BusinessMagazin

Tag: credite ipotecare

  • România a ajuns o ţară de vis pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă: Datorită creşterii salariului şi a scăderii preţului apartamentelor de după criză, rata pentru un apartament cu 2 camere a ajuns la mai puţin de 60% din salariul mediu net, faţă de 250% în 2008

    ♦ În 2008 erau necesare aproape trei salarii medii nete pe economie pentru plata unei rate la un apartament cu 2 camere din Capitală ♦ Pe fondul dublării salariului mediu în ultimii 11 ani, dar şi al ieftinirii locuinţelor faţă de perioada de boom, acum rata reprezintă mai puţin de 60% din salariul mediu pe economie.

    Rata lunară pentru achiziţia unui apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns la mai puţin de 60% din valoarea salariului me­diu net pe economie la nivelul lu­nii septembrie a acestui an, faţă de 251% la ni­velul lunii ianuarie din 2008, la apogeul boomu­lui economic, potrivit calculelor ZF şi datelor SVN România, Credit & Financial Solutions.

    „Creditarea ipotecară a cunoscut o dezvol­tare vertiginoasă în ultimii ani, într-un context generalizat de majorare a veniturilor, de diversificare a ofertei şi de reducere a ratelor. Chiar dacă dobânzile au înregistrat scăderi, dar şi majorări în ultimii ani, ponderea ratei medii lunare în veniturile populaţiei este într-o con­tinuă scădere de aproximativ cinci ani. Practic, o rată medie pentru un credit de 69.000 de euro are o pondere în salariu de aproape două ori mai mică faţă de acum şase ani“, afirmă Alexandru Rădulescu, managing part­ner SVN România, Credit & Financial Solutions.

    În acel moment, la începutul anului 2008, un apartment cu două camere în Capitală de 50 mp utili costa în medie 130.000 de euro, iar rata lunară pentru acesta era de 826 de euro, în timp ce salariul mediu era de numai 329 de euro – astfel era nevoie de salariul aproape complet a trei adulţi pentru a plăti rata unui apartament cu două camere din Bucureşti.

    Dezvoltarea segmentul ipotecar s-a produs concomitent cu diminuarea importanţei produsului Prima Casă, care în prezent deţine aproximativ 25% din totalul tranzacţiilor efectuate – sau 35% din segmentul finanţărilor pentru achiziţionarea unei locuinţe.

    „Piaţa este pe o traiectorie ascendentă şi observăm şi o creştere a apetitului de finanţare din partea unor instituţii financiare, atât pe segmentul de retail cât şi pe cel corporate, pentru investitorii care dezvoltă proiecte rezidenţiale. În plus, tot mai mulţi cumpărători apelează la serviciile unui consultant financiar, acesta fiind un alt factor care arată dezvoltarea pieţei ipotecare locale“, a subliniat Alexandru Rădulescu.

    Pe fondul crizei economice preţurile locuinţelor din Capitală au scăzut puternic în anii care au urmat, ajungând la o valoare minimă de 51.000 de euro în ianaurie 2016. La acea vreme rata lunară în cazul unui credit pe o perioadă de 25 de ani era de 255 de euro, în timp ce salariul mediu pe economie urcase deja la 429 de euro. În timp ce preţul locuinţelor din Capitală a scăzut treptat timp de mai bine de şapte ani, salariul mediu net a rămas relativ constant până în 2012, iar după acest an a crescut accelerat.

  • Vrei să-ţi cumperi o casă ? Vezi ce dobânzi practică băncile din top 10 la creditele ipotecare în lei

    Piaţa imobiliară din România merge înainte, iar creditele ipotecare standard cu avans de 15% au devenit principalul mod de finanţare a achiziţiei de locuinţe, cu circa 70% din totalul finanţărilor noi, potrivit datelor BNR  Cele mai mari bănci după active percep dobânzi cuprinse între 4,8% şi 8,1% la creditele ipotecare standard în lei, însă dobânzile anuale efective (DAE) sunt mai mari.

    Dobânzile la creditele ipo­te­care în lei acordate de băncile mari pot varia în piaţa ban­cară din România şi pornesc de la 4,81%, însă la acestea se adaugă şi comisioanele şi alte costuri supli­mentare ale băncilor până se ajunge la do­bânda anuală efectivă (DAE) din contracte, potrivit unei analize realizate de ZF în baza datelor pe luna octombrie publicate pe platforma Finzoom. Analiza ia în calcul un credit standard de circa 220.000 de lei, cu dobândă variabilă, fără a se ţine cont de reducerile de dobândă care apar odată cu încadrarea în anumite condiţii, precum încasarea venitului la banca respectivă.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă în topul din România după active, practică o dobândă de 5,91% la creditele ipotecare standard cu dobândă variabilă, dobândă formată dintr-o marjă fixă a băncii de 3,25% Ă indicele de referinţă IRCC, care este 2,66% pentru luna octombrie.

    Nivelul dobânzii reper IRCC – indice introdus pe piaţa românească din luna mai 2019 – se modifică trimestrial la datele de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale anului sau în prima zi lucrătoare imediat ur­mătoare zilei de întâi a trimestrului, dacă data de întâi a trimestrului este zi nelu­cră­toare.

    BCR, a doua bancă de pe piaţa locală, practică o dobândă variabilă de 5,96%, adică IRCC Ă 3,3% la creditul standard Casa Mea. În acelaşi timp, dobânda percepută la ipo­te­care de BRD-SocGen ajunge la 6,43%, for­mată din IRCC Ă o marjă fixă a băncii de 3,77%.

    Subsidiara locală a italienilor de la UniCredit practică o dobândă de 8,1%, cea mai mare din top zece bănci mari din piaţă, potrivit datelor publicate pe platforma Finzoom, dobândă formată din IRCC şi o marjă fixă a băncii de 5,44%.

    În cazul Raiffeisen Bank, produsul standard Casa Ta are un etalon diferit la ce­rinţele ce ţin de avansul minim, în cazul cre­ditării din Capitală versus alte localităţi, pro­dusul fiind semnalat diferit. Astfel, Raif­fei­sen percepe o dobândă de 5,66%, unde se adaugă o marjă de 3% la IRCC de 2,66%, însă în cazul alegerii produsului pentru alte localităţi, cerinţa de avans minim se majorează de la 15% din valoarea imobilului, la 35%.

    Sucursala locală a olandezilor de la ING practică o dobândă de 6,01% în cazul exem­plului ales de credit, de 220.000 de lei, for­mată din IRCC Ă 3,35% în produsul credit ipotecar Avantaj Plus fără Asigurare de Viaţă inclusă. Totuşi, în cazul în care valoarea creditului este de peste 400.000 de lei, marja băncii scade la 3,05%, iar dobânda totală scade la 5,71%.

    Şi în cazul CEC Bank, singura bancă a sta­tului român din top 10, creditul ipotecar stan­dard este în două variante, astfel încât banca listează creditul ipotecar standard cu o dobândă de 4,81%, adică IRCC Ă 2,15% – ceea ce ar însemna cea mai mică dobândă  prac­ticată de băncile din top. Cealaltă va­riantă în cazul CEC Bank este pentru pro­du­sul credit imobiliar în lei, unde marja fixă a băn­cii creşte la 2,9%, iar dobânda ajunge 5,56%.

    Subsidiara locală a grupului elen Alpha Bank practică o marjă fixă de 3,45% pentru creditele ipotecare standard în lei, ceea ce înseamnă o dobândă de 6,11% după adău­garea indicelui IRCC.

    Ungurii de la OTP Bank oferă pe piaţa locală credite ipotecare la o dobândă de 5,48%, unde marja fixă a băncii este de 2,82%. În acelaşi timp, Garanti Bank Ro­mânia practică dobânzi de 6,68%, din care marja băncii este de 4,02%.

  • Creditele ipotecare cu dobândă negativă stabilesc o nouă etapă în industria de banking

    Jyske Bank , al treilea cel mai mare creditor din Danemarca, a anunţat la începutul lunii august o rată ipotecară de -0,5%, înainte de comisioane. Între timp, Nordea Bank Abp oferă credite ipotecare de 30 de ani la o dobândă anuală de doar 0,5%.

    Ultimii ani au reprezentat o perioadă în care băncile au redus semnificativ rata dobânzii, distorsionând economia tradiţională a împrumuturilor. Acest lucru se observă cel mai bine Europa, unde rata de împrumut pentru locuinţe din zona euro a scăzut la 1,65% în iunie, cea mai mică valoarea înregistrată din ultimii 20 de ani.

    În timp ce unele regiuni au rezistat tendinţei, costurile împrumutului sunt aproape la pământ în cele mai multe pieţe. Acest lucru a înăsprit concurenţa între creditori pentru împrumuturile imobiliare.

    Costurile ipotecare sunt destul de mari în Ungaria, deoarece autorităţile de reglementare au îndepărtat aproape toţi debitorii de la împrumuturi cu rată variabilă mai mică, dar nesigură. În prezent, o ipotecă cu dobândă fixă de 10 ani este în jur de 5%, comparativ cu ratele pieţei monetare aproape de zero.

    Nevoia de siguranţă a fost accentuată de amintirile creditelor ipotecare plasate în franci elveţieni înainte de criza financiară. Declinul forintului în faţa francului a lovit la acel moment aproximativ 1 milion de unguri.

    Ratele ipotecare au crescut în Grecia, din cauza datoriilor de stat şi ale corporaţiilor. Împrumuturile pentru locuinţe au avut o rată variabilă medie de 3,08% în iunie, o creştere de 11 puncte faţă valoarea din anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • De ce scad vânzările pe piaţa rezidenţială: Băncile au aprobat mai puţine credite ipotecare din cauza limitării gradului de îndatorare. În primele şapte luni, volumul creditelor ipotecare a scăzut cu peste 10%

    „Generarea de credite noi a fost constrânsă de regulile mai stricte cu privire la gradul de îndatorare aplicat începând cu luna ianuarie 2019, acesta având un impact mai mare asupra creditelor ipotecare“, a explicat BCR în comunicatul privind situaţiile financiare de la jumătatea anului.

    Iunie a fost singura lună din 2019 în care volumul creditelor ipotecare noi acordate de băncile din România a trecut de un miliard de lei, dar totodată luna în care s-a înregistrat cel mai mare declin anual, respectiv de peste 15%. Producţia nouă de credite ipotecare a fost susţinută în principal de împrumuturile standard care au ajuns să reprezinte 70% din totalul finanţărilor noi. Împrumuturile ipo­te­care standard se deosebesc de creditele Prima casă în principal prin avans, care porneşte de la 15%. Spre comparaţie, în cazul creditelor Pri­ma casă avansul minim este de 5%. Cu toate acestea, tot mai mulţi români s-au în­drep­tat către creditele standard, pe fondul creşterii do­bânzilor din piaţă şi al accentuării vo­latilităţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Motivul pentru care o bancă din Danemarca oferă credite ipotecare cu dobândă negativă

    yske Bank, a treia cea mai mare bancă independentă din Danemarca, a anunţat săptămâna trecută că potenţialii cumpărători de locuinţe pot lua o ipotecă pe 10 ani cu rată fixă, cu o dobândă de minus 0,5%.

    Instituţia financiară consideră că rata negativă a creditului va acţiona ca o subvenţie pe perioada rambursării, clienţii plătind ceva mai puţin decât suma datorată iniţial.

    Măsura va stimula potenţialii cumpărători să continue să investească în imobiliare, împrumutând într-un moment în care banii sunt mai ieftini ca niciodată în Danemarca.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • De ce scad vânzările pe piaţa rezidenţială: Băncile au aprobat mai puţine credite ipotecare din cauza limitării gradului de îndatorare. În primele şapte luni, volumul creditelor ipotecare a scăzut cu peste 10%

    . Reducerea volu­mu­lui de credite noi acordate de băncile locale a fost determinată cel mai probabil de înăs­pri­rea condiţiilor de creditare odată cu limitarea gra­dului de îndatorare la împrumuturile ipotecare la maximum 40%, dar şi ca urmare a incertitudinilor generate de taxa bancară.

    „Generarea de credite noi a fost constrânsă de regulile mai stricte cu privire la gradul de îndatorare aplicat începând cu luna ianuarie 2019, acesta având un impact mai mare asupra creditelor ipotecare“, a explicat BCR în comunicatul privind situaţiile financiare de la jumătatea anului.

    Iunie a fost singura lună din 2019 în care volumul creditelor ipotecare noi acordate de băncile din România a trecut de un miliard de lei, dar totodată luna în care s-a înregistrat cel mai mare declin anual, respectiv de peste 15%. Producţia nouă de credite ipotecare a fost susţinută în principal de împrumuturile standard care au ajuns să reprezinte 70% din totalul finanţărilor noi. Împrumuturile ipo­te­care standard se deosebesc de creditele Prima casă în principal prin avans, care porneşte de la 15%. Spre comparaţie, în cazul creditelor Pri­ma casă avansul minim este de 5%. Cu toate acestea, tot mai mulţi români s-au în­drep­tat către creditele standard, pe fondul creşterii do­bânzilor din piaţă şi al accentuării vo­latilităţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Indicele ROBOR la 3 luni a crescut uşor miercuri, la 3,15%

    Acest indice nu a mai fost la nivelul de 3,15% din data de 6 septembrie, după ce la 5 septembrie a fost de 3,18% şi a fost urmat de o scădere la 3,12%, la data de 7 septembrie.

    În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat miercuri, pentru a doua zi, la nivelul de 3,38%, după ce a crescut vineri de la 3,36% cât a fost joi. Acesta n-a mai atins acest nivel din datele de 5 septembrie şi 6 septembrie, când a fost în scădere de la 3,40%, nivel înregistrat la data de 4 septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Indicii ROBOR la 3 luni şi la 6 luni au stagnat luni, după evoluţia surprinzătoare de vineri

    Acest indice nu a mai fost la acest nivel din data de 6 septembrie, când a fost de 3,15%, urmat de o scădere la 3,12%, la data de 7 septembrie.

    De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat luni la nivelul de 3,38%, după ce a crescut vineri de la 3,36%, cât a fost joi. Acesta n-a mai atins acest nivel din datele de 5 septembrie şi 6 septembrie, când a fost în scădere de la 3,40%, nivel înregistrat la data de 4 septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut luni, indicii la 6 luni, la 9 luni şi la 12 luni au stagnat

    În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat luni la nivelul de 3,37%, cât a fost stabilit vineri.

    În plus, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas luni la 3,45%, nivelul de vineri.

    De asemenea, indicele ROBOR la 12 luni a stagnat luni la 3,50%, cât a fost nivelul de vineri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalii indici ROBOR revin pe scădere şi stagnare

    În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a înregistrat, joi, o stagnare, la nivelul de 3,44%, cât a fost joi, după ce miercuri şi-a reluat evoluţia ascendentă după patru zile de scădere şi de stagnare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro