Zambetul cu care Fulvio Conti, presedintele Enel, incepe
prezentarea rezultatelor anuale este intotdeauna acelasi. Desi in
2010 CEO-ul Enel pare putin obosit, zambetul are de-a face si cu un
start al prezentarii mai sprintar decat de obicei: “Vad aici in
sala o multime de bancheri zambitori si multumiti. Parca nici n-ar
fi criza economica. Dar eu inteleg atitudinea, pentru ca nici pe
noi nu ne-a afectat criza economica”. |n 2009, veniturile Enel au
crescut cu 4,7% (pana la peste 60 de miliarde de euro), EBITDA a
crescut cu 12% (pana la 16 miliarde de euro), iar planurile
anuntate de investitii pana in 2014 ating 30 de miliarde de euro.
Fulvio Conti are motive sa fie multumit. Doar ca si-a stabilit
foarte clar prioritatile, iar discursul sau se concentreaza pe
planuri pentru America Latina, Endesa, Rusia si Slovacia.
Daca Rusia este pentru Conti piata in care va investi “11
miliarde de euro in proiecte de productie de energie” si unde va
“avea avantajul unui gaz avantajos prin parteneriatele locale”,
Slovacia este “speciala”. Enel construieste in Slovacia o centrala
nucleara si a transformat tara intr-un fel de centru regional al
Enel, de unde pot fi alimentate tari precum Germania, Cehia,
Ungaria sau orice alta tara din regiune. “Slovacia este o
combinatie ideala intre eficienta si profit, este un partener de
dialog excelent si mai ales are o pozitionare geografica
excelenta”, spune Conti.
La mijloc intre Rusia si Slovacia, cel putin din punct de vedere
geografic, Romania a intrat cumva intr-un con de umbra in strategia
internationala a Enel. Spre diferenta de anii anteriori, cand mai
multe estimari si cifre despre evolutia afacerilor Enel in Romania
apareau in raportul anual, acum Romania apare sporadic. Dar cifrele
din raport sunt de bine si arata ca veniturile diviziei
internationale a Enel, care include si operatiunile din Romania, au
crescut anul trecut cu 17,7%, pana la 5,54 miliarde de euro, iar
EBITDA cu 36,4%, cresterea fiind datorata avansului veniturilor in
Europa Centrala cu 221 de milioane de euro, in Rusia cu 464 de
milioane de euro, iar in sud-estul Europei cu 147 de milioane de
euro, “in mare parte ca urmare a perioadei diferite de consolidare
pentru Enel Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia”.
Spre diferenta insa de Slovacia, Fulvio Conti nu considera
Romania un partener de dialog egal cu alte tari din regiune:
“Guvernul de la Bucuresti nu a reactionat pozitiv la prezenta Enel
in Romania. Suntem acolo de cinci ani si inca suferim din cauza ca
CFR nu isi plateste datoriile, iar productia de energie este
impartita intre actori predefiniti. Va trebui sa presam guvernul
Romaniei pentru a ne putea continua planurile de investitii”.
|mpartirea pietei de energie intre actori predefiniti, sintagma
neexplicata de Conti, se poate referi atat la accesul foarte greu
al companiei la proiecte in zona productiei de energie (cele trei
mari proiecte de productie ale Enel sunt blocate din cauza
negocierilor greoaie cu statul, toate cele trei fiind in
parteneriat cu companii de stat), dar mai ales la faptul ca Enel nu
poate cumpara energie ieftina pe care sa o furnizeze clientilor.
Neavand nici productie proprie si nici acces la energie la preturi
avantajoase, Enel nu a putut sa isi dezvolte baza de furnizare,
afacere mai profitabila.
Leave a Reply