Urmare din pagina 1
„Astfel, în loc să fie doar un blocaj, contextul actual poate fi văzut ca o oportunitate de a obţine stabilitate pe termen lung şi de a transforma provocările economice într-un impuls pentru o planificare financiară mai sănătoasă. E drept că piaţa de consum ar putea încetini, însă piaţa imobiliară nu cred că va fi afectată negativ. Mai degrabă văd o creştere accelerată a pieţei secundare, în special pentru imobilele vechi libere de sarcini“, a spus Claudiu Trandafir.
În acest context al creşterii TVA, brokerul de credite a mai explicat că ofertele pentru imobilele noi ar putea să fie forţate să concureze cu cele vechi, ceea ce înseamnă că această creştere a TVA ar putea fi suportată de dezvoltatori pentru a face faţă şi a putea vinde imobilele.
„Ofertele de imobile noi din piaţă vor avea nevoie sa concureze cu piaţa secundară şi este posibil ca mulţi dezvoltatori să-şi asume 50%, poate chiar integral, creşterea TVA ca să poată vinde“, a mai explicat Claudiu Trandafir.
Conform unei analize a ZF pe baza datelor calculate cu ajutorul platformei Conso.ro de la începutul lunii august, ratele pentru trei exemple de credite ipotecare legate de IRCC au înergistrat o creştere de 57% în perioada T1/2021 – T1/2025, în timp ce pentru aceeaşi perioadă şi aceleaşi credite ipotecare, dar legate de ROBOR, creşterea a fost de 69%. În ceea ce priveşte indicele IRCC, în ultimii cinci ani evoluţia a fost una stabilă, iar în momentele de creştere nivelul nu a sărit de la o zi la alta cu 2-3 procente tocmai datorită decalajului şi nivelului care se menţine până la următoarea publicare a acestuia.
Din momentul în care IRCC a început să crească simţitor, acesta a sărit puţin mai puternic două praguri, de la 1,86% în T4/2021 la 2,65% în T1/2022, ulterior la 4,06% în T2/2022, iar după ultimul salt la 5,71% în T3/2022, nivelul a înregistrat uşoare oscilaţii în sus şi în jos, dar care nu au afectat simţitor ratele creditelor. Din T4/2022 până în prezent, IRCC s-a menţinut uşor sub 6%, ba chiar mergând pe un trend descedent până la 5,55%, nivelul actual.
În schimb, dacă ne uităm la evoluţia indicelui ROBOR la 3 luni în ultimii 5 ani, creşterile înregistrate au fost semnificative. După vârfurile din august-noiembrie 2022, când nivelul a depăşit 8%, traiectoria a fost una descedentă, până în octombrie 2024. Ulterior, ROBOR la 3 luni a început să crească uşor, iar volatilitatea s-a simţit din nou în luna mai 2025, când nivelul ROBOR a urcat la peste 7,20%, de la 5,89%, o creştere semnificativă care a ţinut până în luna iunie 2025, urmând apoi o scădere până la 6,60% în prezent.
BNR a menţinut până acum dobânda-cheie la 6,5%, nivel stabilit încă din vara anului 2024, iar până la sfârşitul acestui an erau aşteptate reduceri de dobânzi. Dar, creşterea taxelor, cu impact inflaţionist, a scos din ecuaţie şansa unor tăieri de dobânzi în acest an, după cum anticipează unii analişti.
Leave a Reply