si vanzari de actiuni detinute de unele dintre casele de brokeraj
    care s-au opus in 2006 fuziunii. In plus, valoarea reala a celor
    doua burse nu mai este obiect de controverse, fiind certificata
    acum de preturile de pe piata. O eventuala fuziune ar putea ajuta
    cele doua piete sa faca fata mai bine concurentei din ce in ce mai
    puternice din partea pietelor externe, pe care tot mai multi dintre
    investitorii locali si-au mutat tranzactiile in ultimii ani.

  • Dilemele lui 2011 – Va cuceri Dacia Europa? Se vor reduce importurile de masini second-hand?

    de Bogdan Alecu si Razvan Muresan

    VA STOPA NOUA TAXA DE POLUARE AVALANSA IMPORTURILOR
    SECOND-HAND?

    Din 2007 si pana la finele anului trecut in Romania s-au
    importat aproape 800.000 de masini la mana a doua, potrivit
    statisticilor Directiei Regim Permise si Inmatriculare a
    Vehiculelor. Importurile acestora, avantajate intr-o oarecare
    masura de taxa de poluare care scadea pe masura vechimii
    automobilelor, sunt asteptate sa se reduca semnificativ, oferind
    alaturi de programul “Rabla” un avantaj suplimentar dealerilor de
    masini noi. 2011 va scoate din buzunarul viitorilor proprietari de
    autoturisme in medie cu jumatate mai multe taxe fata de nivelul
    actual sau chiar dublu sau aproape triplu pentru vehiculele cele
    mai poluante. Taxa va fi stabilita in functie de vechimea masinii,
    capacitatea cilindrica si gradul de poluare. Cea mai mare valoare a
    taxei de poluare pentru anul 2011 va fi de 30.432 euro, pentru
    inmatricularea unei masini non-euro cu motor de 3.200 de centimetri
    cubi, veche de 20 de ani. Dat fiind ca statul bulgar permite
    inmatricularea la preturi de cateva ori mai mici, eficienta
    introducerii noii taxe poate fi pusa la indoiala, ce-i drept daca
    ne referim la romanii din sudul tarii care vor sa-si schimbe
    masina. In cazul relansarii sistemului de casare a rablelor,
    promisiune a Ministerului Mediului de la finele anului trecut,
    sosele ar putea fi golite de Daciile vechi de 20-30 de ani.

    VA AJUNGE DACIA LA O PRODUCTIE DE 350.000 DE MASINI?

    In 2010, uzina de la Mioveni Automobile Dacia a asamblat peste
    340.000 de autovehicule, volum care reprezinta maximul istoric
    atins de constructorul autohton, in conditiile in care majoritatea
    producatorilor auto europeni si-au restrans activitatea anul
    trecut. Anul 2011 este unul in care Dacia nu va mai lansa niciun
    model nou, ci doar va extinde gama Duster cu o noua versiune care
    va intra in productie in Rusia si ulterior va fi exportata din
    Romania si in Marea Britanie din 2012. Daca de la inceputul anului
    productia Duster a fost pentru a patra oara majorata pentru a face
    fata exporturilor, cea a lui Sandero a scazut la aproape jumatate.
    Daca Dacia va ajunge la peste 300.000 de unitati, dintre acestea
    peste 150.000 vor fi SUV-uri.

    INCEPE FORD PRODUCTIA DE AUTOTURISME LA CRAIOVA?

    Programata initial pentru 2010, productia modelului de clasa
    mica al constructorului american, cunoscut sub numele de B-Max este
    programata pentru finele acestui an, potrivit oficialilor
    companiei. Pariul viitorului model reprezinta cresterea productiei
    uzinei de la Craiova de la 10.000 de unitati anul trecut la aproape
    300.000 de unitati in 2013, an in care va fi finalizata investitia
    de 675 mil. euro in modernizarea uzinei de la Craiova.

  • Dilemele lui 2011 – Cat de importante sunt promotiile? Cat se va mai scumpi mancarea?

    VOR DESCHIDE CUMPARATORII MAI LARG BAIERILE PUNGII SAU,
    DIMPOTRIVA, VOR FI SI MAI “ZGARCITI” IN MAGAZINE?
    Cheltuielile vor continua sa scada, ca urmare a gradului de
    prudenta din ce in ce mai accentuat. Tot mai multi clienti intra in
    magazine cu listele de cumparaturi facute si fenomenul va fi din ce
    in ce mai vizibil si anul viitor, ca urmare a incertitudinii fata
    de veniturile caminelor. “Cumparatorii vor fi si mai stricti ca
    pana acum, incercand sa optimizeze pe cat posibil sumele cheltuite
    in magazine”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. Prin urmare,
    produsele alimentare vor ramane in continuare principala
    cheltuiala, iar grija pentru cosul zilnic, cu bunuri de larg consum
    se va accentua. Moga spune ca se asteapta ca si in Romania sa apara
    o tendinta de consum care se manifesta deja pe pietele vestice,
    anume “preferinta pentru cumpararea unor produse mai durabile”, in
    paralel cu tendinta existenta de crestere a interesului pentru
    produsele ieftine. Este vorba mai cu seama de bunuri de folosinta
    indelungata – precum mobila si aparatura electrocasnica – dar
    fenomenul se va regasi in unele cazuri si pe segmentul de
    imbracaminte si incaltaminte. “Chiar daca va aparea preferinta
    pentru produse de calitate mai buna, de pe un segment de pret
    superior, valoarea vanzarilor ca total va scadea”, apreciaza
    Moga.

    CAT DE IMPORTANTE MAI SUNT PROMOTIILE?
    Pe fondul chibzuielii tot mai mari a cumparatorului si a luptei tot
    mai ascutite dintre comercianti, promotiile castiga tot mai mult
    teren. “In Romania ultimilor ani cred ca aproape toata populatia
    cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, spunea recent Robert
    Redeleanu, director general Scandia, firma care produce conserve.
    Ba mai mult, promotiile au ajuns sa fie un factor de crestere (sau
    cel putin de mentinere) a vanzarilor. “Cred ca este naiv ca cineva
    sa-si imagineze ca fara oferte si fara promotii in comert poti
    rezista in ziua de azi”, spunea recent Marius Melesteu, general
    manager al Strauss Romania, companie care produce marca de cafea
    Doncafé.

    CAT DE DINAMICI VOR FI COMERCIANTII IN PRIVINTA
    INVESTITIILOR?
    In privinta investitiilor, “nu exista un moment mai bun decat acum
    pentru extindere”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. El nu se
    asteapta la nou-veniti care sa porneasca afacerile in Romania prin
    investitii de la zero, ci mai degraba prin preluari. In ce ii
    priveste insa pe actorii deja prezenti, “ma astept ca marile retele
    care dispun de lichiditati sa se extinda”, spune Moga. In opinia
    lui, toate planurile de investitii anuntate anterior de
    comercianti, ba chiar si cele amanate, vor prinde contur anul
    viitor. Argumente in favoarea acestei decizii sunt costurile mai
    mici pentru toate componentele unui buget de investitii – de la
    pretul terenurilor si al chiriilor, al constructiilor, al fortei de
    munca. Moga se asteapta ca operatorii de retele de discount, dar si
    magazinele de proximitate sa se mentina in continuare cei mai vioi
    la capitolul investitiilor. Spatiile de proximitate au luat in 2010
    un contur foarte clar definit, odata cu investitiile masive (cu un
    buget de 200 de milioane de euro pana la sfarsitul lui 2011) ale
    lui Dinu Patriciu in lantul Mic.ro.

    CUM VOR EVOLUA PRETURILE LA RAFT?
    Este de asteptat ca preturile produselor alimentare sa creasca,
    influentate de factori variati, intre care se numara cresterea
    costurilor cu utilitatile, transportul, ineficienta lantului de
    furnizare producator primar – procesator – logistica – magazin. In
    plus, un cuvant de spus va avea si evolutia cursului euro/leu fata
    de 2010 in cazul importurilor.

    Raul Ciurtin, presedinte al producatorului de lactate Albalact,
    spunea recent ca in 2009 marjele de profit ale industriei s-au
    redus abrupt din pricina cresterii preturilor la materia prima.
    Costurile insa nu au fost transferate in pretul la raft, pentru ca
    in randul producatorilor se da o lupta puternica pentru atragerea
    si fidelizarea cumparatorilor. Situatia se regaseste in mai toate
    zonele din sfera bunurilor de larg consum, cumparatorii fiind
    obisnuiti sa regaseasca – si cei mai multi sa aleaga in functie de
    – promotii.

  • Dilemele lui 2011 – Cat succes va avea restructurarea sistemului energetic?

    VOR REUSI COMPLEXURILE ENERGETICE SA ISI FACA INVESTITIILE DE
    MEDIU SAU VOR FI PRIVATIZATE MAI MULT SAU MAI PUTIN FORTAT?
    Mai multe voci din domeniul energiei avertizeaza de mai multi ani
    asupra faptului ca obligativitatea investirii a peste 2 miliarde de
    euro in echipamente pentru protectia mediului va crea serioase
    probleme complexurilor energetice din Oltenia in 2012, atunci cand
    este termenul limita pentru efectuarea acestor investitii. 2012
    este termenul limita la care Romania nu mai poate tergiversa
    problemele de poluare industriala si anul in care companiile
    poluatoare nu vor mai primi certificate gratuite de carbon, ci va
    trebui sa le cumpere. George Brailoiu, proprietarul KDF (lider pe
    piata locala a tranzactiilor cu certificate de carbon), crede ca
    multe companii de stat din domeniul energiei se vor vedea puse in
    situatia de a nu a mai putea produce energie din cauza ca nu au
    bani pentru a-si lua certificate: “Eu cred ca in acel moment,
    2012-2013, vor aparea investitori gata sa preia aceste probleme –
    cum ar fi companiile straine de distributie de energie prezente in
    Romania, care cunosc bine piata si au interese”. Constantin
    Balasoiu, directorul general al Complexului Energetic Craiova si
    viitorul director al grupului energetic Electra, spune ca cel putin
    complexul pe care il conduce va trece cu bine de acest prag
    deoarece va bifa cea mai mare parte a investitiilor solicitate.
    Prima astfel de investitie va fi acordarea unui proiect de
    desulfurare in valoare de 96,4 milioane euro, proiect care a
    demarat la cererea unor companii straine si locale interesate sa
    participe la acest proiect.


    SE VOR INFIINTA CAMPIONII NATIONALI ELECTRA SI
    HIDROENERGETICA?
    Despre infiintarea celor doua companii s-a vorbit atat de mult in
    ultimii doi ani, incat infiintarea lor in 2011 ar fi cu adevarat o
    surpriza. In ultima varianta a proiectului, Electra ar urma sa
    includa centrala nucleara Nuclearelectrica, termocentralele
    Turceni, Rovinari si Craiova, o parte din compania Hidroelectrica
    si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. Hidroenergetica va
    cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti si restul
    centralelor hidroelectrice, inclusiv Portile de Fier de pe Dunare.
    Compania Nationala a Huilei (CNH) ar fi trebui sa intre, de
    asemenea, in Hidroenergetica, dar deocamdata are de rezolvat
    problema datoriilor de circa un miliard de euro la buget. In 2009,
    Adriean Videanu dadea ca sigura infiintarea “gigantilor” pana la
    finele anului, pentru ca apoi termenul sa fie mutat pentru mijlocul
    lui 2010, cand a fost din nou amanat. In plus, proiectul
    reorganizarii sistemului energetic prin infiintarea celor doua
    companii a fost aprobat de guvern inca de la inceputul lui 2010,
    dar, din cauza proceselor intentate de contestatari, in special de
    sindicatul Hidrosind din Hidroelectrica, nu s-a mai concretizat
    nimic. Din cauza atator amanari, unii analisti din piata cred ca
    infiintarea celor doua companii nu prea mai e posibila.


    VOR DEMARA, IN SFARSIT, TARNITA LAPUSESTI SI GRUPURILE 3 SI 4 DE
    LA CERNAVODA?
    Preiectul indelung amanat al Tarnita Lapusesti ar putea intra in
    linie dreapta in 2011, spun oficiali ai Hidroelectrica.
    Reprezentantii companiei urmeaza a avea la inceputul acestui an o
    serie de intalniri cu reprezentanti ai guvernului, planul fiind ca
    in 2012 sa se infiinteze compania de proiect si sa demareze
    investitia de peste 1,2 miliarde de euro. Centrala de la Tarnita
    Lapusesti ar putea fi construita in cinci ani si ar avea 1.000 MW
    putere instalata. Cu 50% mai mult (cam 1.500 MW putere instalata)
    ar trebui sa aiba si cel mai mare proiect din domeniu amanat pentru
    2011, cele doua grupuri de la Cernavoda. Din proiect s-au retras
    cehii de la CEZ, iar la acest inceput de an ministrul economiei
    trebuie sa renegocieze procentele aferente implicarii cu ceilalti
    participanti la compania de proiect (Enel, GdF Suez, RWE Power,
    Iberdrola si Arcelor Mittal); momentan, statul detine 60% din
    proiectul de 4 miliarde de euro.

    CAT DE IMPORTANT VA DEVENI SECTORUL PRIVAT IN PRODUCTIA DE
    ENERGIE ELECTRICA?
    Centrala de la Brazi a Petrom, eolienele si proiectele tip
    parteneriat public privat vor cantari din ce in ce mai greu in
    productia de energie locala, urmand ca privatii sa aiba un cuvant
    important de spus in ce priveste pretul energiei, crede Stelian
    Gal, presedintele Transelectrica. Productia privata de energie ar
    putea sa impulsioneze si exporturile, dat fiind ca privatii vor fi
    interesati in a-si vinde energia cat mai bine, mai crede Gal.
    Oricum, este de asteptat ca in 2011 schimburile de energie cu
    vecinii sa se intensifice, dat fiind ca si Turcia a intrat in zona
    de sincronizare cu UCTE si va importa mai multa energie din
    Bulgaria. La capitolul export, Romania va avea cea mai importanta
    concurenta regionala dinspre Ucraina, care are preturi de vanzare
    mai mici.

  • Dilemele lui 2011 – Cand se va da drumul la creditare? Cine isi va mai face asigurari?

    CAND SE VA DA DRUMUL LA CREDITAREA ECONOMIEI REALE?
    Ca si anul trecut, bancile raspund ca respectiva creditare nu a
    fost de fapt oprita niciodata, doar ca ea a ramas rezervata pentru
    cei cu risc redus de nerambursare, respectiv multinationalele,
    companiile private mari, cele de stat si autoritatile publice, in
    timp ce segmentul IMM-urilor, desi explorat in continuare, a pus
    cele mai mari probleme din punctul de vedere al creditelor
    neperformante. Situatia se va mentine cel mai probabil si la anul,
    judecand dupa estimarea lui Lucian Croitoru, consilier al
    guvernatorului BNR, care a explicat ca este o cauzalitate gresita
    aceea ca daca se reia creditarea, economia creste: “Bancile sunt
    prin natura lor prociclice; este adevarata butada ca bancile iti
    dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau atunci cand ploua” – cu
    alte cuvinte, reluarea creditarii nu poate sa apara decat dupa ce
    economia va fi iesit deja din recesiune. In aceeasi cheie trebuie
    interpretate si declaratiile recente ale lui Dominic Bruynseels,
    CEO al BCR, cea mai mare banca din Romania, care spunea ca “pentru
    reluarea creditarii, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”,
    referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de cererea
    solvabila scazuta din economie. Este de asteptat, in schimb, sa
    continue explorarea unui segment cu potential bun, respectiv
    creditarea pentru obtinerea de fonduri europene; CEC a luat in 2010
    un start puternic in acest sens, cu birouri de fonduri europene
    deschise in majoritatea judetelor si cu o predilectie pentru
    finantarea de proiecte in agricultura, unde ponderea creditelor
    neperformante este aproape de zero, conform sefului CEC, Radu
    Gratian Ghetea.

    CE SANSE (MAI) ARE CREDITAREA DE CONSUM?
    John Bell, seful de retail de la RBS Bank Romania, spunea recent ca
    Romania ramane o tara a creditului de retail si ca el crede in
    potentialul acestui segment – o afirmatie probabil surprinzatoare
    pentru cine nu priveste la gradul inca scazut de bancarizare in
    Romania si pentru cine n-a studiat interesul consumatorilor fata de
    competitia in plina desfasurare intre ofertele de carduri cu
    promotii ale bancilor, care atrag clientii fie cu bonusuri si
    reduceri la cumparaturile in magazinele partenere, fie cu dobanzi
    reduse ori zero la plata ratelor, fie cu returnarea unei parti din
    cheltuieli. Cardul ramane in continuare un produs la ordinea zilei
    in ciuda avertismentelor unor analisti ca pe baza lui ar putea avea
    loc urmatoarea “bula” a creditarii de consum; e drept insa ca
    bancile se protejeaza de astfel de consecinte, daca avem in vedere
    ca majoritatea ofertelor cu adevarat importante pe acest segment
    sunt adresate clientilor cu venituri peste medie. In plus, oamenii
    din banci si asigurari sunt de acord ca orice semn de ameliorare
    reala sau potentiala a puterii de cumparare va recanaliza imediat
    resursele disponibile de bani de la economisire spre consum,
    inclusiv spre consumul pe credit, intrerupt prea brutal si prea
    recent de criza pentru ca mentalitatea oamenilor sa se fi
    reorientat in mod fundamental spre un stil de viata prudent si
    econom.

    CE SE VA INTAMPLA CU CREDITELE NEPERFORMANTE?
    Raportul grupului ungar OTP din noiembrie preciza ca ponderea
    creditelor neperformante creste la nivelul intregului sistem bancar
    din Romania, singura tara din Est pentru care grupul considera ca
    perspectiva economica s-a inrautatit, si ca “nu este de asteptat
    nicio imbunatatire inainte de a doua jumatate a anului viitor”.
    Agentia de rating Fitch, intr-un raport publicat luna trecuta,
    aprecia ca volumul creditelor neperformante va creste in Romania
    pana la jumatatea lui 2011, dupa care ar putea incepe sa scada, cu
    mentiunea insa ca orice depreciere mare sau de durata a leului ar
    influenta negativ aceasta evolutie. Fitch afirma ca imprumuturile
    indoielnice si clasificate ca pierderi au ajuns deja la 20,2% din
    totalul creditelor la sfarsitul lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul
    lui 2008, iar ponderea celor in valuta este de 63%, de unde si
    sensibilitatea la eventuale miscari ale cursului valutar. Expertii
    agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor din
    Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de rate
    acceptabile ale solvabilitatii”, precum si ca lichiditatea din
    sistem este confortabila, ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate
    financiara “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor. In aceste conditii, lupta pentru atragerea clientilor
    care vor dori sa-si refinanteze creditele va defini anul 2011 din
    punctul de vedere al concurentei intre banci atat in segmentul
    companiilor (in special al IMM-urilor), cat si al clientilor
    persoane fizice.

    VOM AVEA LA FEL DE MULTE BANCI CA SI PANA ACUM?
    In conditiile in care cererea solvabila de credite s-a redus
    continuu pe parcursul ultimilor doi ani, bancile au renuntat la
    planurile de extindere, au inchis din sucursale si au redus schema
    de personal, insa pe piata raman in continuare o serie de banci
    mici cu activitate redusa, care rezista fie prin specializari ale
    serviciilor, fie prin vointa grupurilor-mama care isi mentin aici
    capete de pod in asteptarea unei reluari a cresterii economice.
    Daca ele vor face obiectul unor vanzari de catre grupurile-mama e
    greu de spus, avand in vedere cat de imprevizibila e situatia
    financiara din zona euro. Operatiuni de vanzare nu sunt insa
    excluse nici pentru bancile de talie mai mare, atata vreme cat
    situatia particulara a grupurilor-mama o va cere. Pe parcursul
    anului trecut s-a vorbit pe rand despre o cumparare de catre
    Piraeus Bank a pachetului majoritar al ATE Bank, de cumpararea
    filialelor grecesti ale bancilor elene de catre cele din Romania
    ori de fuziuni intre Eurobank si Alpha sau Piraeus si Marfin; in
    functie de evolutia economiei grecesti, speculatii similare vor
    continua, cu sau fara finalizare printr-o tranzactie. Mai certa
    este vanzarea de catre grupul austriac Volksbank a operatiunilor
    sale din Europa de Est, inclusiv din Romania, un cumparator
    potential fiind Sberbank din Rusia, conform presei austriece. De
    altfel, un factor de care va trebui tinut cont in 2011 va fi
    interesul bancilor din tari ca Rusia, Turcia, China sau America
    Latina fata de pietele din Europa de Est, un prim nume pronuntat in
    legatura cu Romania fiind cel al bancii turcesti Isbank.

    VA CRESTE NUMARUL ASIGURARILOR REZILIATE?
    In 2009 si, partial, in 2010, asiguratorii au simtit din plin ce
    inseamna scaderea puterii de cumparare si a increderii publicului
    in institutiile financiare. Multi clienti s-au grabit sa-si
    rezilieze contractele de asigurare, chiar daca, de cele mai multe
    ori, banii pe care i-au primit echivalau cu o suma mai mica decat
    totalul contributiilor platite lunar sau anual pana atunci. A doua
    jumatate a anului 2010 i-a mai linistit pe asiguratori – rata
    rezilierilor a scazut, iar pe unele clase de asigurari, vanzarile
    noi chiar au inceput sa creasca. Acestia estimeaza ca tendinta va
    fi aceeasi si pentru 2011, cand numarul contractelor rascumparate
    va scadea semnificativ. Mai mult, sefii din asigurari spun ca 2011
    va fi anul in care si segmentul contractelor de grup isi va reveni.
    Au deja semnale de la angajatorii care vor sa readuca asigurarile
    in pachetele de beneficii extrasalariale.


    CATE LOCUINTE VOR FI ASIGURATE OBLIGATORIU PANA LA SFARSITUL
    ANULUI?
    Proiectul introducerii asigurarilor obligatorii de locuinte a fost
    inca de la inceput foarte controversat si, desi valoarea primelor a
    fost stabilita la un nivel accesibil pentru toata lumea, din cele
    peste opt milioane de locuinte, mai putin de 100.000 au fost
    asigurate. Reprezentantii Pool-ului de Asigurare Impotriva
    Dezastrelor Naturale (PAID) spun ca pentru atingerea obiectivelor
    ar trebui sa se ajunga la un ritm de 4.000 de polite emise pe zi,
    de aproape patru ori mai mult decat in prezent. Totusi, daca si in
    2011 se va pastra acelasi ritm in ceea ce priveste incheierea de
    polite obligatorii, atunci anul acesta se va incheia cu mai putin
    de 300.000 de locuinte asigurate, adica mai putin de 5% din totalul
    locuintelor pentru care trebuie facuta o astfel de polita.

    CARE VOR FI CELE MAI VANDUTE ASIGURARI IN 2011?
    Singurul segment care in 2011 nu a fost deloc afectat de scaderea
    puterii de cumparare a fost cel al planurilor financiare pentru
    copii. Asiguratorii mizeaza pe acelasi segment si pentru anul 2011
    si estimeaza ca vor avea cresteri ale vanzarilor. In acelasi timp,
    este asteptata o evolutie si pentru asigurarile medicale atat din
    vanzarile pentru clienti individuali, cat si din cele pentru
    companii. Pe de alta parte, nu la fel de optimiste sunt
    previziunile in ceea ce priveste vanzarea de asigurari CASCO. Multi
    dintre clientii vechi aleg sa nu reinnoiasca politele existente,
    iar clientii noi se lasa asteptati, de vreme ce nici vanzarile de
    masini nu par sa-si revina.

  • Dilemele lui 2011 – Ce se va alege de Guvernul Boc? Vor mai pleca cetatenii din tara?

    CE SANSE SUNT CA GUVERNUL EMIL BOC SA FIE
    REMANIAT/INLOCUIT?
    Desi precedenta remaniere s-a produs doar in urma cu patru luni, e
    foarte probabil ca nemultumirile generate de ea sa iasa la
    suprafata intr-un timp foarte scurt, fie din partea
    democrat-liberalilor care au pierdut prim-planul (tripleta
    Blaga-Videanu-Berceanu), fie din partea partenerilor de guvernare.
    O remaniere a actualului executiv este foarte probabila chiar in
    aceasta primavara, crede politologul Cristian Pirvulescu,
    presedintele Asociatiei Pro Democratia. “Potentialul de santaj pe
    care il are UNPR acum este foarte ridicat”, explica Pirvulescu,
    care pune pe seama partidului condus de Gabriel Oprea initiativa
    remanierii, cu scopul de a obtine portofoliile de la Externe si
    Agricultura. Consultantul politic Bogdan Teodorescu e de parere ca
    guvernul Emil Boc va fi confruntat in prima jumatate a anului fie
    cu o remaniere impusa de tabara castigatoare a Congresului PDL, fie
    chiar de o inlocuire de catre o noua majoritate parlamentara ce
    s-ar putea concretiza pe fondul nemultumirilor sociale tot mai
    accentuate.


    CARE VA FI DEZNODAMANTUL COMPETITIEI PENTRU SEFIA PDL?
    Modul fals in care au mimat liderii PDL unitatea la alegerea Elenei
    Udrea pentru sefia organizatiei de Bucuresti a aratat de fapt ca
    frustrarile puternice ale celor retrasi in plan secund la
    remanierea de toamna pot doar fi mascate, nu si vindecate. Asa
    incat Congresul PDL asteptat pentru aceasta primavara va marca o
    infruntare mai mult sau mai putin fatisa intre tripleta BVB
    (probabil mai mult Vasile Blaga decat Videanu si Berceanu) si
    gruparea din jurul Elenei Udrea, care ar putea miza pe sprijinul
    informal al presedintelui Traian Basescu. “Va fi o batalie intre
    cei care au relatii la nivelul organizatiilor locale (Blaga) si cei
    care le finanteaza (Elena Udrea)”, explica politologul Cristian
    Pirvulescu, care se refera la finantarile cu fonduri europene pe
    care Elena Udrea le dirijeaza prin intermediul Ministerului
    Dezvoltarii catre autoritatile locale, care “la acel nivel se
    confunda de multe ori cu organizatiile de partid ale PDL, in
    special”. Desi considera ca Udrea vizeaza o functie importanta,
    poate chiar cea de presedinte, Pirvulescu e de parere ca statutul
    de presedinte de partid, conservat de Emil Boc, ramane inca o miza
    prea mare pentru ministrul dezvoltarii.

    VA REUSI PROIECTUL DE COAGULARE A OPOZITIEI PSD-PNL-PC?
    Ca si in 2003, ne confruntam cu perspectiva unei noi aliante
    politice intre o formatiune de stanga, PSD, si una de dreapta, PNL,
    liberalii avand de curand si accesoriul PC la rever. Situatia din
    2003 nu se repeta insa si in 2011, pentru ca – pe de o parte – PDL
    nu exercita guvernarea de maniera autoritara a PSD condus de Adrian
    Nastase si, pe de alta parte, posibilii inlocuitori ai actualilor
    guvernanti nu sunt creditati cu un potential de reusita prea mare.
    Consultantul politic Bogdan Teodorescu sustine ca perceptia in
    sondaje a unei aliante intre PSD si PNL va fi mai mare decat suma
    procentelor partidelor, intrucat s-ar da electoratului impresia ca
    exista o forta politica in stare sa obtina peste 50% din voturi
    (2011 e an preelectoral, dar poate fi si electoral daca o noua
    majoritate parlamentara se configureaza, iar presedintele nu vrea
    sa o recunoasca) si care nu va mai avea nevoie de sprijinul
    presedintelui Traian Basescu pentru a ajunge la guvernare si a-si
    impune un premier. De cealalta parte, Cristian Pirvulescu nu crede
    ca se va ajunge pana la o alianta juridica, pentru ca riscurile ar
    fi foarte mari, generand o migratie a nemultumitilor din
    electoratele PNL si PSD catre alte formatiuni, ale caror voturi vor
    fi apoi folosite de PDL, nu de catre social-democrati sau de
    liberali.

    ESTE POSIBIL UN NOU VAL DE EMIGRATIE DUPA MODELUL
    “CAPSUNARILOR”?
    Emigratia masiva (circa 1,5 milioane de persoane) de la inceputul
    deceniului trecut, impulsionata si de starea economiei, dar si de
    eliminarea vizelor pentru UE, este un fenomen exceptional, cu
    posibilitate redusa de repetare prea curand. Sondajele arata, dupa
    cum explica Bogdan Teodorescu, o puternica dorinta de emigrare, in
    special in randul tinerilor, dar se pune si problema daca
    Occidentul, care abia isi revine din criza economica, are
    posibilitatea sa mai absoarba acest nou val. De cealalta parte,
    politologul Cristian Pirvulescu e de parere ca la nivelul
    imaginarului colectiv ne confruntam cu o depresie prelungita,
    alimentata si de mass-media, dar si de situatia economica, iar in
    acest context posibilitatea emigrarii e vazuta ca o usa de scapare
    pe care unii vor fi cu siguranta tentati sa o incerce.

    PUTEM ASISTA LA SCHIMBARI IN CONDUCEREA MARILOR CENTRALE
    SINDICALE?
    Miscarea sindicala a esuat in 2010 sa provoace manifestari de
    strada de amploarea celor pe care le-a promis, care ar fi insemnat
    un avertisment serios la adresa stabilitatii Guvernului. Lipsa de
    credibilitate a liderilor sindicali, prinsi in tot soiul de ecuatii
    politice si financiare tenebroase, nu pare sa fie deocamdata un
    impediment pentru perpetuarea lor in functiile pe care le ocupa,
    dupa cum s-a vazut in cazul liderului BNS Dumitru Costin, reales en
    fanfare dupa ce si-a depus mandatul tocmai ca urmare a semiesecului
    manifestatiilor pe care le-a dirijat. Consultantul Bogdan
    Teodorescu este mult mai transant insa cand afirma ca “sindicatele
    sunt moarte de multa vreme si ele au decedat prin politizare”, cu
    trimitere la procentul scazut de incredere in miscarea sindicala
    exprimat de sondaje, asa incat orice schimbare nu ar aduce decat o
    transformare de imagine, nu de substanta. Politologul Cristian
    Pirvulescu crede insa ca ar fi o greseala inlocuirea actualei
    garnituri de lideri, in conditiile in care protestele sociale s-ar
    putea sa fie in acest an cel putin la fel de prezente ca si in
    2010.