Eric Zemmour, un tip subtirel, brunet, energic, se impiedica in
propriile cuvinte – atat de repede ii ieseau pe gura. Se framanta
cu o ceasca de cafea pe jumatate goala in mana, aproape de
birourile cotidianului Le Figaro unde inca lucreaza, in ciuda
faptului ca detractorii sai au incercat sa-i determine plecarea
dupa cele mai recente afirmatii corozive facute la o emisiune de
televiziune despre francezii de culoare si arabi. Isi prezenta cea
mai recenta carte, “Melancolia franceza”, care a urcat in varful
topurilor celor mai vandute volume la Paris.
“Sfarsitul puterii politice franceze a adus sfarsitul Frantei”,
spune Zemmour. “Acum pana si elita s-a dat batuta. Nu le mai pasa.
Toti vorbesc engleza. Iar clasa muncitoare – nu vorbesc doar despre
imigranti – nu da nici ea doi bani pe pastrarea integritatii
limbii.”
Zemmour este un binecunoscut atatator al maniei publicului. In
opinia sa, Franta – din cauza imigratiei si a influentelor din
exterior – a pierdut legatura cu eroicele radacini ale antichitatii
romane, cu gloria sa nationala, cu cultura sa istorica, la
fundamentul careia se gaseste limba franceza. Multi il considera un
extremist, dar nu e singurul care gandeste asa. Presedintele
francez Nicolas Sarkozy a semanat cu Zemmour cand s-a plans recent
de “snobismul” diplomatilor francezi care “sunt bucurosi sa
vorbeasca in engleza”, si nu in franceza, limba care este “sub
asediu”.
“Apararea limbii noastre, a valorilor pe care ea le reprezinta
este o batalie pentru diversitatea culturala in lume”, a spus
Sarkozy. Prilejul discursului a fost a 40-a aniversare a
Organizatiei Internationale a Francofoniei, care celebreaza limba
lui Voltaire in lumea intreaga. Sarkozy considera ca problema nu
este engleza insasi, ci “cultura prêt-à-porter, uniforma,
monolingvismul”, atribute prin care fireste ca se referea tot la
engleza. Discutia mai larga despre un declin al valorilor
traditionale a atins coarda sensibila a electoratului
conservator.
Problema este acuta din cauza relatiei speciale, de proprietate,
desi nu intrutotul realista a Frantei cu franceza. Limba este acum
vorbita cel mai mult de straini, peste 50% dintre ei africani.
Vorbitorii sunt cel mai probabil haitieni si canadieni, algerieni
si senegalezi, imigranti din Africa si Asia de Sud-Est sau din
Caraibe care s-au stabilit in Franta, aducand cu ei propriile
culturi.
Leave a Reply