Potrivit execuţiei bugetare, la nouă luni din 2018, statul a cheltuit pentru investiţii 9,5 miliarde de lei, creştere de 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut . Doar că în acest coş sunt puşi şi banii Armatei pentru achiziţii de tehnică militară – 2,6 miliarde de lei la nouă luni.
Guvernul a promis că 2018 va fi un an al investiţiilor, după doi ani în care cheltuielile sociale au fost pe primul loc. Comisia Naţională de Prognoză anticipează că, în 2018, avansul consumului, care a ţinut sus creşterea economică în ultimii doi ani, va fi de 5,4%, iar cel al investiţiilor de 8%. Datele BNR arată că, deşi în primul trimestru investiţiile au crescut cu 13,5%, în al doilea trimestru ele au scăzut, marginal, cu 0,2%, an/an.
O socoteală simplă arată că avansul investiţiilor publice – scăzând cheltuielile Armatei – înseamnă un plus de 7%, nu de 50%, cât indică Finanţele. Asta în condiţiile în care investiţiile au fost tăiate crunt în ultimii ani. „Cheltuielile Armatei cu investiţiile trebuie puse în acelaşi coş, pentru că vorbim de raportări statistice. Sunt simple raportări statistice. Peste tot este aşa în UE.
Dar nu trebuie să ne furăm căciula. Puştile nu înlocuiesc autostrăzile. Puterea politică se laudă, aşa este mereu. Rolul opoziţiei ar fi acela de a arăta cum stau lucrurile”, spune economistul Aurelian Dochia. Raportat la PIB, problema este şi mai complicată. PIB-ul estimat de CNP şi de guvern, pentru 2018, este de 945 de miliarde de lei. O cheltuială cu investiţiile, la nouă luni, de 6,9 miliarde de lei (excluzând cheltuielile Armatei) înseamnă 0,6% din PIB, cea mai mică din anii de după aderarea României la Uniunea Europeană.
Leave a Reply