BusinessMagazin

Tag: dezvoltatori

  • Chinezii vor să „fure startul” inovaţiei: Huawei anunţă investiţii de 1,5 miliarde de dolari pentru a consolida un ecosistem de developeri

    Chinezii de la Huawei au anunţat miercuri că vor investi 1,5 miliarde de dolari într-un program pentru dezvoltatori software în următorii cinci ani, în contextul în care încearcă să îşi construiască un ecosistem deschis şi robust ca parte a strategiei pentru puterea computaţională, potrivit CNBC.

    Programul Huawei pentru Dezvoltatori a fost anunţat pentru prima dată în anul 2015. De atunci, gigantul tech din China a susţinut peste 1,3 milioane de dezvoltatori şi 14.000 de furnizori de software independenţi din toată lumea.

    În cadrul conferinţei Huawei Connect 2019, un eveniment important pentru companie, vicepreşedintele companiei, Ken Hu, a anunţat că Huawei vrea să extindă programul pentru încă cinci milioane de dezvoltatori.

    Mai mult, vrea să ajute partenerii „să dezvolte următoarea generaţie de aplicaţii şi soluţii inteligente”.

    Huawei va anunţa mai multe detalii legate de acest program la finalul săptămâniii.

    „Viitorul puterii computaţionale (n.r: computing power) reprezintă o piaţă masivă care valorează peste 2.000 miliarde dolari americani. Vom continua să investim”, a spus Hu.

     

  • Cum a ajuns un grup de arhitecţi să dezvolte un business cu venituri de milioane de euro in România

    Cumulus a fost înfiinţat în anul 2017, în urma fuziunii birourilor de arhitectură PZP, SYAA şi ARXTUDIO, fondatorii businessului fiind partenerii din cadrul celor trei businessuri. „Scopul a fost să creăm o structură care să răspundă mai bine provocărilor pieţei; integrând cunoştinţele şi portofoliile firmelor până la acel moment pentru a orienta noua companie către eficienţă şi creşterea calităţii în proiectare”, spune Răzvan Puchici, senior marketing partner în cadrul companiei.

    Businessul activează pe segmentele HoReCa – industria hotelieră, rezidenţial, fit-out, birouri, retail fit-out, environmental branding şi industrial. În planurile reprezentanţilor companiei intră însă şi un departament de urbanism. „Putem acoperi o gamă foarte largă de programe de la A la Z, însemnând că preluăm un proiect din faza incipientă de strategie şi urbanism şi îl ducem până în etapa de implementare şi design de interior, iar în curând ne propunem să putem oferi tot pachetul de servicii interdisciplinare de proiectare şi planificare necesare pentru a realiza o astfel de investiţie”, adaugă el.

    Prima investiţie pe care partenerii de la Cumulus au realizat-o a fost în spaţiul unde se află în prezent biroul companiei. Investiţia s-a ridicat la peste 100.000 de euro, din fondurile firmelor care au fuzionat. Fondatorii acestora sunt Liviu Zăgan, Răzvan Puchici şi Adrian Soare, Eliza Yokina, Elena Dragu, Ivona Amariţei, Ioana Moangă şi Costin Beekman. Toţi sunt, deopotrivă, absolvenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi arhitecţi practicieni, fiecare având o experienţă în proiectare de minimum 15 ani. „Fiecare a avut un parcurs profesional mai mult sau mai puţin similar. În ciuda asemănărilor, ceea ce ne apropie este faptul că suntem foarte diferiţi şi acest fapt ne permite să ne completăm. Hobby-urile noastre sunt diferite, unii dintre noi facem sailing, alţii se plimbă cu motorul prin lume, mergem pe munte, pe bicicletă, la concerte, ieşim cu caiacul. Toţi partenerii au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani”, spune Eliza Yokina, senior partner.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, dublă faţă de anul precedent, iar profitul s-a situat între 10 şi 15%. Pentru anul în curs reprezentanţii Cumulus estimează o creştere de 10% a businessului. „Suntem optimişti, iar aşteptările noastre se raportează şi la evoluţia pieţei, care credem că va stagna. Tocmai de aceea, nu ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă, precum cea din anii precedenţi. Ne dorim să ne consolidăm poziţia pe piaţă şi să finalizăm proiectele importante începute şi urmărim în acelaşi timp mărirea portofoliului de servicii, aceasta fiind zona în care am putea înregistra o creştere.”

    Ei spun că decizia de a se uni într-o singură structură de proiectare le-a permis să contracteze mult mai uşor lucrări, rezultat la care entităţile anterioare nu ar fi ajuns pe cont propriu. A fost un moment în care fiecare dintre ei a trebuit să cântărească această decizie în plan personal şi profesional.

    Unul dintre obiectivele lor pe termen lung este să devină un birou de proiectare full-service, pentru a putea răspunde nevoilor tot mai variate de pe piaţa construcţiilor. „Considerăm că arhitectul trebuie să fie alături de client în toate etapele proiectului – de la alegerea terenului potrivit investiţiei, capacitarea acestuia, concept şi bugetare până în fazele de licitaţie şi execuţie. De aceea, recent, am încheiat un parteneriat cu Erigo Engineering – firmă de proiectare specializată în inginerie structurală, ca prim pas pentru a ne atinge acest obiectiv.” De altfel, Erigo Engineering a contribuit şi la mărirea echipei, celor 40 de arhitecţi adăugându-li-se încă zece ingineri din partea noului partener. În viitorul apropiat compania vizează extinderea şi pe partea de proiectare de instalaţii şi de project management.

    Portofoliul Cumulus include proiecte din categorii variate, atât în ceea ce priveşte mărimea sau fazele de proiectare, cât şi ca specific al construcţiei. „Avem lucrări unde investiţia porneşte de la 1-2 milioane de euro şi ajunge până la 30 de milioane de euro, de pildă în cazul aeroportului aferent bazei militare Mihail Kogălniceanu, sau 60 de milioane de euro, în cazul ansamblului de birouri Timpuri Noi Square, unde am fost implicaţi în faza de proiect de execuţie”, exemplifică Răzvan Puchici.

    Printre investiţiile frecvente ale companiei se numără acelea de formare şi dezvoltare profesională a angajaţilor, cărora compania le facilitează participarea la cursuri şi prezentări. De asemenea, compania investeşte anual, în medie, 35.000 de euro în amenajarea sediului, extinderea şi dotarea acestuia cu tot ceea ce e nevoie pentru a crea o ambianţă plăcută şi condiţii de lucru optime. „Pentru că ne dorim să fim eficienţi în munca noastră, suntem la curent cu ultimele inovaţii tehnologice în materie de softuri din domeniul arhitecturii şi cel al construcţiilor. Un exemplu în acest sens este achiziţia platformei BIM (business information modelling), care înseamnă un cost de 30.000 de euro anual, Cumulus fiind printre primele birouri de arhitectură care au adoptat această tehnologie.” Lucrul în platforma BIM, spun ei, presupune ca echipa de proiectare şi cea de management să utilizeze acelaşi mediu de lucru, 3D de tip BIM.

    Proiectanţii lucrează în softuri care utilizează elemente inteligente 3D, iar coordonatorul BIM urmăreşte conflictele între elementele 3D ale diferitelor specialităţi implicate – arhitectură, structură şi instalaţii – într-un soft dedicat coordonării, care detectează automat conflictele şi le inventariază. În plus, echipele de project mangement şi cost control au acces la tot proiectul şi listele de cantităţi, constructorul poate urmări modelul 3D al arhitecturii, instalaţiilor şi structurii, iar clientul vede în timp real modelul 3D al clădirii exact ca în realitate, în orice loc s-ar afla, printr-un browser. Scopul utilizării sale este o aliniere mai bună a tuturor echipelor în timpul proiectului cu până la 20-30% mai puţine pierderi pe şantier, care apar în urma unei lipse de coordonare, spun reprezentanţii Cumulus.

    Portofoliul actual al companiei include lucrări aferente atât segmentelor B2B cât şi B2C. De-a lungul timpului însă, reprezentanţii Cumulus spun că au lucrat mai mult pe proiecte din zona B2B. „Portofoliile noastre anterioare au fost gândite să conţină şi clienţi B2C, iar în urma fuziunii i-am păstrat. A contat nu numai experienţa noastră în gestionarea unor astfel de proiecte, ci şi clienţii, care mulţumiţi fiind, au ales să rămână alături de noi în continuare.”

    Potrivit fondatorilor businessului, preţurile serviciilor Cumulus se situează în partea de mijloc-superioară a pieţei de proiectare, fiind similare cu ale celorlalte birouri concurente care oferă servicii de calitate pe piaţă, iar marja de preţ, una realistă, în strânsă legătură cu preţul concurenţei.

    În ceea ce priveşte clienţii companiei, aceştia au, în general, „vârsta similară cu a noastră, sunt cei care au şi caută o viziune pentru proiectele lor şi totodată un serviciu integrat – investitori şi dezvoltatori ai segmentelor de rezidenţial, office, retail şi HoReCa, corporaţii pentru fit-out, instituţii publice pentru urbanism”, spune Eliza Yokina. Potrivit lui Liviu Zăgan, senior managing partner al Cumulus, în ultima perioadă consumatorul a devenit mai exigent şi mai informat, este mult mai calculat şi ia decizii bine documentate. „Informaţia e la îndemâna oricui, opţiunile sunt din ce în ce mai variate, iar consumatorii îşi doresc servicii foarte bune şi calitate, ceea ce ne bucură.” Cu toate acestea, spune el, nivelul de investiţie pe metru pătrat este mult mai mic decât în restul Europei şi acest fapt atrage după sine inevitabil un produs cu o calitate mai scăzută. „Consider că mai avem de lucru la acest capitol, atât investitorii şi arhitecţii, cât şi consumatorii, ca să îmbunătăţim cât de mult posibil produsul final şi să nu mai acceptăm produse care se abat de la normele de calitate. Suntem conştienţi totuşi că ne aflăm în perimetrul unui cerc, pe raza căruia se află dezvoltarea economică a ţării şi creşterea standardului de viaţă”.

    Principalii competitori ai businessului sunt birourile de best practice din domeniul proiectării. „Facem parte din această categorie şi dorim să ne menţinem la acest nivel. Credem că este loc pentru toţi cei din branşă, iar prin profesionalism şi principii corect setate, toţi putem să aducem valoare comunităţii din care facem parte”, susţine Puchici.

    Aproape fiecare proiect vine cu provocări, spun reprezentanţii Cumulus. „Relaţiile dificile cu autorităţile îngreunează uneori partea de avizare. În mod normal aceasta trebuie să se încadreze în nişte termene ce permit investitorului să atingă un anumit profit pe an sau cel puţin să-şi programeze activitatea pe anumite perioade. De multe ori, acest proces devine un impediment, iar anumiţi investitori preferă să se retragă pe pieţe mai sigure şi mai previzibile.” O altă provocare este, potrivit lor, calitatea şi pregătirea profesională a celor din industrie, începând de la proiectanţi până la execuţie şi management. „Ne confruntăm din ce în ce mai des, iar în ultima perioadă situaţia a devenit normalitate, cu lipsa cadrelor pregătite şi neprofesionalism.”

    În momentul de faţă compania este prezentă în Bucureşti însă are proiecte şi la nivel naţional, „şi am putea livra chiar mai mult”, spun reprezentanţii businessului. „Am luat în calcul posibilitatea de a ne extinde şi în alte oraşe din ţară şi ne dorim să intrăm şi pe pieţe din afara României. În trecut biroul de arhitectură PZP a avut experienţa acestui gen de parteneriate cu companii străine. Deocamdată vizăm piaţa din Europa.”

  • În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti

    La sfârşitul anului trecut piaţa de birouri din Bucureşti a trecut pragul celor 3 milioane de metri pătraţi de spaţii office moderne, spaţii în care lucrează cel puţin 300.000 de corporatişti în condiţii bune de lucru. A durat şase ani ca birourile să ajungă la această suprafaţă, ani în care România şi-a revenit după criza economică, iar centrele de birouri au fost construite exclusiv în zone cu acces rapid la mijloace de transport în comun.
    „Analizând evoluţia pieţei de birouri din Bucureşti, observăm că şi în perioada 2007 – 2010 au fost livrate spaţii (cu o suprafaţă totală n.red.) de peste 1 milion de metri pătraţi, după care a urmat o aşezare a pieţei. Diferenţa faţă de cele două perioade este făcută de faptul că piaţa locală are în prezent un număr mult mai mare de companii multinaţionale care şi-au stabilit aici prezenţe regionale, ajungând la echipe de ordinul miilor de angajaţi“, observă Mădălina Cojocaru, partener, Office Agency, în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Totodată, acum sunt şi multe companii cu un istoric de până în 10 ani care au început să concureze multinaţionale de tradiţie ca viteză de creştere, atât din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cât şi al suprafeţei închiriate.
    „Se pune problema dacă aceste companii vor găsi şi resursa umană necesară pentru a-şi concretiza planurile de expansiune. Cele care îşi doresc cu adevărat vor găsi şi oamenii cu ajutorul cărora îşi vor implementa proiectele, Bucureştiul fiind în continuare o destinaţie atractivă pentru angajaţii din toate zonele ţării“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    În ultimii opt ani, numărul angajaţilor din Bucureşti a crescut cu circa 170.000 de persoane, de la 857.657 în februarie 2011 la 1.027.060 în februarie 2019, în condiţiile unei majorări a salariului mediu net în acelaşi interval de timp, în lei, de 85%. Astfel, în condiţiile menţinerii unui climat economic favorabil, atât la nivel local, cât şi european, există premisele ca în următorii patru – cinci ani să fie absorbite în Bucureşti spaţii de birouri cu o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi.
    După ani de zile în care zona Barbu Văcărescu – Floreasca a fost cap de afiş, acum centrul Bucureştiului, zona din jurul Pieţei Victoriei, de pe Calea Victoriei sau chiar din centru-sud revin sau intră în atenţia dezvoltatorilor. Dacă în urmă cu câţiva ani nimeni nu lua în calcul zonele Tineretului sau Timpuri Noi pentru un proiect de birouri, cei de la Vastint şi Forte Partners schimbă complet faţa acestor cartiere. Mai mult, cei de la Skanska discută achiziţia unui teren chiar vizavi de Timpuri Noi Square, iar pe calea Văcăreşti ar putea apărea în următorii ani un alt cartier de birouri, în condiţiile în care Primăria Sectorului 4 lucrează la un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru zona respectivă. Mai mult, dezvoltatorii imobiliari anunţă peste 200.000 mp de birouri şi 3.000 de apartamente în zona Expoziţiei din Bucureşti în următorii cinci ani. Până la sfârşitul anului 2021, în zonă ar putea fi livrate aproximativ 156.000 de spaţii de birouri de clasă A şi aproximativ 1.500 de locuinţe noi, în cele patru proiecte care au primit deja autorizaţii de construire. Portland Trust deja lucrează la ultimele detalii din prima clădire a proiectului Expo Business Park, ungurii de la Futureal deja construiesc proiectul Parcului20, iar cei de la Impact se pregătesc să finalizeze primele apartamente din proiectul Luxuria.
    „Majoritatea proiectelor noi sunt fezabile, fiind dezvoltate în zone cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi realizate de investitori consacraţi, atât străini, precum Globalworth, Skanska, Vastint sau Portland Trust, cât şi locali, precum Forte Partners, One United sau River Development. Cu siguranţă, aceşti dezvoltatori îşi calculează foarte atent investiţiile, astfel că ritmul de dezvoltare va ţine cont şi de viteza cu care companiile pot absorbi noile spaţii“, crede Mădălina Cojocaru.
    Din calculele C&W Echinox, la finalul primului trimestru rata de neocupare a birourilor din Bucureşti era de 8,4%, zonele cu cea mai redusă disponibilitate fiind Centru–Nord (2,5%), CBD – Piaţa Victoriei (3,3%) şi Vest (5,9%). Pentru finalul acestui an, ţinând cont de specificul proiectelor ce urmează a fi livrate în următoarele luni şi de contractele de închiriere deja semnate pentru spaţiile din aceste clădiri, consultanţii estimează că rata de neocupare va rămâne stabilă, în jurul nivelului de 9%. „Companiile din sectorul IT, telecomunicaţii şi BPO (business process outsourcing) au fost în ultimul deceniu cei mai activi jucători din piaţa locală de birouri, astfel că 70% dintre cei mai mari chiriaşi de birouri din Bucureşti, care ocupă spaţii de peste 10.000 de metri pătraţi fiecare, provin din acest sector. Aceste companii vor continua să fie un pilon principal al pieţei, iar pentru anul acesta observăm o activitate ridicată şi din partea grupurilor bancare, a firmelor de servicii profesionale şi a operatorilor de spaţii de birouri flexibile“, observă Cojocaru. În ceea ce priveşte tendinţele, certificarea WELL, care vizează direct calitatea mediului de lucru al angajaţilor, câştigă tot mai mult teren.
    „În momentul de faţă este un trend puternic, care va atinge maturitatea certificărilor green. În acest moment cei de la Skanska, Vastint, Forte Partners şi One au toate proiectele noi în curs de certificare WELL. În următorul an şi jumătate, pe măsură ce proiectele vor evolua, mulţi vor anunţa proiecte certificate LEED Platinum şi WELL. Vorbim de un trend, nu de o nişă“, este de părere Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services la CBRE România.
    Renault, ING, Deloitte, Enel sau UPC şi-au schimbat deja sau sunt în curs să-şi schimbe sediile de birouri în acest an. „Chiriaşii, în general, decid să se mute în special din cauza lipsei spaţiului. Au nevoie de birouri suplimentare şi nu se mai pot extinde în clădirea existentă. Totodată, majoritatea companiilor pleacă din dorinţa de a beneficia de clădiri cu specificaţii tehnice superioare şi mai puţin din raţiuni legate de costuri“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    Companiile care încep o analiză cu privire la opţiunile de mutare sunt interesate în special de zonă, coroborată cu specificaţiile tehnice şi de design ale proiectului. În analiza zonei, cele mai importante cerinţe sunt legate de apropierea faţă de un hub de transport în comun, diversitatea serviciilor la o distanţă de mers pe jos sau chiar în proiect, precum şi apropierea de zone rezidenţiale consacrate.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează acum să-şi schimbe biroul. Pe de altă parte, în nicio nouă zonă de birouri nu există vreo schimbare în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, ci numai promisiuni din partea primăriilor.
    Anul acesta consultanţii estimează livrarea a peste 300.000 mp de birouri. Printre proiectele ce urmează a fi livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aproximativ 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Anchor Plaza Metropol, proiect ce urmează a fi finalizat de Anchor Group pe bdul. Timişoara (25.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp).
    În primele trei luni ale anului au fost finalizaţi 93.000 mp, care se află în trei proiecte de birouri: Renault Bucharest Connected, The Mark şi The Bridge – clădirea B. În prezent, alţi 216.000 mp se află în construcţie, cu date de livrare anunţate în intervalul T2 – T4 2019, dintre care 60% sunt deja preînchiriaţi. Cele şase proiecte a căror finalizare este aşteptată până la sfârşitul anului sunt: Business Garden Bucharest, Expo Business Park, Oregon Park – clădirea C, The Light, Equilibrium – clădirea A, Timpuri Noi Square – clădirea C.
    La nivelul primului trimestru al acestui an, cea mai mare suprafaţă tranzacţionată se află în clădirile de birouri din Bucureşti, unde au fost închiriaţi 110.000 mp, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. În sectorul spaţiilor comerciale din ţară au fost finalizaţi 17.000 mp, reprezentând extinderi pentru două centre comerciale, în timp ce 472.000 mp se află în construcţie sau încă în faza de proiect, având date de livrare în intervalul T2 2019 – T4 2020. Cele mai multe spaţii industriale şi logistice au fost închiriate în oraşe regionale, unde s-au tranzacţionat 61% din totalul de 29.000 mp, predaţi clienţilor în primele trei luni din 2019. Restul de 39% au fost tranzacţionaţi în parcurile situate în zonele limitrofe Capitalei. Din totalul celor 110.000 mp tranzacţionaţi în T1, 79% au fost reprezentaţi de cereri noi (14%), preînchirieri (52%) şi extinderi ale unor spaţii existente (13%), iar 21% au constat în renegocieri şi reînnoiri. Partea de vest a Bucureştiului a continuat să fie cea mai solicitată, cu 43% din totalul tranzacţiilor, urmată de centru cu 23% şi de CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle) cu 12%. Cele mai multe cereri de închiriere au venit şi în 2019 tot din partea companiilor din domeniul IT&C, cu 63%, poziţia secundă fiind ocupată de jucătorii din zona financiară cu 16%, care au fost urmaţi de sectorul de servicii, cu 12%.
    „Din analizele CBRE, în primul trimestru din 2019 am avut cea mai mare activitate de pe segmentul spaţiilor de birouri comparativ cu aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani. Încă din T1 2017 am asistat la o creştere constantă a nivelului tranzacţiilor şi estimăm că această tendinţă se va menţine şi în următorii doi ani. Piaţa imobiliară cere noi proiecte, iar vestea bună este că 2019 a început într-un ritm foarte alert în ce priveşte construcţiile”, a explicat Mihai Păduroiu. Dincolo de clădirile aflate în construcţie, alte 20, echivalentul a aproape 600.000 mp de birouri aşteaptă autorizaţiile necesare pentru a intra pe şantier. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea zonei din jurul intersecţiei de la Răzoare, iar tot în 2019 ar putea fi anunţat probabil cel mai complex proiect din Bucureşti, cel de la Casa Radio, dacă cei de la AFI vor fi declaraţi câştigători. 

    Livrate în T1 2018
    Renault Bucharest Connected
    The Bridge
    The Mark

    Aflate în construcţie
    Expo Business Park
    Timpuri Noi Square
    Oregon Park
    The Light
    Business Garden
    Equilibrium
    Victoriei 109
    Zone 313
    Splay
    Mihai Eminescu Offices
    Mendeleev 5
    Office 1
    Sema Offices – ClĂdirea Berlin
    Globalworth Square
    One Tower
    Matei Millo Offices
    Globalworth Campus
    Campus 6
    Fosta Fabrica
    Ţiriac Tower
    The Bridge
    Ana Tower
    Mincu 3 Office Building
    Sema Offices – Londra & Oslo
     

    Planificate
    AFI Business Park VI – VIII
    Dacia One
    Expo by Atenor
    AFI Tech Park II
    Metroffice II
    Jiului Campus
    DN1 Offices
    City Rose Park
    Equilibrium – Faza II
    U-Center
    Green Court D
    One Cotroceni Park
    One Verdi Park
    Tandem Office Building
    Globalworth West
    Luterană Development

  • Cum poate fi revigorată Calea Victoriei

    Calea Victoriei a ajuns, în ultimul an, în centrul atenţiei marilor dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală, care vor să mizeze pe o zonă nouă şi sigură din punctul de vedere al evoluţiei pe termen lung. Astfel, zona centrală a Bucureştiului atrage investiţii cumulate de 400 de milioane de euro având în vedere proiectele aflate în construcţie şi cele aflate la vânzare.

    “Zona centrală a Bucureştiului a redevenit zonă «fierbinte», aşa cum era normal după o perioadă în care oraşul a crescut organic prin extinderea către nord şi vest, în căutarea terenurilor generoase care pot găzdui dezvoltări de peste 20-30.000 mp. S-au făcut progrese remarcabile în amenajarea zonelor pietonale. A fost construită parcarea subterană de la Piaţa Universităţii şi a fost reconsolidat centrul vechi, care a adus în ultimii cinci ani trei hoteluri noi de 5 stele, şi o paletă de retaileri internaţionali va produce valuri de atracţie pentru dezvoltatorii imobiliari“, spune Andreea Păun, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Griffes. Ea subliniază că în continuare va exista interes pentru tranzacţii în zona Lipscani, dar şi pe calea Dorobanţi sau în Piaţa Romană. Cât timp preţul terenului este neprohibitiv şi împrejurimile asigură vizibilitate şi o adresă prestigioasă, chiriaşii preferă centrul şi chiar sunt dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru a se afla acolo“, adaugă Păun.

    În prezent cel mai activ sector este cel al birourilor, fiind în construcţie patru proiecte de birouri – Hagag 109, unde dezvoltatorul israelian renovează vechile birouri ale Petrom, Ţiriac Tower, Matei Millo şi Tandem. La acestea se adaugă nu mai puţin de trei hoteluri în construcţie, fiind reamenajate clădiri vechi de către lituanienii de la Apex Alliance – Roxy by Marriott, Courtyard by Marriott, Autograph by Marriott, alături de Hilton Garden Inn, aflat la vânzare tot de către compania din Lituania. Pe lângă acestea, BCR a scos la vânzare celebrul palat din Piaţa Universitaţii, vândut de JLL drept un posibil viitor hotel de 5 stele. În ceea ce priveşte componenta rezidenţială, pentru moment singurii care au mizat pe acest segment sunt cei de la Hagag, care au demarat la Victoriei 139 consolidarea şi modernizarea unei clădiri de apartamente construite în anii 1940.

    „Sunt companii care vor să fie în centru sau care vor să se mute dintr-o clădire mai veche în una nouă, precum Deloitte, Noerr sau Dentons, plus companii nou-intrate care au nevoie de soluţii, precum WeWork sau Spaces. Terenurile sunt un pic mai atractive ca preţ şi au devenit şi disponibile la vânzare; din acest motiv, atenţia dezvoltatorilor s-a îndreptat spre această zonă. În plus, există cerere din partea unor companii de servicii, care vizează mai ales zona centrală“, observă Viorel Opaiţ, business development director la JLL Romania.

    Pe lângă investiţiile în derulare, tot în apropiere de Calea Victoriei, pe Strada Doamnei, vizavi de BNR, este la vânzare un teren de 5.000 mp unde poate fi dezvoltat un proiect de zeci de milioane de euro care să includă birouri şi un hotel.

    „Observăm în mod special atracţia anumitor dezvoltatori pentru Calea Victoriei. Deja vedem dezvoltatori care nu se mai tem de imobile monument istoric, ba chiar preferă amprenta culturală şi simbolică a acestora pentru a crea concepte multifuncţionale, sustenabile, cu componente de retail de lux la parter. Avem trei terenuri la vânzare în zona Calea Victoriei şi există interes substanţial, atât de la dezvoltatori locali, cât şi internaţionali, spune Andreea Păun.

    După ani de zile în care marii dezvoltatori au mizat pe zone virgine, cum a fost cazul Barbu Văcărescu – Floreasca sau Pipera, în ultimii ani zona centrală a revenit în atenţia acestora, pe măsură ce proximitatea a devenit tot mai importantă, într-un oraş în care un drum dintr-o parte în cealaltă poate dura şi mai mult de o oră. Zona de lângă BNR a devenit una dintre cele mai „fierbinţi“ din Capitală pe măsură ce a atras atenţia investitorilor străini.

    „Zona centrală va rămâne tot timpul atractivă, dacă există produse corecte – chirie, layout, dezvoltator. Ai apropiere de metrou şi de angajaţi, în condiţiile în care pentru o companie cu număr mare de oameni centrul va fi statistic cea mai bună variantă. Dacă te uiţi în ultimii ani, nu au fost produse pe zona Victoriei, iar dezvoltarea a fost în Floreasca sau Centru-Vest. Acum soluţiile pe Vest şi Floreasca sunt foarte limitate“, subliniază Viorel Opaiţ.

    Grupul Apex Alliance anunţa în vara anului trecut faptul că pariază 90 de milioane de euro pentru a construi patru hoteluri în Bucureşti până la jumătatea lui 2020, valoare ce poziţionează compania ca fiind cel mai activ investitor din sectorul hotelier local. Grupul, controlat de mai mulţi antreprenori lituanieni printre care şi Nerijus Numavicius, considerat a fi cel mai bogat om din statul baltic, deţine deja o unitate hotelieră în Capitală.

    Bugetul de 90 de milioane de euro vizează patru hoteluri, respectiv Courtyard by Marriott (259 de camere), Moxy by Marriott (în centrul vechi al Bucureştiului, 119 camere – n.red.), Hilton Garden Inn (la aeroportul Henri Coandă de lângă Bucureşti, 204 camere) şi Autograph by Marriott (centrul vechi din Bucureşti, 214 camere).

    Zona de lângă BNR devine una dintre cele mai atractive din Capitală pe măsură ce atrage atenţia investitorilor străini. Primii care au mizat pe Strada Doamnei au fost lituanienii de la Apex Alliance Hotel Management, care au deschis primul Hilton Garden Inn din România în centrul vechi al Capitalei, în decembrie 2017. Hotelul a fost construit în clădirea monument istoric care a fost din 1904 până în prezent Palatul Asigurărilor Naţionale, Ministerul Comerţului, după care Banca Ion Ţiriac, iar ulterior clădirea a fost vândută celor de la Naturstein. Pe aceeaşi stradă, de partea cealaltă a BNR, Apex Alliance construieşte viitorul hotel Autograph by Marriott din vechea bancă Marmorosch Blank, care va avea deschiderea la finalul anului 2020, când va fi inaugurat un total de 214 camere.

    Potrivit unui comunicat trimis anterior de JLL, clădirile istorice din centrul Bucureştiului au devenit o nouă ţintă pentru dezvoltatorii imobiliari, în condiţiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcţii în această zonă este din ce în ce mai redusă, iar potenţialul acestui segment de piaţă este foarte mare ţinând cont de cererea ridicată pentru spaţii de birouri şi pentru hoteluri moderne în centrul Capitalei.

    România urmează astfel trendul care se manifestă în Europa de mulţi ani şi care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. În acest sens avem exemple şi în Ungaria sau Polonia, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz.

    Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine şi din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din Bucureşti pentru sedii de firme, ceea ce se vede şi în rata de neocupare, de sub 5%.

    În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD (Central Business District), a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătraţi (22% din suprafaţa de birouri închiriată în Bucureşti), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă la nivelul anului 2018 în Capitală.

  • Oraşul din oraş

    Prime Kapital şi-a propus să dezvolte un proiect tip „mixed use” (de folosinţă mixtă n. red) care va include 2.500 de apartamente, 160 de camere de hotel şi spaţii de conferinţe, 1.500 mp de clinică privată, 11.700 metri pătraţi de servicii şi retail, 1.500 mp de facilitaţi de fitness, 1.500 mp de gradiniţă privată, 3.500 mp loc de joacă pe acoperiş. 49% din suprafaţă va conţine spaţii verzi, locuri recreative şi zone pietonale, iar infrastructura proiectului va beneficia şi de o reţea de parcări subterane cu puncte de acces multiple. Per total, proiectul se va întinde pe o suprafaţă de 11 hectare şi va fi obiectul unei investiţii de 200 de milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta este şi cea mai mare investiţie imobiliară din zona Moldovei, ce urmează a fi realizată pe fosta fabrică din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Prime Kapital a finalizat în septembrie achiziţia platformei fabricii de textile Teba Industries, de 10 hectare. Reprezentanţii dezvoltatorului susţin că reconversia unui fost sit industrial va crea o nouă comunitate urbană, diminuând presiunea existentă pe centrul oraşului.

    Construcţia proiectului se va realiza în patru faze, prima fază urmând să înceapă în trimestrul al treilea al anului 2020, iar termenul de livrare pentru aceasta fiind în trimestrul al treilea al anului 2021; începând de atunci se vor finaliza restul fazelor la fiecare 12 luni până în 2024.

    „Am ales modelul acesta de dezvoltare în faze după ce am văzut că în alte proiecte funcţionează foarte bine. Chiriaşii au un plan pe următorii cinci ani, dar nu angajează imediat. Fazarea aceasta de proiecte le dă ocazia să îşi extindă organic businessul în aceeaşi zonă, cu cel mai redus impact distructiv asupra afacerii lor. De asemenea, corelaţia rezidenţial cu birouri ajută foarte mult chiriaşii să atragă angajaţii”, consideră Mihail Vasilescu, partener la Prime Kapital şi unul dintre fondatorii companiei. El a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, cu o licenţă în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi un master în Managementul si Finanţarea Proiectelor, iar înainte de Prime Kapital, a lucrat ca senior corporate relationship manager la Bancpost şi a condus Departamentul de Proiecte Financiare din cadrul Băncii Româneşti, poziţie din care a gestionat numeroase finanţări de proiecte imobiliare. În anul 2008, a părăsit sectorul bancar pentru a înfiinţa o companie independentă de fuziuni şi achiziţii şi consiliere financiară, pe care a condus-o până în anul 2015. În ianuarie 2016 s-a alăturat prietenilor săi, cofondatori şi foşti manageri ai celui mai mare fond de investiţii pe piaţa imobiliară din regiune, pentru a crea Prime Kapital, dezvoltator, investitor şi operator imobiliar axat pe Europa Centrală şi de Est. În rândul fondatorilor Prime Kapital se numără şi Martin Slabbert, fost şef al NEPI în România.

    Prime Kapital are o experienţă de 10 ani pe piaţa locală şi are aici o echipă integrată de peste 200 de oameni. „Am livrat 40 de proiecte de dezvoltare şi reamenajări. Prime Kapital este o afacere românească, iar principiile cheie ale companiei se leagă de o dezvoltare sustenabilă pentru comunităţi locale. Este foarte greu să schimbi piaţa imobiliară”, descrie Maggie Kitshoff, managing director al residential & office developments în cadrul Prime Kapital, proiectele de pe piaţa locală ale companiei pe care o reprezintă. Printre acestea se numără proiectele rezidenţiale din Bucureşti Avalon Estates şi Marmura Residence în Bucureşti.

    Potrivit ei, Silk District este un proiect adaptat nevoilor generaţiilor tinere, care sunt în pas cu trendurile internaţionale. Proiectul are la bază concepte şi tehnologii de dezvoltare verzi, acestea fiind integrate încă din faza incipientă.

    „Proiectele de tip Silk District sunt foarte greu de realizat. În primul rând necesită foarte mult capital şi cunoştinţe adecvate. Prin urmare, numărul celor care pot să realizeze astfel de proiecte, nu doar în România, este foarte limitat”, adaugă Mihail Vasilescu. „Oraşele din România suferă de pe urma modelului de dezvoltare folosit în perioada comunistă, sunt foste platforme industriale, uneori active, alteori inactive amplasate în zone centrale, înconjurate de cartiere, care astăzi oferă un standard scăzut, dar care în acelaşi timp beneficiază de o infrastructură de transport public foarte bine dezvoltată. Conversia unor astfel de locuri aduce beneficii foarte mari pe termen scurt şi pe termen lung comunitaţii respective. Permite oraşelor să îşi folosească resursele existente şi reduce presiunea pe infrastructura urbană din centrul oraşului”, spune el.
    Decizia de a intra pe piaţa din Iaşi cu un proiect de asemenea dimensiuni se datorează unor studii recente care plasau oraşul pe locul doi din România după Capitală din punctul de vedere al dimensiunii populaţiei. În Iaşi, compania este deja prezentă prin Mall Moldova, centrul comercial superregional pe care îl extind în prezent la o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi. Potrivit ZF, Iaşiul este al doilea oraş ca mărime din România, cu 371.000 de locuitori, iar în judeţ sunt 930.000 de locuitori.

    „Judeţul Iaşi are aproape 1 milion de locuitori, iar oraşul va continua să crească; în urma estimărilor, aproximativ 20%-25% din populaţia din România va ajunge să locuiască în Iaşi. Oraşul are o fundaţie academică mare – fiind prezente aici 6 universităţi, 42 facultăţi şi 60.000 de studenţi. De asemenea, are un aeroport internaţional cu un potenţial de creştere a traficului – în 2017 a înregistrat o creştere a traficului de 20%”, a descris Maggie Kitchoff potenţialul oraşului.

  • Piaţa imobiliară din Capitală este inundată. Dezvoltatorii au cumpărat 47 de hectare de teren în Bucureşti pentru proiecte rezidenţiale

    Potrivit lui Alexandru Mitrache, Head of Transactions – Land & Investment în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield Echinox, anul trecut s-au tranzacţionat circa 47 de hectare destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale medii şi mari în Bucureşti.

    El a subliniat că în general preţul de achiziţie al terenului trebuie să fie mai mic pentru rezidenţial, excepţie făcând zonele premium, zona centrală, Dorobanţi, Primăverii, Herăstrău, unde sunt întâlnite cele mai mari preţuri de tranzacţionare de-a lungul timpului. „În ultimul an, am observat un focus mai mare al dezvoltatorilor pentru zonele centrale şi proximitatea reţelelor de transport în comun“, a spus Alexandru Mitrache. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvoltatorii imobiliari anunţă peste 200.000 mp de birouri şi 3.000 de apartamente în zona Expoziţiei în următorii 5 ani

    Până la sfârşitul anului 2021, în zonă ar putea fi livrate aproximativ 156.000 spaţii de birouri de clasă A şi aproximativ 1.500 locuinţe noi, în cele patru proiecte care au primit deja autorizaţii de construire.

    La acestea, se vor adăuga în timp proiecte mixte aflate în fază de planificare şi tatonare a pieţei, pe terenuri cumpărate deja de mari dezvoltatori, cu experienţă, care ar mai putea aduce încă 100.000 mp de birouri şi alte peste 1.000-1.500 locuinţe, în următorii 5-10 ani.
     
    „Interesul pentru zona Expoziţiei s-a amplificat, datorită dezvoltării zonei de centru-nord, zona Expoziţiei născându-se ca o alternativă la polul de business Aviaţie- Floreasca- Barbu-Văcărescu, ajuns aproape la capacitate maximă. Expoziţiei este un pol nou de afaceri, cu accesibilitate bună şi multe terenuri mari disponibile, ce îi vor permite o creştere organică de durată”, afirmă Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.
     

  • C&W Echinox: Tranzacţiile cu terenuri în Bucureşti ating un nou record. Dezvoltatorii ridică miza pe proiecte cu destinaţie mixtă

    Potrivit reprezentanţilor companiei, faţă de anul precedent, valoarea tranzacţiilor a crescut cu 13%, pe fondul menţinerii la cote ridicate a interesului din partea dezvoltatorilor activi în segmentul rezidenţial, dar şi pe fondul tranzacţionării unor loturi de mari dimensiuni pretabile pentru dezvoltarea unor proiecte mixte. Piaţa terenurilor din Bucureşti a înregistrat al treilea an consecutiv de creştere, dar este cu 60% sub nivelul din 2007, cel mai bun an din punct de vedere al volumului tranzacţionat, cu un total de circa 628 de milioane de euro.

    La fel ca în 2017, investitorii români au continuat să fie cei mai activi cumpărători, cu o cotă de piaţă de 49%, ei fiind urmaţi de investitorii belgieni, precum Mitiska-REIM, Speedwell sau Atenor, cu o cotă de 17%, şi de cei din Israel (15%).

    Investitorii români sunt activi în special pe segmentul terenurilor cu destinaţie rezidenţială, grupuri străine precum Globalworth şi Portland Trust au securizat noi loturi pentru dezvoltarea unor imobile de birouri, în timp ce WDP sau P3 au cumpărat terenuri pentru dezvoltări logistice.

    Cea mai mare tranzacţie a fost realizată de grupul AFI Europe, care a cumpărat un teren de 4,3 hectare în vecinătatea mallului AFI Palace Cotroceni, lot pe care intenţionează să extindă atât centrul comercial, cât şi parcul de afaceri AFI Business Park. În topul valorilor de tranzacţionare s-au mai aflat două terenuri din zonele Răzoare – Cotroceni şi Floreasca, achiziţionate de grupul One United, terenul fostei fabrici Helitube din Colentina sau un lot de 4,6 hectare de pe strada Jandarmeriei din zona Băneasa.

  • De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii?

    Ce rol are educaţia în mijlocul naturii în această ecuaţie a povestit în cadrul celei mai recente ediţii Smart Business Dan Prediger, unul dintre dezvoltatorii proiectului.

    Sediul grădiniţei, un fost conac, se află în pădurea Băneasa, astfel copiii înscrişi acolo îşi petrec toată ziua în natură. Un alt aspect care diferenţiază Karin’s Kids Academy de alte grădiniţe este, potrivit lui Dan Prediger, faptul că s-au concentrat pe un tip de învăţare practică în locul uneia teoretice, cât şi pe stimularea şi dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţă prin programele lor educaţionale.

    Grădiniţa Karin’s Kids Academy Băneasa a fost deschisă în septembrie 2017, în urma unei investiţii de 4,8 milioane de euro, fiind singura din România cu sediul în pădure. Investiţia a fost făcută de trei oameni de afaceri români: alături de Dan Prediger, s-au aflat şi Florentin Oprea şi Andreea Dumitru, care şi-au propus să dezvolte un sistem educativ centrat pe stimularea şi dezvoltarea inteligenţelor multiple, prin educaţie outdoor.

    Capacitatea grădiniţei este de 125 de copii, iar la finalul anului trecut, numărul celor înscrişi ajunsese la 107. Pentru 2019, şi-au propus să deschidă încă patru clase şi să ajungă la 200 de copii înscrişi.În prezent au 32 de educatoare în grădiniţă; o grupă este construită din trei educatori şi o îngrijitoare, iar la fiecare nivel de vârstă există câte un coordonator. Grădiniţa are însă şi un psiholog, precum şi un director educaţional.

    Cum a ajuns Dan Prediger la acest business?
    Antreprenorul a povestit în cadrul Smart Business că i-a plăcut dintotdeauna să facă afaceri: „Când eram copil, mă duceam şi luam sticle din tot cartierul, le spălam şi le duceam la centrul de colectare a sticlelor şi făceam bani”. Îşi aminteşte că avea 14 ani când a picat regimul comunist în România şi de atunci a început să facă tot felul de lucruri ca să câştige bani: la 17 ani avea un aparat de floricele şi primul angajat, iar la 18 şi-a deschis un centru de pâine în care vindea produsele cumpărate de la o fabrică de pâine. „Întotdeauna mi-a plăcut să dezvolt un business de la început şi să îl văd cum creşte.”

    A studiat ulterior Dreptul, iar după absolvire s-a angajat ca avocat şi a lucrat pentru câteva multinaţionale timp de 10 ani. În 2009 a decis să ia o pauză de la avocatură şi s-a concentrat pe o afacere în Statele Unite, formată dintr-un lanţ de magazine care vindea servicii de telefonie, firma sa fiind un master dealer al primului operator telecom care a introdus internetul 4G acolo. S-a ocupat de acest business timp de cinci ani, până când ajunsese la 16 magazine, 170 de angajaţi, peste 1.200 de dealeri, cu venituri anuale de 6 milioane de dolari. „A fost un business foarte greu, în perioada respectivă dormeam trei ore pe noapte. Este greu să faci afaceri în America, fiindcă nu cunoşti mentalitatea lor, dar am învăţat mult şi am avut oportunitatea de a sta la masă cu oameni care conduceau corporaţii cu 6-7 miliarde de dolari cifră de afaceri anuală”, descrie el experienţa americană.

    Crede că aceasta l-a ajutat să vină cu gândirea de business modelată acolo, iar principala lecţie, dar şi cea mai dureroasă pentru el, a fost că este greşit să porneşti cu o expansiune foarte mare, în contextul în care în Statele Unite pornise cu 10 magazine odată. „Nu ai timp să îţi aduci oameni în companie, pe care să îi pregăteşti şi care să facă lucrurile foarte bine.” De altfel, consideră că şi acum cea mai mare greşeală pe care ar face-o ar fi dacă ar deschide încă două-trei sedii de grădiniţă: Nu ai suficienţi angajaţi buni, iar calitatea scade.
    La afacerea cu grădiniţe a ajuns în urma ideii care s-a născut încă din copilărie pentru el şi sora sa. Mama celor doi, de origine germană, preda această limbă, iar ei au crescut înconjuraţi de copii. Astfel, au decis împreună ca la maturitate să construiască o grădiniţă care să poarte numele mamei – Karin.

    Spune că nu şi-au făcut calcule exacte referitoare la recuperarea investiţiei, dar şi-au fixat un obiectiv de extindere. „Ne-am calculat ce putem face astfel ca în trei ani să avem curajul să mai facem încă un sediu. Deocamdată noi suntem puţin mai sus decât ne-am proiectat, în sensul că avem o notorietate mult mai mare decât ne-am proiectat-o la început datorită faptului că suntem singura grădiniţă din pădure; foarte multă lume a început să vorbească despre noi şi asta ne-a ajutat.”

    În următorii 15 ani şi-au propus să deschidă încă 5 sau 6 sedii de grădiniţă, iar după acest orizont de timp îşi doresc să convingă ministerul şi inspectoratul înspre orientarea către un tip de educaţie bazat pe practică. Din punctul de vedere al antreprenorului, problema principală cu care se confruntă astăzi sistemul educaţional din România se leagă de dublarea volumului de informaţii, iar estimările sunt ca peste ani ritmul dublării informaţiilor să fie mult mai rapid. „Concentrarea de a asimila informaţia nu va avea viitor – trebuie să ne concentrăm pe cât de rapid vor reuşi copiii să facă legături între informaţii; cât de repede se vor adapta la schimbări”, crede Prediger.

    De altfel, Dan Prediger observă cum chiar şi părinţii încearcă să găsească tot felul de activităţi pentru copii, fie din comoditate, fie fiindcă vor ca ei să facă foarte multe lucruri: „Îi duc la trei tipuri de sporturi, apoi o să vadă când ajung la 10 ani că nu mai vor să facă niciun tip de sport şi vor avea o viaţă cât mai sedentară. Din păcate exagerăm foarte mult cu copiii şi încercăm să le oferim prea multe lucruri, când de fapt la vârsta asta au nevoie de joacă şi de dragoste.” Timpul petrecut cu ei trebuie să fie de calitate: „Dacă stai trei ore cu el, dar stai cu ochii în telefon şi el se mişcă în jurul tău, nu este suficient”.  

    Taxele de şcolarizare la Karin’s Kids Academy variază între 700 de euro pentru programul scurt, de până la ora 15, 800 de euro până la ora 17 şi 900 de euro până la ora 18. Taxele includ şi masa, şi taxele administrative, şi toate opţionalele. Spre exemplu, la grupa mare, la programul cel mai lung, sunt 14 cluburi incluse – dans, karate, artă teatrală etc. Profilul părinţilor este al celor cu venituri peste medie.
    Cum se face că taxa e mai mare, pe o lună, la grădiniţă decât taxa pe un an întreg la facultate? „Într-adevăr, taxele la facultate în România sunt ridicol de mici. La grădiniţă sunt destul de mari – chiar şi cea mai ieftină taxă; dacă aduni cât plăteşti într-un an de zile, o să vezi că plăteşti mai mult decât plăteşti la facultate.

    Întotdeauna părintele o să investească foarte mult în copii”, răspunde Prediger. Subliniază însă şi că la o facultate există sute de studenţi care plătesc taxa, în timp ce în grădiniţă este un număr limitat de copii care generează un venit ce trebuie să acopere toate cheltuielile cu personalul. „Într-o facultate sunt sute de studenţi care acoperă salariile pentru 50, 100 de profesori, la noi în grădiniţă sunt 40 de angajaţi la 107 copii, practic avem aproape trei copii per angajat care trebuie să acopere cheltuielile. Sunt grădiniţe care au mers pe ideea de a avea un singur educator la grupă, noi avem trei şi o îngrijitoare şi de aici vine toată diferenţa asta de cheltuială.”

    În ceea ce priveşte faptul că taxele pentru studiile universitare sunt la noi printre cele mai mici din Europa, spune: „Eu cred că mărirea taxei la facultate ar trebui să fie direct proporţională cu mărirea calităţii: dacă la facultăţile din România se va merge pe o învăţare pur teoretică, nu justifici de ce ai încasa mai mulţi bani. În momentul în care programele tale educaţionale se bazează foarte mult pe latură practică, atunci clar şi cheltuielile sunt mai mari şi trebuie să măreşti taxele”. Are şi un exemplu relevant în acest sens: nepotul său, student, îi povesteşte că lucrurile se întâmplă la fel ca în perioada propriilor studii: „Se duc în bancă, notează ce dictează profesorul, trebuie să înveţe, să meargă la cursuri, să ia examenele; atunci când termini facultatea ar trebui să ştii ceva, la noi, când termini facultatea, începi să înveţi să îţi faci meseria, ceea ce nu este OK”.

    În încheierea emisiunii, Prediger răspunde fără ezitare întrebat de deciziile pe care le-ar lua dacă ar fi ministrul educaţiei: „Prima măsură pe care aş lua-o ar fi să înjumătăţim volumul de informaţii transmise în şcoli şi aş face mai multe proiecte practice. Nu este adult performant cel care ştie foarte multă teorie, adultul performant este cel care ştie să lucreze cu oamenii”. 

    Educaţie de inspiraţie americană

    Fondatorii Karin’s Kids Academy au lansat acest proiect şi programele educaţionale ale grădiniţei pornind de la ideea adultului performant. Ce înseamnă un adult performant şi ce a avut adultul performant în copilărie astfel încât să devină performant? „Nu este un adult performant cel care a învăţat 20 de poezii în copilărie şi cel care ştia la vârsta de 4 ani toate animalele de pe planetă; cei care au devenit performanţi au fost cei cărora în copilărie li s-a permis să facă diferite lucruri, să îşi descopere limitele şi să aibă curajul să se implice în anumite proiecte, să nu mai aibă teamă de eşec”, potrivit  lui Dan Prediger. Or asta şi-au propus ei să facă prin programele lor educaţionale – să îi încurajeze pe fiecare dintre copii să facă anumite lucruri, potrivit antreprenorului.
    Acesta a avut anterior o afacere în Statele Unite, astfel copiii săi au petrecut mai mult timp acolo, iar el a observat anumite diferenţe între copiii din România şi cei din America şi nu se referă la gradul de inteligenţă, ci la latura emoţională. „Copiii din America sunt extrem de dezinvolţi, nu au niciun fel de barieră emoţională atunci când discută cu un adult.” Spune că sunt mai mulţi factori care au influenţat acel comportament: faptul că în America un adult se comportă cu copilul cu acelaşi respect cu care s-ar comporta cu un adult, iar în România adulţii au tendinţa să aibă „glumiţe” cu copiii pe care doar adulţii le înţeleg şi pe care copiii le-ar putea interpreta drept jigniri. Apoi, stând de vorbă cu copiii, şi-a dat seama că ei au o gândire extrem de practică: „Ei aveau în minte proiectat ceva real în viaţa reală în legătură cu toate discuţiile pe care le aveai cu ei”. Discutând apoi cu profesorii din America şi-a dat seama că se axează pe educaţia practică şi mai puţin pe educaţia teoretică, pe care sistemul educaţional din România este în continuare orientat. „Ai învăţat ceva, scopul tău este să memorezi ca a doua zi la examen să poţi să scrii tot ce ai memorat.” Prediger a studiat modelul americanilor de predare, ajungând la acest concept de stimulare şi dezvoltare a tuturor tipurilor de inteligenţă.

  • Ce locuinţe mai caută românii

    În prezent, un procent considerabil dintre cumpărători – de 50% – cumpără locuinţele aflate în faza de construcţie, motiv pentru care foarte puţine imobile se vând acum «la cheie». Mai exact, doar 15% sunt deja finalizate, iar un procent de 35% cumpără acum locuinţele în faza de plan”, descrie Adrian Stănescu, organizatorul târgului Imobiliarium, o tendinţă pe piaţa pe care activează.

    „Diferenţa faţă de anii de dinainte de criză constă, însă, în faptul că cele mai multe imobile care se vând acum în plan sau în construcţie se află într-o fază ulterioară a dezvoltării. Aşadar, foarte puţini clienţi sunt dispuşi să investească într-o locuinţă finalizată într-un termen mediu sau lung, drept pentru care timpul până la finalizarea construcţiei a devenit mult mai mic comparativ cu intervalul temporar menţionat anterior”, subliniază el.

    Principalul motiv al acestui fenomen este raportul dintre ofertă şi preţ: „Cei mai mulţi dezvoltatori oferă preţuri mai mici atât timp cât imobilul se află încă în faza de construcţie. Coroborând acest factor cu o cerere mare, automat ecuaţia finală determină creşterea vitezei de derulare a unui astfel de contract.” Alte motive pentru care cumpărătorul alege acest tip de locuinţă ar mai fi încrederea în constructorul respectiv, în experienţa acumulată de acesta de-a lungul timpului, precum şi părerile locatarilor din spaţiile anterior construite.

    De la prima ediţie a târgului Imobiliarium, în mai 2017, şi până în prezent, schimbările semnificative în piaţa imobiliară s-au produs la nivelul preţurilor solicitate şi oferite, precum şi al preferinţelor la achiziţie, notează Stănescu. Astfel, bugetul mediu alocat de clienţi locuinţelor a crescut cu peste 5.000 de euro în mai puţin de doi ani, ajungând pană la 86.700 de euro, concomitent cu evoluţia preţului mediu pe metru pătrat, care a cunoscut o creştere de până la 15% faţă de 2017, până la 1.150 euro pe metru pătrat în prezent. „Totodată, dacă la prima ediţie a Imobiliarium (mai 2017) cumpărătorii erau interesanţi cu preponderenţă de locuinţele din Vest, urmate de zonele de Est, Sud şi Nord, în prezent topul preferinţelor este ocupat de zonele de Nord, respectiv Ilfov, Vest, Est.”

    Adrian Stănescu spune că se resimte o stagnare a preţurilor şi a cererii în Bucureşti, dar şi o creştere pe nişa caselor inteligente, tendinţă care se va menţine şi anul viitor. „Putem pune acest fapt pe seama nivelului matur pe care l-a atins piaţa, respectiv a ofertei semnificative ce urmează a fi livrată, dacă nu va fi disturbată de diverşi factori externi, precum modificări ale ofertei de creditare sau conjuncturi politice.”
    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, una dintre principalele schimbări resimţite în 2018 constă în creşterea cererii de case, aflată anul trecut pe locul al treilea în opţiunile clienţilor. Astfel, apartamentele cu două camere au rămas şi anul acesta în topul preferinţelor românilor, urmate de case, indiferent de forma lor – pasive, active, tradiţionale – şi apartamentele cu trei camere. Potrivit unui studiu realizat de Storia.ro, printre cele mai importante criterii de alegere a locuinţei se află zona/cartierul (53,3%), numărul de camere (38,8%) şi suprafaţa utilă (38,3%). Totodată, alte elemente pe care clienţii le iau în considerare sunt facilităţile situate în preajma locuinţei – transport, educaţie, cumpărături etc. (23,6%) – şi anul de construcţie a imobilului (17,9%).
    „Proiectul Imobiliarium a apărut ca o alternativă la târgurile imobiliare şi evenimentele de real estate tradiţionale. Prin intermediul său ne-am propus să aducem un suflu nou acestui segment, în acord cu stilul omului modern, amator de tehnologie şi servicii integrate. Obiectivul  nostru este, bineînţeles, facilitarea procesului de căutare şi achiziţie a unui imobil, însă conceptul nostru mizează preponderent pe numărul mare de dezvoltatori prezenţi, calitatea acestora, precum şi serviciile puse la dispoziţia vizitatorilor în cadrul târgului”, povesteşte Adrian Stănescu.
    Mai exact, Imobiliarium este cel mai amplu eveniment digitalizat dedicat pieţei imobiliar-rezidenţiale, în cadrul căruia „schimbul de contacte” are loc prin scanarea biletului de acces al vizitatorului, care se înregistrează anterior cu datele şi criteriile sale de achiziţie. Astfel, încă de la intrarea în cadrul evenimentului, posibilului client i se prezintă o hartă interactivă cu ofertele dezvoltatorilor şi i se sugerează care dintre acestea corespund preferinţelor sale. „De asemenea, fiecare stand este dotat cu ochelari VR, tehnologie cu ajutorul căreia vizitatorii pot experimenta prin realitate virtuală imobilele din ofertă.”
    Ce presupune, însă, organizarea unui târg imobiliar? „În primul rând, foarte multă răbdare, energie şi pozitivism. Accesul pe piaţa imobiliară, chiar şi în zona marketingului, este unul dificil, încărcat de experienţe sinusoidale”, este de părere Stănescu. „E o piaţă cu mult apetit la nou, la tehnologie, dar mai ales la facilitarea procesului de vânzare. În acelaşi timp este un segment căruia îi câştigi greu încrederea, dar odată câştigat devine un mediu solid de business.”
    Organizarea unui eveniment pe această piaţă nu diferă cu mult faţă de experienţele celorlalte domenii, spune el, însă te obligă să te adaptezi la câteva particularităţi: spaţii expoziţionale extinse, dezvoltarea unui plan de marketing care să preia din expunerea fiecărui dezvoltator, filtrarea informaţiei şi o comunicare constantă între expozant şi vizitator. Costurile de organizare a Imobiliarium, ediţia actuală, s-au ridicat la peste 120.000 de euro.
    Cele trei ediţii anterioare au adus un număr de peste 12.000 de oameni în cadrul târgului. Potrivit numărului de înregistrări până la acest moment, respectiv al fluxului cu care înregistrat de la o ediţie la alta, organizatorii aşteaptă la evenimentul din această toamnă peste 5.000 de vizitatori. 
    „Am avut nişte rezultate foarte bune şi acestea s-au tradus în creşterea constantă a evenimentului”, spune project managerul de la Imobiliarium. „Este clar că interesul dezvoltatorilor pentru evenimentele imobiliare e unul crescut, însă putem observa în ultima perioadă un interes şi mai crescut pentru tipul de promovare pe care îl oferă acestea. Imobiliarium, prin poziţionarea asumată, de cel mai tehnologizat târg imobiliar, a reuşit să devină, totodată, şi târgul cu cei mai mulţi dezvoltatori expozanţi. Astfel, la ediţia din octombrie anul acesta vor fi prezenţi 62 de dezvoltatori, cu 88 de ansambluri, respectiv 22.600 de locuinţe disponibile (dublu faţă de numărul celor aflate în ofertă la prima ediţie), ce cuprind o suprafaţă totală de peste 1,8 milioane de metri pătraţi.”