Tag: Franta

  • „Regina porumbului” – dar nu şi pentru investitorii americani

    Un vânt turbat poartă aroma uşor înţepătoare dar dulceagă a strugurilor proaspăt culeşi în tot Estul Franţei. Este toamnă în Alsacia, o regiune la doar o aruncătură de băţ de graniţa cu Germania, iar temperaturile sunt la jumătate faţă de Bucureşti. La doar 13-14 grade Celsius, porumbul de aici are frunzele puternic verzi şi se înalţă semeţ, spre deosebire de cel din Câmpia Română, care în mare parte din cauza secetei este acoperit de un galben pal, semn că i-a venit timpul. Celui din Alsacia, încă nu.

    La prima vedere, zona liniştită a satelor vechi din această provincie în care îndeletnicirea este agricultura pare îngheţată în timp. În realitate însă, în spatele acestui peisaj de septembrie americanii s-au „infiltrat” şi au adus cu ei şi tehnologia cu care speră ca într-o zi să hrănească o lume întreagă.

    Corteva Agriscience, companie care se ocupă cu producţia seminţelor şi cu protecţia plantelor, prin dezvoltarea de tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor, un gigant de 22 miliarde de dolari listat la New York, a investit 20 milioane de euro în Alsacia într-o fabrică care produce ambalaje pentru fungicide obţinute prin fermentare.

    „Avem o amprentă puternică în Franţa şi de aceea am ales să facem investiţia aici. Mergem acolo unde este cerere, dar observăm că în ultima perioadă şi în estul Europei, inclusiv în România, trendul este de creştere”, răspunde Susan Lewis, vicepreşedinte senior şi director de operaţiuni la Corteva, la întrebarea Business MAGAZIN de ce tocmai Franţa şi când vom vedea investiţii de acest tip şi în România?.
    Corteva Agriscience are o fabrică de seminţe în România, în Afumaţi, cu vânzări estimate la circa 170 milioane de dolari în 2019, faţă de cele încheiate de 165 milioane de dolari în 2018, fiind una dintre puţinele ţări din estul Europei în care americanii au ales să investească. De altfel aceasta este una dintre cele mai mari fabrici de procesare a seminţelor, fiind deschisă în 2002.

    Pe de altă parte, Corteva este prezentă în Franţa din 1982, iar în prezent are două unităţi administrative, patru fabrici, cinci centre de cercetare şi circa 1.000 de angajaţi. Noua investiţie va crea 50 de locuri de muncă.

    În Alsacia, respectiv în Cernay şi în centrul de producţie adiacent din Uffholtz, la doar 3 kilometri, Corteva se concentrează pe sinteza, formularea şi ambalarea de produse de protecţia plantelor sub formă de pulberi, granule sau lichidă.

    În timp ce la Cernay sunt produse fungicide şi insecticide, la Uffholtz compania se concentrează pe producerea de erbicide.
    În Alsacia, investiţia americanilor va susţine în principal producţia gamei Inatreq, o nouă clasă de fungicide pentru cereale în care molecula activă este obţinută din produse de origine naturală prin fermentare, care îi poate ajuta şi pe fermierii români.

    Astfel, decizia investiţiei în Hexagon se leagă de orientarea pe noua generaţie de agricultură, dar şi pe faptul că baza de operaţiuni din Franţa are o istorie mai îndelungată faţă de cea din România. 

  • A murit fostul preşedinte francez Jacques Chirac

    Primar al Parisului, ministru, prim-ministru şi în cele din urmă preşedinte, cariera politică excepţională a lui Jacques Chirac s-a desfăşurat pe parcursul a peste 40 de ani, însă în ultimii ani ai vieţii fost vizat de acuzaţii de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Globetrotter în business

    De aproape doi ani, Marcel Cobuz este responsabil pentru Europa în Comitetul Executiv al grupului LafargeHolcim, activ în producţia de materiale de construcţii, cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de franci elveţieni (6,4 miliarde de euro) şi aproape 20.000 de angajaţi care lucrează în peste 40 de uzine de ciment, 600 de staţii de betoane şi 300 de cariere de agregate din peste 20 de ţări europene.

    Deşi industria construcţiilor l-a „clădit”, cărămidă cu cărămidă, de-a lungul anilor, altele erau planurile expatului român.

    „Fac parte din generaţia care a atins majoratul în 1989. Am lăsat deoparte oportunitatea de a face o carieră militară şi am studiat Dreptul cu profesori care scriau noaptea cursurile pe care le predau a doua zi. Astfel, am plonjat pentru câţiva ani în dreptul afacerilor, fiscalitate şi concurenţă. Iar după o bursă în străinătate pe pieţele de capital şi la îndrumările profesorilor, a fost un pas natural să nu urmez repartiţia de procuror şi, în schimb, să dau concurs la banca naţională”, povesteşte Marcel Cobuz.

    A ajuns să fie unul dintre cei care au pus bazele Bursei de valori Bucureşti în România postcomunistă şi ale unor instituţii conexe acesteia, precum Asociaţia Brokerilor sau Depozitarul Central, care facilitează transferul instrumentelor financiare – acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat etc – şi al banilor între vânzător şi cumpărător.

    „Am creat apoi propria firmă, ca să accelerez proiecte de finanţare pe piaţa de capital pentru întreprinderi mici şi mijlocii, iar avocatul Francisc Peli a fost unul dintre colaboratorii mei cei mai reuşiţi în nişte tranzacţii de anvergură. În 2000, am ştiut că a venit momentul să mă dezvolt şi să creez un impact mai larg şi am plecat la Lafarge, în Franţa.”

    În primii doi ani petrecuţi la Lafarge a avut misiuni în 15 ţări. De la sediul din Franţa, Marcel Cobuz a plecat în Grecia, după o scurtă întoarcere în România, ca director financiar, apoi s-a îndreptat către Asia, în Indonezia, devenind cel mai tânăr „şef de ţară” al Lafarge, cu scopul de a redinamiza un business de ciment devastat după tsunamiul din 2004.

    „Următoarea destinaţie a fost Orientul Mijlociu, în Irak, unde am fost responsabil pentru creşterea afacerilor între 2008 şi 2011, ca prim investitor din afara sectorului petrolier cu mai multe uzine construite”, spune Marcel Cobuz.

    Apoi a revenit în Franţa şi, mai târziu, a ajuns în Maroc – unde Lafarge reprezenta a treia capitalizare bursieră de la Casablanca. În 2014, a fost artizanul fuziunii dintre giganţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), care a dat naştere actualului grup LafargeHolcim, liderul mondial în producţia de ciment.

    „În tot acest parcurs, am avut familia alături şi câţiva buni prieteni care mi-au servit drept ghizi. Soţia, căreia îi mulţumesc că m-a urmat în aproape toate regiunile globului, a fost primul meu sfătuitor. Copiii s-au născut în ţări diferite – România, Franţa, Malaezia şi Iordania – fiind cetăţeni români şi globali în acelaşi timp.”

    De altfel, chiar şi cu bagajul lui impresionant de „domicilii” provizorii, Marcel Cobuz urmăreşte cu atenţie schimbările de „nuanţe” în peisajul de business românesc.

    „Urmăresc cu emoţie şi bucurie realizările prietenilor mei din România sau ambiţiile şi rezultatele de excepţie de la noua generaţie de antreprenori din IT şi de sportivi de performanţă în tenis şi nu numai. Vin des în ţară, unde îmi întâlnesc cu bucurie echipele entuziaste şi îi văd pe fraţii mei şi familiile lor, iar în Elveţia obişnuim să primim cu drag prieteni din România la noi acasă.”

    Stabilit în Elveţia acum, Marcel Cobuz şi-a creat un ritm cotidian şi, mai presus de orice responsabilitate de afaceri, se încăpăţânează să nu se abată cel puţin de la una – de suflet: să nu întârzie la cina cu soţia şi copiii, momentul din zi în care poveştile au răgaz să se depene.„Încep devreme ziua, de regulă alerg timp de o oră după un program predeterminat. Apoi (sunt – n. red.) pe telefon şi video. Biroul meu are doar o masă de întâlniri cu şase scaune, două monitoare pentru întâlnirile video şi tableta, rar vreo hârtie. Sunt în contact permanent cu echipele din 20 de ţări, iar, în medie, trei zile pe săptămână călătoresc în regiune, unde văd clienţii locali sau pan-europeni – societăţi de construcţii şi antreprenori – şi proiectele importante de infrastructură, în special Grand Paris, High Speed 2 în Marea Britanie, drumurile din Polonia sau proiectele Greater Moscova ori centrele de inovare din Lyon.”

    Pentru că în mâinile lui stau decizii importante la nivelul grupului LafargeHolcim – precum investiţii majore, achiziţii şi fuziuni, parteneriate – Marcel Cobuz caută să delege cea mai mare parte a celorlalte activităţi.

    În pauzele pe care şi le permite, participă voluntar în boardul unei şcoli internaţionale non-profit, pentru a urmări tendinţele în educaţia noilor generaţii. În plus, cam odată la trei luni, în weekend, aleargă un semimaraton sau un maraton în marile oraşe europene, ca să-şi ţină treaz spiritul de competiţie.

    „Am făcut o excepţie în 2018, când am participat la două maratoane în mai puţin de o lună, la Paris şi Zurich, o experienţă care mi-a arătat că limitele şi recuperarea după efort trebuie respectate. Îmi place pregătirea fiecărei curse, care, cu tehnicile de azi, este «train smarter, not harder», dar şi complexitatea sporturilor de anduranţă în care mentalul face diferenţa.” Pregătirea, crede Marcel Cobuz, este cheia şi în mediul de business românesc, care, „plin de vigoare” aşa cum este deja, ar trebui să-şi întoarcă mai mult privirea asupra tinerilor, pentru a le oferi şanse în meseriile viitorului, în care amprenta este a inteligenţei artificiale. „Nevoile de infrastructură sunt enorme şi un program de investiţii majore pe termen lung va creşte încrederea investitorilor, va impulsiona creşterea economică şi va alimenta, în acelaşi timp, optimismul tinerei generaţii.”

    De optimism dă dovadă şi Marcel Cobuz, privind către viitorul industriei construcţiilor, care, crede el, va creşte moderat, susţinut de finanţările marilor proiecte de infrastructură din ţări ca Franţa sau Marea Britanie. Automatizarea tot mai frecventă şi inteligenţa artificială vor revoluţiona procesele de producţie şi chiar modurile de utilizare, iar marile companii îşi vor seta ţinte ambiţioase de reducere a impactului lor asupra mediului.

    Cu aproape două decenii de experienţă la LafargeHolcim, Marcel Cobuz a învăţat că sectorul construcţiilor este unul care se reinventează rapid. Aşa cum a făcut-o şi el, indiferent că s-a întâmplat în Franţa, Grecia, Irak, Maroc, Elveţia…


    LafargeHolcim în România

    Pe piaţa locală, gigantul LafargeHolcim este prezent prin compania Holcim, producătoare de ciment şi beton, cu 800 de angajaţi în cele două fabrici – de la Câmpulung (judeţul Argeş) şi Aleşd (judeţul Bihor) – şi în celelalte unităţi de prelucrare a cimentului din ţară.

    În 2018, afacerile Holcim în România au fost de 1.270,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de anul anterior. Profitul a urcat cu 23% faţă de anul anterior şi s-a situat la 182,1 milioane de lei. Astfel, marja de profit a Holcim România a fost anul trecut de peste 14%.

    Recent, Holcim România a cumpărat grupul Somaco de la fondul de investiţii Oresa Ventures, într-o tranzacţie de peste 60 de milioane de euro care aşteaptă încă acordul Consiliului Concurenţei.

    Pe plan local, operaţiunile LafargeHolcim sunt conduse, de la începutul anului 2018, de Horia Adrian, de asemenea cu experienţă peste graniţe. El a început să lucreze în 2000 pentru Holcim, fiind iniţial responsabil cu dezvoltarea businessului pentru agregate şi betoane. După patru ani, a fost trimis în Azerbaidjan pentru a coordona activitatea companiei de acolo, iar după şase ani s-a mutat la Moscova, pentru a conduce Holcim Rusia. La începutul lunii februarie 2018, Horia Adrian a preluat funcţia de CEO al Holcim România, dar şi pe cea de market head al Lafarge Holcim pentru Europa emergentă, conducând activitatea din Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan şi Republica Moldova.

  • Noi violenţe ale „Vestelor galbene” în Franţa: Confruntări între protestatari şi poliţişti/ Zeci de persoane, reţinute

    Mii de persoane s-au adunat sâmbătă după-amiază în centrul oraşului Nantes (vestul Franţei) în cadrul unui nou protest al mişcării “Vestele galbene”, care denunţă erodarea nivelului de trai.

    Cel puţin 26 de persoane au fost reţinute în urma confruntărilor dintre demonstranţi şi forţele de ordine. Autorităţile au utilizat gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.

    Autorităţile au confiscat zeci de sticle incendiare în cursul operaţiunilor din Nantes.

    La Paris, circa 500 de persoane au manifestat calm în zonele Choisy şi Grenelle, în apropierea Turnului Eiffel. Un protest spontan faţă de un plan de privatizare a avut loc şi în incinta Aeroportului Orly.

  • Cum poţi deveni un bucătar de top cu 9.000 de euro? Institutul francez Escoffier a deschis o şcoală de bucătari în România

    Institutul Culinar Disciples Escoffier din Franţa a deschis o şcoală de bucătari în România, unde intenţionează să pregătească bucătari profesionişti, la nivel internaţional. Cursanţii vor învăţa pe baza unei progame de studiu create în Franţa. Cursurile vor avea loc într-un spaţiu deţinut de distribuitorul de utilaje şi accesorii pentru industria ospitalităţii Bilancia.

    „Încercăm să promovăm gastronomia românească şi pe bucătari să comunice şi să colaboreze. Diploma obţinută la final conferă doar o recunoaştere, însă priceperea se va demonstra tot în bucătărie. Avem în plan să mai facem o şcoală Disciples Escoffier şi în Braşov, în parteneriat cu retailerul Selgros”, a spus Ştefan Oprea, preşedintele pentru România al Asociaţiei Disciples Escoffier.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noroc cu furia vestelor galbene: banii aruncaţi de Macron în protestatari au transformat Franţa în mai puţin de un an dintr-un pacient bolnav într-un rar simbol al sănătăţii economice în Europa

    În urmă cu cinci ani, şomajul cronic, ritmul lent de revenire, competitivitatea slabă a industriei în raport cu vecinii şi rezistenţa la reformă i-au adus Franţei, a doua economie ca mărime din zona euro, renumele de „noul bolnav al Europei“.

    Acum, când Germania, cu un model de creştere bazat pe exporturi, pare că se îndreaptă spre recesiune, economia franceză surprinde plăcut: PIB-ul a crescut peste aşteptări, iar încrederea consumatorilor se menţine la niveluri ridicate, în pofida războiului comercial global şi a ameninţărilor Brexitului.

    Preşedintele Emmanuel Macron a deschis portofelul statului la timp pentru a stimula consumul. Noroc cu pro­testele vestelor galbene: au forţat guvernul să cheltuiască, alimentând astfel creşterea când zona euro şi economia mondială încetinesc. Ceea ce în decembrie părea o slăbiciune politică şi o cheltuială inutilă, în condiţiile în care Macron îşi urmărea până atunci obsesiv ideea de a reduce deficitul bugetar, acum pare planul salvator al unui vizionar. Franţa este unul dintre cei mai mari in­ves­titori ai României, iar piaţa franceză este în topul pieţelor de export ale producătorului de automobile Dacia, deţinut de constructorul auto francez Renault. Dacia este unul dintre cei mai mari exportatori ai României.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Amazon lansează un program masiv de donaţii după ce s-a aflat că doar în Franţa gigantul a distrus 3 milioane de produse nevândute în 2018

    Gigantul Amazon vrea să îi încurajeze pe terţii care vând pe platforma companiei să utilizeze mai bine produsele lor nevândute şi nedorite care ajung să fie aruncate sau distruse, printr-un program masiv de donaţii, potrivit CNBC.

    Amazon lansează un nou program de donaţii denumit Fullfillment by Amazon Donations (FBA), care se adresează terţilor ce îşi păstrează produsele în depozitele Amazon din SUA şi Marea Britanie.

    Începând cu 1 septembrie, programul de donaţii va deveni o opţiune predefinită pentru toţi vânzătorii care vor să scape de stocurile masive de produse nevândute.

     Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Apar primele probleme pentru noul premier britanic: Franţa respinge cererea lui Boris Johnson privind renegocierea acordului de Brexit

    Franţa a afirmat că vrea să “treacă peste stadiul” de negocieri pentru Brexit şi să discute despre viitoarele relaţii între Marea Britanie şi Uniuna Europeană, a declarat ministrul francez pentru Afaceri Europene, Amelie de Montchalin.

    Afirmaţiile ei au fost făcute la o zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe noul premier britanic la Paris, într-o conversaţie telefonică purtată joi.

    Boris Johnson a declarat joi că termenii Acordului Brexit negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxellesul sunt “inacceptabili”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernele lumii se raliază împotriva proiectului Libra al Facebook: Nu putem accepta proiectul Libra al Facebook fără să impunem reguli stricte

    Proiectul de monedă digitală numit Libra anunţat de Facebook împreună cu un consorţiu de companii nu poate fi acceptat la nivel global fără un set de reguli stricte, apreciază Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe din Franţa, citat de CNBC.

    Planul Facebook de a lansat o monedă digitală a fost criticat dur de guvernele lumii, inclusiv de Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei americane şi de preşedintele FED, banca centrală americană, Jerome Powell.

    În interviurile dinaintea summit-ului G7, unde se întâlnesc şapte dintre cei mai puternici miniştri ai Finanţelor din lume, Le Maire a spus că Libra naşte îngrijorări serioase cu privire la spălarea de bani şi finanţarea terorismului.

    „Aş spune că este vorba înainte de toate de suveranitate. Ai state, Franţa, Germania, Italia, SUA – toate state suverane cu monede suverane: euro, dolar, şi aşa mai departe, iar aceste monede se conformează unor reguli foarte stricte. Nu putem accepta o nouă monedă fără aceleaşi reguli, fără aceleaşi angajamente şi fără aceleaşi obligaţiii”, spune Bruno Le Maire.

    În încercarea de a adresa o parte dintre îngrijorările guvernelor, Facebook a anunţat că agenţia de protecţie a datelordin Elveţia va supraveghea protecţia datelor în acest proiect. Cu toate acestea, presa internaţională a descoperit că Facebook nu a luat de fapt legătura cu reglementatorul elveţian.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

     

     

  • Franţa versus SUA reprezintă noua etapă a conflictului comercial care se extinde la nivel global, după ce francezii au decis să taxeze marile corporaţii de tehnologie precum Amazon şi Facebook

    Senatul francez a aprobat astăzi o legislaţie prin care Franţa va taxa veniturile marilor corporaţii de tehnologie precum Google, Amazon şi Facebook, sfidând avertismentul lansat de administraţia lui Donald Trump, care susţine că francezii „iau la ţintă companiile americane pe nedrept”, potrivit CNBC.

    Miercuri, Trump a cerut o investigaţie asupra aşa-numite „taxe digitale” pe companiile de tehnologie. Taxa de 3% ar urma să se aplice pe veniturile realizate în Franţa de circa 30 de companii mari, majoritatea americane.

    „Franţa este suverană, şi Franţa îşi decide propriile reguli fiscale. Şi aşa va face în continuare”, spune Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe din Franţa.

    El a adăugat că SUA şi Franţa pot ajunge la acorduri, în loc de ameninţări, pentru a ajunge la un sistem de „taxare corectă” pentru giganţii internetului.

    Într-o declaraţie lansată miercuri, Robert Lighthizer a vorbit în dreptul Biroului de Comerţ din SUA şi a spus că americanii vor investiga dacă taxa francezilor „dă dovadă de discriminare sau dacă este nerezonabilă şi împovărează sau restricţionează comerţul SUA”.

    Rezultatul investigaţiei ar putea duce la noi tarife aplicate de americani asupra importurilor pe bunurile franceze, agravând tensiunile comerciale globale.

    Lighthizer a adăugat că SUA va continua să sprijine eforturile OCDE-ului de a ajunge la un acord multilateral cu privire la taxarea economiei digitale. Totuşi, OCDE-ul a anunţat că nu va ajunge la o concluzie până în 2020.

    Francezii au vrut să meargă înaintea curentului şi au proiectat propria variantă de taxă digitală. Taxa ar urma să se aplice companiilor care generează la nivel global venituri din servicii digitale de cel puţin 750 milioane euro, din care cel puţin 25 milioane euro sunt realizate pe operaţiunile din Franţa. Le Maire a anunţat că taxa poate ajunge până la un nivel maxim de 500 milioane euro pe an.